Bazele Contabilitatii II CIG FR I Unitate IV

4.
CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR
4.1 Noțiuni introductive 71
4.2 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile către 71

furnizori și conturile similare
4.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind creanțele – clienți 74

și alte conturi asimilate
4.4 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile și 77

creanțele în legătură cu salariații
4.5 Înregistrarea principalelor operațiuni privind taxa pe valoarea 81

adăugată
Rezumat 84
Teste de autoevaluare 84
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 87
Lucrare de verificare 87
Bibliografie minimală 87
Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
- să asimilezi logica contabilă în efectuarea înregistrărilor specifice
datoriilor față de furnizori, salariați, contribuții ale unității etc.
- să înțelegi modul de înregistrare a operațiunilor legate de creanțele
comerciale, salariale, fiscale etc.
- să întocmești formulele contabile aferente operațiunilor respective
- să transcrii sumele din formulele contabile în conturi
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Carmen-Mihaela CREȚU/Nicoleta CONSTANDACHE Bazele contabilității II
4.1. Noțiuni introductive

Evidenţa contabilă a terţilor se ţine cu ajutorul clasei a IV-a „Conturi de terţi”
şi cuprinde conturi de datorii comerciale, creanţe comerciale, datorii salariale,
sociale şi fiscale, datorii în cadrul grupului, cu asociaţii şi acţionarii.
Cele mai importante operaţiuni legate de clasa conturilor de imobilizări sunt:
evidenţierea datoriilor către furnizori pentru cumpărările de stocuri, de active
imobilizate, evidenţierea creanţelor faţă de clienţi şi diverşi debitori pentru
vânzările realizate, evidenţierea datoriilor şi creantelor faţă de salariaţi, faţă de
bugetele asigurărilor sociale, pratecţiei sociale, faţă de bugetul de stat etc.
Conturile de terţi sunt conturi de activ dacă reflectă o creanţă şi sunt conturi
de pasiv dacă reflectă o datorie. Creanţele şi datoriile pe termen scurt,
întregistrate în conturi de terţi, se mai numesc şi flotante.
4.2 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile către furnizori și conturile

similare
Evidenţa contabilă a acestor datorii se ţine cu ajutorul grupei 40, atât pentru
furnizorii de imobilizări, cât şi pentru furnizorii de stocuri, astfel:
40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plătit pentru imobilizări
408 Furnizori – facturi nesosite
409 Furnizori – debitori
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii
În fapt, datoriile către furnizori reprezintă resurse sau fonduri puse temporar la
dispoziţia întreprinderii de către terţi, pentru care aceasta trebuie să acorde o
prestaţie sau un echivalent valoric.
a) Se cumpără bunuri economice reprezintând materii prime, materiale
consumabile, obiectele de inventar, mărfuri şi ambalaje de la furnizori, în
valoare de 40.000 lei, TVA 20%:
301 „Materii prime” A + D 20.000
3028 „Alte materiale consumabile” A + D 3.000
303 „Materiale de natura obiectelor de A + D 5.000
inventar”
371 „Mărfuri” A + D 10.000
381 „Ambalaje” A + D 2.000
4426 „TVA deductibilă” A + D 8.000
401 „Furnizori” P + C 48.000
% = 401 „Furnizori” 48.000

301 „Materii prime” 20.000
3028 „Alte materiale 3.000
consumabile”
303 „Materiale de 5.000
natura obiectelor de
Bazele contabilității II 71
inventar”
371 „Mărfuri” 10.000
381 „Ambalaje” 2.000
4426 „TVA 8.000
deductibilă”
b) Se primesc de la furnizori facturile pentru consumul de energie şi apă – 2.000

lei, lucrări şi servicii prestate – 4.000 lei, convorbiri telefonice – 1.500 lei,
TVA 20%. Elementele menţionate, nefiind stocuri, majorează direct
cheltuielile respective, prin debitarea conturilor aferente:
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 2.000

611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi A + D 4.000
reparaţiile”
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de A + D 1.500
telecomunicaţii”
401 „Furnizori” P + C 9.000
% = 401 „Furnizori” 9.000

605 „Cheltuieli 2.000
privind energia şi apa”
611 „Cheltuieli 4.000
cu întreţinerea
şi reparaţiile”
626 „Cheltuieli poştale 1.500
şi taxe de
telecomunicaţii” 1.500
4426 „TVA
deductibilă”
c) Se achită cu numerar c/v datoriei de 8.000 lei către un furnizor:
401 „Furnizori” P - D 2.000

5311 „Casa în lei” A - C 2.000
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 2.000
d) Se achită datoria către un furnizor prin ordin de plată şi dintr-un acreditiv:

401 „Furnizori” P - D 72.000
5121 „Conturi la bănci în lei” A - C 12.000
5411 „Acreditive în lei” A - C 60.000
401 „Furnizori” = % 72.000

5121 „Conturi la bănci 12.000
în lei”
5411 „Acreditive în lei” 60.000
e) Se achită datoria către un furnizor în natură, respectiv în produse finite în

valoare de 10.000 lei:

