Contabilitatea HORECA

4. CLUBURI SI DISCOTECI

Organizarea gestiunii

În cazul unităţilor ce desfăşoară atât activitate de restaurant/bar de zi, cât şi activitate de bar de noapte,
evidenţa contabilă trebuie astfel organizată pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare
fiecărei astfel de activităţi.

Determinarea veniturilor aferente barului de noapte se face pe baza bonurilor fiscale eliberate de casa de

on
marcat în intervalul orar aprobat ca fiind „de noapte”, a monetarului distinct pentru această activitate.

Pentru determinarea cheltuielilor aferente acestei activităţi se poate face recepţia mărfurilor la începerea
programului şi la sfârşitul programului, sau acestea se pot aloca în funcţie de mărimea veniturilor obţinute
at
din activitatea de bar de noapte, proporţional cu veniturile totale.

Prin aplicarea aceluiaşi procent (venituri din activitate bar noapte / venituri totale = procent) asupra
tr
cheltuielilor administrative, cu mărfurile sau materiile prime care nu se pot identifica specific, chirie spaţiu,
alte cheltuieli comune, care nu se pot identifica în mod distinct ca fiind aferente activităţii de bar de
S

noapte, se obţine volumul cheltuielilor aferente acestei activităţi.

p∧

Înregistrarea cheltuielilor şi a veniturilor aferente acestei activităţi

Exemple de cheltuieli înregistrate, aferente activităţii de club de noapte/bar/discotecă

ro

Chirie spaţiu:
nt

612 = 401
Cheltuieli cu redevenţele, Furnizori
Re

locaţiile de gestiune şi chiriile

Salariile personalului:

641 = 421
Cheltuieli cu salariile Personal – salarii datorate
personalului

Contribuţiile sociale aferente:

646 = 436
Cheltuieli privind contribuţia Contribuția asiguratorie pentru
asiguratorie pentru muncă muncă

Energia electrică, apă:

% = 401
605 Furnizori
Cheltuieli privind energia şi apa
 4426
TVA deductibilă

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (instalaţii şi aparatură audio, mobilier etc.):

6811 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea imobilizărilor
amortizarea imobilizărilor corporale

Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:

603 = 303
Cheltuieli privind materialele Materialele de natura obiectelor
de natura obiectelor de de inventar
inventar

Transport marfă realizat cu mijloace proprii:

on
6022 = 401
Cheltuieli privind combustibilii Furnizori
at
sau de către un furnizor:
S tr

% = 401
624 Furnizori
p∧

Cheltuieli cu transportul
de bunuri şi personal
4426
ro

TVA deductibilă
nt

Lucrări de întreţinere, reparaţii:

Re

% = 401
611 Furnizori
Cheltuieli cu întreţinerea şi
reparaţiile
4426
TVA deductibilă

Înregistrarea obligaţiei de plată a unor drepturi de autor către diverse organisme (Uniunea compozitorilor
şi muzicologilor din România), pe baza facturilor emise de acestea. Pentru stabilirea sumelor de plată a
perioadei de facturare şi a modalităţilor de plată, se încheie contracte cu aceste organisme.

612 = 401
Cheltuieli cu redevenţele, Furnizori
locaţiile de gestiune şi chiriile

- şi plata:

401 = 5121
Furnizori Conturi la bănci în lei
 Înregistrarea serviciilor de pază pe baza facturii emise de societatea care o asigură:

% = 401
628 Furnizori
Cheltuieli cu alte servicii
prestate de terţi
4426
TVA deductibilă

Aprovizionarea cu materii prime şi mărfuri:

Dacă societatea vinde produse pe care le-a achiziţionat în aceeaşi stare, de exemplu, apă, sucuri, bere,
acestea se recunosc în contul 371 „Mărfuri”.

Produsele care necesită preparare, cafea, lapte, diverse băuturi care se prepară sub formă de cocktail,
zahăr, lămâi etc. se înregistrează ca materii prime şi materiale auxiliare.

