Reflectarea in contabilitate a productiei de apa plata

Persoanele juridice din Romania care desfasioara activitati legate de producerea apei plate, din
punct de vedere contabil, la reflectarea in contabilitate trebuie sa aiba in vedere prevederile
Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009

Potrivit acestuia, costul de productie al unui bun cuprinde:

 costul de achizitie al materiilor prime,

 costul de achizitie al materialelor consumabile sii
 costul de achizitie al cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente

productiei, sii anume:

 materiale directe,
 energie consumata in scopuri tehnologice,
 manopera directa sii alte cheltuieli directe de productie, precum si
 cota cheltuielilor indirecte de productie, alocata in mod rational ca fiind legata de
fabricatia acestora.

In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect
atribuibile bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie.

Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul stocurilor,
ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit, astfel:

 pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise;
 cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
 regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in
forma sii locul final;
 costurile de desfacere.
Pentru cunoasiterea costurilor este nevoie de organizarea contabilitatii de gestiune conform
Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.826/2003 privind organizarea contabilitatii de
gestiune. Potrivit acestei reglementari, contabilitatea de gestiune se organizeaza de
administratorul persoanei juridice:

 fie utilizand conturi specifice,

 fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiara,
 fie cu ajutorul evidentei tehnico-operative proprii.

Potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, responsabil de organizarea contabilitatii financiare sii a
celei de gestiune este administratorul patrimoniului. Responsabil de aplicarea corespunzatoare
a reglementarilor contabile este conducatorul compartimentului de contabilitate (directorul
economic, contabilul-sief sau alta persoana imputernicita).

In continuare prezentam scurte monografii contabile care surprind operatiunile desfasiurate in

cadrul unei societati comerciale producatoare sii distribuitoare de apa plata.

EXEMPLU

Sa presupunem ca operatiunile se desfasioara in cadrul unei societati care produce apa si are
un atelier-service pentru repararea-intretinerea dozatoarelor pentru apa sii folosesite diverse
solutii pentru curatarea ambalajelor (bidon Policarbonat) pe care le achizitioneaza de la diversii
furnizori.

1. Productia de apa

Societatea achizitioneaza bidoane, dispozitive de racire sii alte materiale care, fiind refolosibile,
se vor inregistra pe ambalaje.

In conformitate cu prevederile OMF nr. 3.055/2009, in cadrul stocurilor se cuprind ambalajele

care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute sii
care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in
contracte.

% = 401

„Furnizori”

381

„Ambalaje”

4426

„TVA deductibila”
 Se achizitioneaza materii prime necesare realizarii productiei de apa plata (de exemplu,
substante de dedurizare).

% = 401

„Furnizori”

301

„Materii prime”

4426

„TVA deductibila”

sii/sau

% = 401

„Furnizori”

302

„Materiale auxiliare”

4426

„TVA deductibila”

 Daca se achizitioneaza apa ce urmeaza a fi prelucrata in vederea realizarii productiei de

apa plat, in contabilitate aceasta achizitie se reflecta in stocul de materii prime.

% = 401

„Furnizori”

301

„Materii prime”

4426

„TVA deductibila”
  In situatia in care apa (materie prima) este extrasa de societate din izvoare atunci este
considerata semifabricat in cadrul procesului de obtinere a apei plate, astfel:

341 = 711

„Semifabricate” „Variatia stocurilor”

 La data realizarii productiei de apa plata este necesar sa se inregistreze sii alte
consumuri de materii prime sii materiale, reflectate in contabilitate, astfel:

601 = 301

„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime”

602 = 302

„Cheltuieli cu materiale consumabile” „Materiale consumabile”

Consumul de apa netratata se inregistreaza in contabilitate in functie de starea in care se

gasesite (materie prima sau semifabricat).

 Consum de apa regasit sub forma stocului de materie prima:

601 = 301

„Cheltuieli cu materii prime” „Materii prime”

 Consum de apa regasit sub forma stocului de semifabricat:

345 = 341

„Produse finite” „Semifabricate”

 Consumurile de materiale regasite pe cheltuieli la momentul obtinerii productie de apa

plata se vor cuprinde in costul de productie al produciei finite de apa plata prin articolul
contabil:

345 = 711

„Produse finite” „Variatia stocurilor”

Costul de productie final al productiei de apa plata trebuie sa includa toate costurile atribuibile
obtinerii de produse finite. Costul productie finite poate fi reflectat la nivelul costului planificat
sau la nivelul costului efectiv, dupa caz.

La vanzarea productiei de apa plata trebuie avute in vedere prevederile aceluiasi Ordin, potrivit
carora veniturile din exploatare cuprind:

 Venituri din variatia stocurilor, reprezentand variatia in plus (cresitere) sau in minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse sii
productie in curs de la sfarsiitul perioadei sii valoarea stocurilor initiale ale produselor sii
productiei in curs, neluand in calcul ajustarile pentru depreciere reflectate;
 Variatia stocurilor de produse finite sii in curs de executie pe parcursul perioadei,
reprezentand o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie
productia a majorat nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul
stocurilor.


La data vanzarii productiei de apa se va inregistra:

411 = %

„Clienti”

701

„Venituri din vanzarea produselor finite”

4427

„TVA colectata”

Concomitent, se inregistreaza descarcarea de gestiune pentru productia vanduta, astfel:

711 = 345

„Variatia stocurilor” „Produse finite”

2. Atelierul de reparatii/intretinere dozatoare

In cadrul acestui sector se pot efectua operatiuni, dupa cum urmeaza.