% = 401 - valoarea
371 Furnizori totală

on
Mărfuri
301
Materii prime
3021
at
Materiale auxiliare
tr
4426
TVA deductibilă
S
p∧

Plata facturilor:

401 = 5121
ro

Furnizori Conturi la bănci în lei

nt

Înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor:

Re

371 = %
Mărfuri 378
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428
TVA neexigibilă

Înregistrarea vânzării mărfurilor la bar (apă, suc, băuturi alcoolice, bere, vin, produse ce nu necesită
prelucrare):

5311 = % - la preţ
Casa în lei 707 de
Venituri din vânzarea mărfurilor vânzare
4427
TVA colectată

Înregistrarea scăderii din gestiune a mărfurilor:

% = 371
607 Mărfuri
 Cheltuieli privind mărfurile
378
Diferenţe de preţ la mărfuri
4428
TVA neexigibilă

Descărcarea de gestiune a mărfurilor se face utilizând una dintre metodele permise de reglementările
contabile: LIFO, FIFO, CMP, conform politicilor contabile adoptate de societate în acest domeniu.

Pentru produsele preparate sub forma cocktailurilor, cafelelor, activitatea este asimilată producţiei.

Pe bază de reţetar se stabileşte consumul din fiecare categorie de materie primă, necesar pentru obţinerea
unui anumit produs.

Pe baza consumului specific, pentru fiecare produs se determină costul de producţie al fiecărei băuturi (de
exemplu, al cafelei).

Înregistrarea consumului de materii prime şi materiale auxiliare (cafea, zahăr, lapte, băuturi alcoolice
etc.) pe bază de bon de consum întocmit, pentru materiile prime date în consum:

on
601 = 301 - de exemplu,
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime contravaloare
at cafea

6021 = 3021 - de exemplu,

tr
Cheltuieli cu materialele Materiale auxiliare contravaloare
auxiliare zahăr, lapte
S
p∧

Înregistrarea în contabilitate a încasărilor din biletele de intrare:

Achiziţionarea biletelor de intrare de la furnizor, dacă se vând bilete tipărite:

ro

% = 401 - costul
nt

628 Furnizori tipăririi

Alte cheltuieli cu serviciile biletelor
executate de terţi - TVA
Re

4426 aferentă
TVA deductibilă tipăririi
biletelor

Şi înregistrarea biletelor de intrare (valoarea biletelor) în debitul contului 8039 „Alte valori în afara
bilanţului”:

Vânzarea biletelor către clienţi:

5311 = 704
Casa în lei Venituri din servicii prestate

Şi înregistrarea biletelor de intrare vândute (valoarea biletelor) în creditul contului 8039 „Alte valori în afara
bilanţului”:

Înregistrarea impozitului pe spectacole datorat:

635 = 446
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
 Plata impozitului datorat:

446 = 5121
Alte impozite, taxe şi Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate

Toate conturile de venituri şi cheltuieli aferente perioadei se închid în contul 121 „Profit sau pierdere”.

✔ Venituri aferente activităţii:

cont 7015 - Venituri din vânzarea produselor finite
cont 704 - Venituri din servicii prestate
cont 707 - Venituri din vânzarea mărfurilor

✔ Cheltuieli aferente activităţii:

Cont 601 - Cheltuieli cu materiile prime

Cont 602 - Cheltuieli cu materialele auxiliare
Cont 605 - Cheltuieli privind energia şi apa
Cont 607 - Cheltuieli privind mărfurile
Cont 641 - Cheltuieli cu salariile personalului

on
Cont 646 - Cheltuieli privind contribuţia asiguratorie pentru muncă
Cont 635 - Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Cont 612 - Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
at
Cont 6811 - Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
Cont 628 - Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
tr
Cont 624 - Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
Cont 603 - Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
S

Cont 611 - Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile

Cont 6022 - Cheltuieli privind combustibilii
p∧

Pentru profitul aferent:

ro

- evidenţierea impozitului pe profit datorat:

nt

691 = 441
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
Re

- plata impozitului:

441 = 5121
Impozitul pe profit Conturi la bănci în lei

Taxe şi autorizaţii

Autorizaţia de funcţionare

Încadrarea activităţii în categoria corespunzătoare se face potrivit prevederilor H.G.

nr. 843/1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de
primire turistice, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, barul este definit ca unitate de alimentaţie publică cu program de zi sau de noapte în care se
desfac băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este
completat cu program artistic, audiţii muzicale, jocuri electronice şi video.

Bar de zi – unitate care poate funcţiona ca subunitate distinctă în cadrul restaurantelor, precum şi ca
unitate independentă. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice şi nealcoolice, simple sau
în amestec, cafea, gustări în sortiment restrâns, specialităţi de cofetărie.
 Bar de noapte – unitate de alimentaţie publică cu caracter distractiv, având orar de funcţionare pe timpul
nopţii. Prezintă un program variat de divertisment, de music-hall şi dans, iar consumatorilor li se oferă o
gamă variată de băuturi, mai ales de cocktailuri, gustări, sortiment restrâns de preparate la grătar,
specialităţi de cofetărie-patiserie.

Declaraţii la primărie, orar de funcţionare şi autorizaţii

Încadrarea pe tipuri a unităţilor independente se realizează de către agenţii economici, în baza unei
declaraţii pe propria răspundere.

Atunci când survin modificări privind tipul unităţii independente, în termen de maximum 10 zile, agentul
economic va întocmi o nouă declaraţie, pe care o va depune la primăria locală.

Un exemplar al declaraţiei agentului economic, confirmat de primire, se va păstra în permanenţă la sediul

unităţii independente, pentru a fi prezentat organelor de control abilitate, la solicitarea acestora.

La darea în folosinţă a unităţii independente, agentul economic este obligat să înscrie vizibil pe firmă tipul
unităţii.

Orarul de funcţionare

✔ În vederea obţinerii autorizaţiei şi a aprobării orarului de funcţionare, reprezentantul legal al solicitantului

on
se va prezenta la primăria locală cu următoarele documente:

certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului,

at
certificatul constatator eliberat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 359 /2004,

certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire care au stat la baza amenajării spaţiului respectiv,
tr
pentru localurile situate în clădiri colective, solicitantul trebuie să facă dovada acordului asociaţiei de
proprietari şi a vecinilor direct afectaţi atât pe verticală, cât şi pe orizontală, pentru programul peste
S

orele 23.00, indiferent dacă, după această oră, în local se foloseşte ambianţă muzicală sau nu;
p∧

declaraţia pe proprie răspundere privind tipul unităţii de alimentaţie publică, conform prevederilor H.G.
nr. 843/1999;
ro

dovada achitării taxei de autorizare;

Avizul de plată eliberat de serviciul financiar al primăriei;

nt

contractul de muncă al persoanelor angajate sau contractul cu societatea de specialitate pentru

asigurarea ordinii.
Re

Unităţile de alimentaţie publică care funcţionează în regim de bar de noapte sau discotecă sunt obligate
să asigure ordinea în spaţiile proprii, precum şi în cele din vecinătatea localului pe o rază de până la 50 de
metri de la uşa de acces, prin personal specializat angajat sau prin contractarea serviciilor de pază şi
protecţie, în măsură să intervină cu operativitate pentru rezolvarea situaţiilor legate de persoanele care au
frecventat localul.

Solicitantul va depune o cerere în care va arăta orarul pe care îl propune spre avizare, specificând dacă
foloseşte formaţii de muzică sau instalaţii muzicale, numărul maxim de consumatori (pe scaune şi în
picioare).

Orarul aprobat se afişează la unitate la loc vizibil dinspre exterior.

Comerciantul este obligat să respecte orarul afişat şi aprobat.

In cazul unităţilor plasate în incinta unor centre comerciale, orarul este stabilit de către administratorul
centrului comercial.

Orarul nu este unul standard, este cel care va fi aprobat de către primărie, ca urmare a solicitării depuse, în
general fiind considerat orar de noapte peste ora 23:00.

Taxa pentru eliberarea/vizarea autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică

Unităţile de alimentaţie publică din categoria restaurante şi baruri au obligaţia de a prezenta la data
solicitării autorizării dovada achitării taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind
desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, stabilită prin Legea nr. 227/2015, modificată şi completată
privind Codul fiscal, taxa stabilită în funcţie de suprafaţa unităţii, în conformitate cu releveul depus la dosar.

Potrivit art. 475 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

„(3) Persoanele a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561 – Restaurante, 563 – Baruri și alte
activități de servire a băuturilor și 932 – Alte activități recreative și distractive, potrivit Clasificării
activităților din economia națională – CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului Național de
Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN,
datorează bugetului local al comunei, orașului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ-
teritorială se desfășoară activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind
desfășurarea acestor activități, în funcție de suprafața aferentă activităților respective, în sumă de:

a) până la 4.000 lei, pentru o suprafață de până la 500 m2, inclusiv;

b) până la 8.000 lei pentru o suprafață mai mare de 500 m2.

(4) Nivelul taxei prevăzute la alin. (3) se stabilește prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului
București, această taxă se stabilește de către Consiliul General al Municipiului București și se face venit la

on
bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se desfășoară activitatea.