 Achizitia pieselor de schimb:

% = 401

„Furnizori”

3024

„Piese de schimb”

4426

„TVA deductibila”

 Obtinerea pieselor de schimb rezultate din dezmembrarea unor dozatoare inutilizabile:

% = 381

„Ambalaje”

3024

„Piese de schimb”

603

„Cheltuieli cu obiectele de inventar”

La repararea unor dozatoare se vor intocmi bonuri de consum pe baza carora se efectueaza
descarcarea de gestiune a pieselor de schimb.

6024 = 3024

„Cheltuieli cu piesele de schimb” „Piese de schimb”

3. Curatarea ambalajelor

Se folosesc diverse solutii pentru curatarea ambalajelor (bidon Policarbonat) care se

achizitioneaza de la diversii furnizori. Se pot efectua urmatoarele operatiuni reflectate in
contabilitate dupa cum urmeaza.

 Achizitia de substante pentru curatat:

% = 401

„Furnizori”

3028

„Materiale consumabile”

4426

„TVA deductibila”

 La data consumului se intocmesite bonul de consum pe baza caruia se va descarca

gestiunea.

6028 = 3028

„Cheltuieli cu materialele consumabile” „Materiale consumabile”

 Platile catre furnizori, cat sii incasarile de la clienti vor fi reflectate prin articole contabile:

401 = 5121

„Furnizori” „Conturi la banca in lei”

si

5121 = 411

„Conturi la banca in lei” „Clienti”

Pentru organizarea contabilitatii de gestiune societatea poate utiliza conturile clasei a-9-a
„Conturi de gestiune” din Planul de conturi general din OMF nr. 3.055/2009.

B. Exemplu de operatiuni utilizand conturi specifice contabilitatii de gestiune

Pentru organizarea contabilitatii de gestiune societatea poate utiliza conturile clasei a-9-a
„Conturi de gestiune” din Planul de conturi general din OMF nr. 3.055/2009.

Folosirea conturilor din această clasă este opţională.

Prin contabilitatea de gestiune se asigura:

1.inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati

si faze de fabricatie;

2.calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute, lucrarilor

executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie;

Pentru determinarea corecta a structurii costurilor, in contabilitatea de gestiune trebuie aplicate

urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor:

 principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de

cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se
includ in costul acestora, pe cele:cheltuielile de administratie;cheltuielile de
desfacere;regia fixa nealocata costului;cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare.
etc., nu se includ in costul acestora.
 principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in
perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza.
 principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate
intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului
productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare,
productie, administratie, desfacere)
 principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter
neproductiv;
 delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs
de executie.
Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv:

 calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul

de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie);
 evidentierea fluxului costurilor;
 determinarea costurilor aferente stocurilor;
 determinarea veniturilor si a rezultatelor economice.

In cursul perioadei au loc urmatoarele operatiuni:

90. DECONTĂRI INTERNE

901 Decontari interne privind cheltuielile - incep prin a se credita

9011 materii prime si materiale

9012 servicii terti

9013 salarii si contributii salarii

9014 chelt. repartizate din alte activitati

902 Decontari interne privind productia obtinuta

1. Inreg decontarea costului efectiv al produselor finite

902 = 921

2. Inreg. decontarea cheltuielilor generate de pierderile de materiale, manopera sau alte

costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare,
cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie,
anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile (cheltuielile) generale de
administratie care nu participa la aducerea stocurilor in forma si locul final; costurile de
desfacere.:

902 = %

922, 923,924,925
903 Decontari interne privind diferentele de pret

1 Inreg.diferente de pret aferente produselor finite

903 = 902 (suma in rosu sau negru in functie de diferenta favorabila sau nefavorabila)

2.Inreg. inchiderea conturilor de gestiune cu partea de cheltuieli ce priveste diferentele de pret

901 = 903(suma in rosu sau negru in functie de diferenta favorabila sau nefavorabila)

92 CONTURI DE CALCULAŢIE

921 Cheltuielile activitatii de baza

1.Inreg retratarea cheltuielilor de exploatare cu materiale directe, energie consumata in scopuri

tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie:

921 = 9011

921 = 9012

921 = 9013

921 = 9014

2. Inreg. repartizarea cheltuielilor indirecte variabile( comune)

% = 923 V

921

933
3.Inreg. repartizarea cheltuielilor indirecte fixe( comune)

% = 923 F

921

933

4.Inreg. decontarea consumurilor interne de semifabricat utilizat pentru produsele finite obtinute

921(produs) = 921(semifabricat)

922 Cheltuielile activitatilor auxiliare

-salarii ateliere de prod. si contrib. salarii

923 Cheltuielile indirecte de productie

-amortizarea

-salarii TESA productie si contrib. salarii

-energie electrica

924 Cheltuielile generale de administratie ,

-salarii TESA administrativ, financiar contabile ,conducere si contrib. salarii

925 Cheltuielile de desfacere

-salarii TESA desfacere si contrib. salarii

1.Inreg retratarea cheltuielilor de exploatare cu pierderile de materiale, manopera sau alte
costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu
exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii
intr-o noua faza de fabricatie; regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la
aducerea stocurilor in forma si locul final; costurile de desfacere.:

922 = 901

923 = 901

924 = 901

925 = 901

93.COSTUL PRODUCŢIEI

931 Costul productiei obtinute

1.Inreg. receptia la pret prestabilit a productiei obtinute

931 = 902

2.Inreg. inchiderea conturilor de gestiune cu partea din cheltuieli ce priveste costul produselor
finite

901 = 931

933 Costul productiei in curs de executie

1. Inreg inventarierea productiei neterminate

933= 902

2.Inreg.delimitarea cheltuielilor directe aferente productiei neterminate

933 = 921

I.Inreg.inchiderea conturilor de gestiune

901 = 902