(5) Autorizația privind desfășurarea activităților prevăzute la alin. (3), în cazul în care persoana
at
îndeplinește condițiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competență se află
sediul sau punctul de lucru”.
tr

Impozitul pe spectacole
S

Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiție sportivă sau altă activitate
p∧

distractivă în România are obligația de a plăti impozitul pe spectacole.

Impozitul pe spectacole se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căreia are loc
ro

manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.

Conform art 481 din Codul fiscal, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la
nt

suma încasată din vânzarea biletelor de intrare și a abonamentelor.

Consiliile locale hotărăsc cota de impozit după cum urmează:

Re

a) până la 2% pentru spectacolul de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare
muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiție sportivă internă
sau internațională;

b) până la 5% în cazul oricărei altei manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a).

Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de
organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea
vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.

Persoanele care datorează impozitul pe spectacole au obligația de:

a) a înregistra biletele de intrare și/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorității

administrației publice locale care își exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;

b) a anunța tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum și în
orice alt loc în care se vând bilete de intrare și/sau abonamente;

c) a preciza tarifele pe biletele de intrare și/sau abonamente și de a nu încasa sume care depășesc tarifele
precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente;

d) a emite un bilet de intrare și/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;
e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorității administrației publice locale,
documentele justificative privind calculul și plata impozitului pe spectacole;

f) a se conforma oricăror altor cerințe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul
biletelor de intrare și a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul
Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, contrasemnate de Ministerul
Culturii și Ministerul Tineretului și Sportului.

Impozitul pe spectacole se plătește lunar, la bugetele locale ale comunelor, ale orașelor sau ale
municipiilor, după caz, în a căror rază de competență se desfășoară. La nivelul municipiului București,
impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor în a căror rază de competență se
desfășoară manifestarea artistică, competiția sportivă sau altă activitate distractivă.

Persoanele fizice și persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competiții sportive sau orice
altă activitate distractivă, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole,
calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor și biletelor de intrare.

Persoanelor care datorează impozitul pe spectacole le revine obligația de a înregistra la compartimentele

de specialitate ale autorităților administrației publice locale în a căror rază teritorială își au domiciliul sau
sediul atât abonamentele, cât și biletele de intrare și de a afișa tarifele la casele de vânzare a biletelor,
precum și la locul de desfășurare a spectacolelor, interzicându-li-se să încaseze sume care depășesc

on
tarifele precizate pe biletele de intrare și/sau abonamente.

În cazul în care contribuabilii organizează aceste spectacole în raza teritorială de competență a altor
at
autorități ale administrației publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le
revine obligația de a înregistra abonamentele și biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale
autorităților publice locale în a căror rază teritorială se desfășoară spectacolele.
tr
Persoanele care datorează impozit pe spectacole pot emite bilete și abonamente de intrare la spectacole
S

prin sistem propriu de înseriere și numerotare, folosind programul informatic propriu, care să conțină
informații minime obligatorii conform Hotărârii Guvernului nr. 846/2002 pentru aprobarea Normelor
p∧

metodologice privind tipărirea, înregistrarea, evidența și gestionarea abonamentelor și biletelor de intrare

la spectacole.
ro

Înregistrarea în contabilitate a impozitului:

nt

635 = 446
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
Re

Impozitul specific

Este reglementat de Legea nr. 170/2016 şi se plăteşte de operatorii economici din domeniul turistic, hotelier,
restaurante, baruri şi alimentaţie publică, care indiferent de mărimea cifrei de afaceri sau de nivelul
profitului obţinut vor trebui să achite semestrial o sumă calculată în funcţie de anumite elemente cum ar fi:
suprafața afacerii, rangul localităţii în care se desfăşoară, sezonalitatea şi alte variabile.

Unele societăţi sunt avantajate de acest impozit, altele – dezavantajate, cert este ca firmele din turism şi
alimentaţie publică încadrate ca microîntreprinderi sunt exceptate de la plata impozitului specific, ceea ce
înseamnă că impozitul specific se aplica firmelor înregistrate ca plătitoare de impozit pe profit şi care
desfăşoară activităţile indicate în Legea 170/2016 privind impozitul specific.

Firmele obligate la plata impozitului specific

Impozitul se datorează, începând cu anul 2017, de toate societăţile comerciale care aveau înscrise în actele
constitutive, la 31 decembrie 2016, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi
corespunzătoare codurilor CAEN:

5510 - ,,Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;

5520 - ,,Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;

5530 - ,,Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’;

5590 - ,,Alte servicii de cazare”;

5610 - ,,Restaurante’’;

5621 - ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;

5629 - ,,Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;

5630 - ,,Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Legea prevede că societăţile care au cel puţin unul dintre cele opt coduri CAEN menţionate mai sus, cu
excepţia microintreprinderilor, plătesc impozitul specific, cu condiţia să nu se afle în stare de lichidare.

Normele metodologice date în aplicarea Legii privind impozitul specific, aprobate prin Ordinul comun
MT/MFP nr. 264/464/2017, vin să completeze legea şi să prevadă destul de clar că, pentru a fi supuse
impozitului specific, nu este suficient ca persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit să aibă înscrisă
în actele constitutive ca activitate principală sau secundara una dintre activităţile corespunzătoare celor
opt coduri CAEN, ci să desfăşoare efectiv activitate în domeniile respective.

Aceste prevederi se aplică şi persoanelor juridice române care au devenit plătitoare de impozit pe profit ca
urmare a exercitării opţiunii potrivit art. 48 alin. (5) şi (52) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare (au subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei).

on
Având în vedere că prevederile Legii nr. 170/2016 nu erau destul de explicite, normele metodologice de
aplicare stabilesc că acei contribuabili ce realizeză venituri şi din alte activităţi decât cele corespunzătoare
at
celor opt coduri CAEN aplică un regim mixt de impozitare, adică aceşti operatori economici sunt obligaţi să
determine şi să plătească, concomitent:
tr
➢ impozitul specific pentru veniturile din activităţile corespunzătoare celor opt coduri CAEN prevăzute de
Legea nr. 170/2016;
S

➢ impozitul pe profit pentru veniturile din celelalte activităţi.

p∧

Exemple privind aplicarea regimului mixt de impozitare:

ro

Exemplul 1: Un contribuabil care exploatează un complex hotelier compus dintr-un hotel, un restaurant, o
piscină şi, separat, o staţie de betoane plăteşte impozit specific pentru veniturile obţinute din exploatarea
complexului hotelier şi impozit pe profit pentru profitul impozabil obţinut din exploatarea staţiei de betoane.
nt

Exemplul 2: Un contribuabil care exploatează un complex hotelier compus din hotel, restaurant, bar, sală
polivalentă, sală de forţă/gimnastică şi, separat, într-o altă locaţie, exploatează independent, fără nicio
Re

legătură cu serviciile hoteliere, o piscină plăteşte impozit specific pentru veniturile obţinute din exploatarea
complexului hotelier şi impozit pe profit pentru profitul impozabil obţinut din exploatarea piscinei
independente. Dacă respectiva piscină este cuprinsă în oferta turistică, atunci şi veniturile obţinute din
exploatarea ei intră în sfera impozitului specific.

Exemplul 3: Un contribuabil care exploatează un hotel de 2 stele, fără alimentaţie publică, şi un magazin de
încălţăminte plăteşte impozit specific pentru veniturile obţinute din exploatarea hotelului şi impozit pe profit
pentru profitul impozabil obţinut din exploatarea magazinului de încălţăminte.

Pentru a putea aplica aceste prevederi ale normelor metodologice, agenţii economici vor organiza şi vor
conduce evidenţa contabilă separată, urmând ca pentru stabilirea cheltuielilor comune ce vor fi luate în
calcul la determinarea rezultatului fiscal să utilizeze „o metodă raţională de alocare, potrivit reglementărilor
contabile aplicabile sau prin repartizarea proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din activităţile
vizate în veniturile totale realizate de contribuabil”.

Exemplu: Un contribuabil realizează în cursul anului venituri din alte activităţi, în afara celor
corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege, şi pentru acestea aplică impozitul pe profit.
Cheltuielile comune ale contribuabilului se repartizează proporţional cu ponderea veniturilor obţinute din
alte activităţi în veniturile totale realizate de contribuabil.

Total venituri obţinute de contribuabil – 100.000 lei

Total cheltuieli – 80.000 lei, din care: directe 50.000 lei şi comune 30.000 lei
Venituri obţinute din alte activităţi – 40.000 lei

Cheltuieli directe aferente veniturilor din alte activităţi – 20.000 lei

Ponderea veniturilor din alte activităţi în total venituri: (40.000 / 100.000) * 100 = 40%

Cheltuielile comune care se vor lua în calcul la determinarea rezultatului fiscal din alte activităţi sunt:
30.000 lei *40% = 12.000 lei.

La determinarea impozitului pe profit, conform titlului II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, se au în vedere veniturile şi cheltuielile aferente activităţilor
desfăşurate în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute la
art. 1 din lege, astfel:

- venituri din alte activităţi în sumă de 40.000 lei;

- cheltuieli aferente veniturilor din alte activităţi în sumă de 32.000 lei, din care: cheltuieli directe 20.000 lei şi
comune 12.000 lei.

Cum se calculează impozitul specific

Potrivit Legii nr. 170/2016, impozitul specific anual se calculează prin însumarea impozitului specific aferent

on
fiecărei unităţi, calculat conform unei formule stabilite în una dintre anexele corespunzătoare codului CAEN.

Mai precis, există trei formule de calcul, grupate pe coduri CAEN, prin care s-a încercat să se asigure un
at
tratament fiscal echitabil în mediul economic, care să respecte principiul proporţionalităţii:

1. Formula de calcul pentru firmele care au unul dintre următorele coduri CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5621 –
tr
„Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente” şi 5629 – „Alte servicii de alimentatie” este:

Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde:

S
p∧

• k – 1400, valoarea impozitului standard (lei);

• x – variabilă în funcţie de rangul localităţii;

ro

• y – variabilă în funcţie de suprafata utilă comercială/de servire/ de desfăşurare a activităţii;

• z – coeficient de sezonalitate (se referă la perioada de funcţionalitate a unităţilor de cazare în timpul

nt

unui an);

• q = 0,9 şi reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate – locaţie de desfăşurare a
Re

activităţilor.

Aplicând această formulă rezultă că, spre exemplu, proprietarul unui restaurant cu o suprafaţă de 400 de
mp, aflat în centrul Bucureştiului, va plăti anual suma de 53.235 lei (133 lei/mp).

În acelaşi timp, pentru un restaurant mic, în suprafaţă de 40 mp se va plăti anual suma de 14.679 lei (367
lei/mp)

Se obervă că suma achitată pe metru pătrat rămâne mult mai mare pentru cei ce deţin o afacere de mici
dimensiuni în comparaţie cu marile afaceri.

Cum noile măsuri, în vigoare deja, nu ţin cont de profitul pe care îl realizează sau de cifra de afaceri
obţinută, rezultă că marile afaceri, adică acele unităţi ce deţin spații mari şi au profituri consistente, sunt
avantajate prin introducerea impozitului specific.

2. Formula de calcul al impozitului specific anual pentru contribuabilii care au înscrisă ca activitate
principală sau secundară activitatea cu codul CAEN: 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor:”

Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z, unde:

k – 900, valoarea impozitului standard;

x – variabilă în funcţie de rangul localităţii;

y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă comercială/de servire/de desfăşurare a activităţii;

z – coeficient de sezonalitate;

q = 0,9 şi reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate = locaţie de desfăşurare a
activităţilor.

De exemplu: pentru un bar în Braşov, de 40 mp, se va plăti un impozit anual de 5.976 lei (149 lei/mp), în
timp ce pentru un bar în Braşov, în suprafaţă de 400 mp, se vor plăti 12.780 lei (32 lei/mp).

3. Formula de calcul al impozitului specific anual pentru contribuabilii care au înscrisă ca activitate
principală sau secundară activitatea cu codul CAEN: 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare”, 5520 –
„Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri
şi tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare” :

Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare, unde:

Impozit specific standard – k – LEI/loc cazare/an

Pentru structurile de primire turistice cu funcţiune de cazare şi alimentaţie publică de pe litoralul românesc,
clasificate, potrivit legii, ca desfăşurând activitate sezonieră, impozitul specific aferent perioadei din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a desfăşurat activitate se determină prin împărţirea impozitului
specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu numărul de zile aferent perioadei din anul
calendaristic în care contribuabilul a desfăşurat activitatea, perioada menţionată în certificatul de

on
clasificare/autorizaţia de funcţionare.

Exemplu: Un contribuabil desfăşoară activitatea printr-un hotel de 3* în staţiunea Mamaia, cu o capacitate

at
de 100 de locuri de cazare, care funcţionează 170 de zile/an.

Impozitul specific se stabileşte pe baza tabelului nr. 3 din anexa nr. 3 la Legea nr. 170/2016, după cum
tr
urmează:

(171 lei/loc cazare/an x 100 locuri) / 365 zile * 170 zile = 7.964 lei.
S
p∧

Reguli privind impozitul specific

1. Contribuabilii care obţin venituri din exploatarea mai multor unităţi determină impozitul specific anual
ro

prin însumarea impozitului specific anual aferent fiecărei unităţi, calculat conform formulei stabilite în
anexa corespunzătoare codului CAEN.
nt

Exemplu: Un contribuabil desfăşoară activitatea prin două unităţi/restaurante situate în Bucureşti în zone
diferite, astfel:
Re

- restaurantul 1 este situat în zona A şi are o suprafaţă de 80 mp;

- restaurantul 2 este situat în zona D şi are o suprafaţă de 80 mp.

Impozitul specific anual aferent fiecărui restaurant se calculează conform anexei nr. 1 la lege, după cum
urmează:

Restaurantul 1: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z,

unde:

k – 1.400, valoarea impozitului standard (lei);

x – 17, variabilă în funcţie de rangul localităţii;

y – 16, variabilă în funcţie de suprafaţa utilă comercială/de servire/de desfăşurare a activităţii;

z – 0,45, coeficient de sezonalitate;

q = 0,9, coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate – locaţie de desfăşurare a activităţilor.

Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 1 este:

1.400 * (17 + 16 * 0,9) * 0,45 = 19.782 lei.

Restaurantul 2: impozitul specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z,

unde:

k – 1.400, valoarea impozitului standard (lei);

x – 13,5, variabilă în funcţie de rangul localităţii;

y – 16, variabilă în funcţie de suprafaţa utilă comercială/de servire/de desfăşurare a activităţii;

z – 0,45, coeficient de sezonalitate;

q = 0,9, coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate – locaţie de desfăşurare a activităţilor.

Valoarea impozitului specific anual pentru restaurantul 2 este:

1.400 * (13,5 + 16 * 0,9) * 0,45 = 17.577 lei.

Valoarea totală a impozitului specific anual datorat de contribuabil se determină prin însumarea
impozitului specific anual aferent celor două restaurante, acesta fiind de: 19.782 lei + 17.577 lei = 37.359 lei.

2. Contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi cu codurile CAEN prevăzute la art. 1 din Legea nr.
170/2016, cu excepţia celor care desfăşoară activităţi prin intermediul unui complex hotelier, determină
impozitul specific prin însumarea impozitului stabilit potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate
desfăşurată.

on
Exemplu: Un contribuabil desfăşoară activitate printr-un restaurant situat în Bucureşti, zona A, cu o
suprafaţă de 100 mp, şi în cadrul aceleiaşi unităţi desfăşoară activitate printr-un bar cu o suprafaţă de 80
mp, cu suprafeţe distincte.
at
Impozitul specific anual se determină prin însumarea impozitelor specifice stabilite potrivit art. 6 din lege,
pentru fiecare activitate desfăşurată, după cum urmează:
tr

- se determină impozitul specific anual corespunzător activităţii desfăşurate în restaurant, conform

S

formulei stabilite în anexa nr. 1 la lege, astfel:

p∧

1.400 * (17 + 21 * 0,9) * 0,45 = 22.617 lei;

- se determină impozitul specific anual corespunzător activităţii desfăşurate în bar, conform formulei
ro

stabilite în anexa nr. 2 la lege, astfel:

900 * (16 + 8 * 0,9) * 0,45 = 9.396 lei;

nt

- impozitul specific anual pentru întreaga unitate se stabileşte prin însumarea impozitelor specifice
determinate pentru fiecare activitate desfăşurată în restaurant şi bar, astfel:
Re

22.617 lei + 9.396 lei = 32.013 lei.

3. În cadrul unui complex hotelier, în situaţia în care serviciile prestate cu mijloace proprii, pentru a oferi
turiştilor facilităţile din oferta turistică, sunt incluse în pachetul prestabilit de servicii, vândute la preţ total,
corespunzător tipului de cazare, contravaloarea acestora reprezintă venituri pentru care complexul hotelier
se impozitează conform anexei nr. 3 la lege (impozit specific).

În cazul în care turiştii sau alţi clienţi beneficiază de servicii oferite de complexul hotelier, care nu au fost
incluse în pachetul prestabilit de servicii, definit potrivit legii, pe cele 5 tipuri de cazare, servicii
corespunzătoare unor activităţi în afara codurilor CAEN prevăzute la art. 1 din lege, veniturile realizate din
aceste activităţi sunt supuse impozitării conform art. 10 din lege (impozit profit). Acestea pot fi servicii de:
frizerie, coafură, manichiură, pedichiură, parcare etc.

Complexul hotelier este format din clădiri şi terenuri care includ în acelaşi edificiu ori edificii legate fizic său
funcţional structuri de primire turistice cu diverse funcţiuni. Prin alte activităţi desfăşurate de complexul
hotelier se înţelege activităţile de alimentaţie publică de tip restaurant, bar, agrement, tratament
balnear/wellness sau de înfrumuseţare, prestate în cadrul respectivei clădiri, cu mijloace proprii, activităţi
ce fac parte din oferta turistică a contribuabilului, fiind oferite turiştilor individual sau în cadrul pachetelor
turistice definite potrivit legii pe cele 5 tipuri de cazare în structurile de primire turistică.

Cum se declară şi se plăteşte noul tip de impozit

Conform prevederilor în vigoare de la 1 ianuarie 2017, declararea şi plata impozitului specific trebuie
efectuate semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se datorează
impozitul. Declararea impozitului se face semestrial, prin intermediul formularului 100.

Suma de plată va reprezenta astfel o jumătate din impozitul specific anual, iar termenele – limită până la
care trebuie achitat impozitul sunt:

- 25 iulie 2019 – plata primei tranşe, aferente semestrului I din 2019;

- 25 ianuarie 2020 – plata celei de-a doua tranşe, aferente semestrului II din 2019.

Pentru contribuabilii care încetează să existe în cursul anului, impozitul specific se recalculează în mod
corespunzător, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea cu
numărul de zile aferent perioadei fiscale corespunzătoare fiecărui contribuabil, luând în considerare, dacă
este cazul, şi modificarea impozitului specific în cursul anului.

Aceşti contribuabili declară şi plătesc impozitul specific determinat astfel până la data încheierii perioadei
impozabile, luând în calcul, dacă este cazul, şi impozitul specific declarat şi plătit în semestrele anterioare.

Impozitul specific se face venit la bugetul de stat.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit specific în anul precedent şi nu mai îndeplinesc condiţiile

on
prevăzute la art. 3 din Legea nr. 170/2016, în anul următor, aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului
pe profit.

În cazul în care, în cursul unui an, un contribuabil intră în inactivitate temporară înscrisă în registrul
at
comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz, acesta rămâne ca
plătitor de impozit specific şi nu mai datorează acest impozit începând cu semestrul următor. În cazul în
tr
care perioada de inactivitate încetează în cursul anului, contribuabilul datorează impozitul specific
începând cu semestrul următor celui în care încetează perioada de inactivitate.
S
p∧

Impozit pe profit minim

Potrivit art. 18 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,
ro

cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui
contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute este mai mic
nt

decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri
înregistrate.
Re

La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi

administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste
activităţi.

În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5%, din veniturile obţinute din aceste
activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri.

Acesta se adaugă la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit
prevederilor titlului II din Codul fiscal.

Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective,
înregistrate în conformitate cu reglementările contabile.

Evidenţa contabilă trebuie astfel organizată pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare
acestor activităţi.

La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi

administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste
activităţi.

Exemplu privind determinarea impozitului aferent activităţii de bar de noapte

Presupunem venituri totale aferente activităţii desfăşurate în cursul unei perioade de 540.000 lei, din care
veniturile aferente activităţii desfăşurate ca bar de noapte, 320.000 lei.
Cheltuielile ce se pot identifica aferente barului de noapte (salarii, firmă pază, mărfuri, materii prime,
combustibil): 190.000 lei.

Alte cheltuieli comune (chirii, transport, utilităţi, amortizări): 80.000 lei

Procentul de repartizare: 320.000 / 540.000 = 59,3%
Cheltuieli comune aferente barului de noapte: 80.000 x 59,3% = 47.407 lei
Total cheltuieli aferente bar de noapte: 190.000 lei + 47.407 lei = 237.407 lei
Total venituri: 540.000 lei
Profit impozabil (considerând toate cheltuielile deductibile): 320.000 lei – 237.407 lei = 82.593 lei
Impozit pe profit 82.593 lei x 16% = 13.215 lei
Se compară cu impozitul minim:
5% x venituri aferente = 320.000 lei x 5% = 16.000 lei

Având în vedere că impozitul minim de 5% aplicat la venituri este mai mare decât impozitul pe profit
determinat, se va înregistra şi se va plăti impozitul minim:

691 = 441 16.000 lei

Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

on
- plata impozitului:

441 = 5121 16.000 lei

Impozitul pe profit
at
Conturi la bănci în lei
S tr
p∧
ro
nt
Re