401 „Furnizori” P - D 10.000
345 „Produse finite” A - C 10.000
401 „Furnizori” = 345 „Produse finite” 10.000
f) Pentru datoria către un furnizor, o societate emite un bilet la ordin, în valoare

de 7.000 lei; ulterior, biletul se decontează din contul de la bancă:
 Emiterea biletului către furnizor; datoria consemnată iniţial în contul 401

„Furnizori” va fi transferată asupra efectelor reflectate de contul 403 „Efecte
de plătit”. Reducerea datoriei din contul 401 nu are la bază o plată efectivă, ci
o transformare a unei datorii în altă datorie:
401 „Furnizori” P - D 7.000

403 „Efecte de plătit” P + C 7.000
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 7.000
 Decontarea biletului la termenul scadent, din contul curent de la bancă:

403 „Efecte de plătit” P - D 7.000
403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în 7.000

lei”
g) Se achiziţionează un utilaj în valoare de 80.000 lei, TVA 20%, de la un

furnizor:
2131 „Echipamente tehnologice” A + D 80.000

404 „Furnizori de imobilizări” P + C 96.000
% = 404 „Furnizori de 96.000

2131 „Echipamente imobilizări” 80.000
tehnologice”
4426 „TVA 16.000
deductibilă”
h) Se emite către furnizorul de imobilizări un cec pentru plata utilajului:

404 „Furnizori de imobilizări” P - D 96.000
405 „Efecte de plătit pentru P + C 96.000
imobilizări”
404 „Furnizori de = 405 „Efecte de plătit pentru 96.000

imobilizări” imobilizări”
i) Se decontează cecul la termenul scadent, din contul curent de la bancă:

405 „Efecte de plătit pentru P - D 96.000

imobilizări”
405 „Efecte de plătit = 5121 „Conturi la bănci în 96.000

pentru imobilizări” lei”
i) Se acordă un avans în valoare de 10.000 lei unui furnizor, din contul curent de la
bancă. Avansul reprezintă pentru firma care îl acordă, o creanţă.
409 „Furnizori-debitori” A + D 10.000
409 „Furnizori-debitori = 5121 „Conturi la bănci în 10.000

lei”
Sarcina de lucru 1
Înregistrați următoarele operațiuni:
1.se achiziționează mărfuri în valoare de 2.000 lei și ambalaje în valoare
de 500 lei, de la un furnizor, pe bază de factură, cu plata ulterioară ;
2. se achită un cec emis unui furnizor în valoare de 1.400 lei.
4.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind creanțele – clienți și alte conturi

asimilate
Evidenţa contabilă a acestor creanţe se ţine cu ajutorul grupei 41, care cuprinde
următoarele conturi sintetice şi analitice:
41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411 Clienţi
4111 Clienţi
4118 Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi – facturi de întocmit
419 Clienţi – creditori
Creanţele reprezintă relaţiile de decontare cu clienţii şi terţe persoane, rezultate

din drepturile firmei de a pretinde de la aceştia încasarea unor sume de bani sau
efectuarea unor contraprestaţii (servicii, lucrări etc.). Sunt reflectate în conturi de
activ, mai puţin contul 419 „Clienţi – creditori” care reflectă o datorie pentru
suma de bani avansată de un client.
În consecinţă, reflectarea creanţei se face în debitul conturilor din această grupă,
iar decontarea ei (încasarea) în credit.
a) Se livrează (vând) pe bază de factură către clienţi, produse finite în valoare de

23.000 lei şi mărfuri în valoare de 12.000 lei, TVA 20%. Are loc o creştere a
creanţelor asupra clienţilor şi, concomitent, operatiunea presupune realizarea
unor venituri:
4111 „Clienţi” A + D 42.000

701 „Venituri din vânzarea produselor P + C 23.000
finite”
707 „Venituri din vânzarea P + C 12.000
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” P + C 7.000
4111 „Clienţi” = % 42.000

701 „Venituri din vânzarea 23.000
produselor finite”
mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 7.000
b) Se facturează unui client chiria aferentă lunii în curs, în valoare de 13.000

lei, TVA 20%, conform contractului de închiriere:
4111 „Clienţi” A + D 15.600
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de P + C 13.000
gestiune şi chirii”
4111 „Clienţi” = % 15.600

706 „Venituri din redevenţe, 13.000
locaţii de gestiune şi chirii”
c) Se livrează (vând) pe bază de aviz de însoţire a mărfii, semifabricate în

valoare de 7.000 lei, TVA 20%, factura urmând să se întocmească ulterior.
Avizul de însoţire a mărfii nefiind un document fiscal, TVA nu va fi
înregistrată ca fiind colectată, ci neexigibilă. La întocmirea facturii se va
trece TVA de la neexigibilă la colectată.
 Livrarea semifabricatelor către clienţi pe bază de aviz:
418 „Clienţi – facturi de întocmit” A + D 8.400

semifabricatelor”
4428 „TVA neexigibilă” P + C 1.400
418 „Clienţi – = % 8.400

facturi de întocmit” 702 „Venituri din vânzarea 7.000
semifabricatelor”
4428 „TVA neexigibilă” 1.400
 La întocmirea facturii se realizează următoarele înregistrări:
4111 „Clienţi” A + D 8.400

418 „Clienţi – facturi de întocmit” A - C 8.400
4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de 8.400

întocmit”
şi
4428 „TVA neexigibilă” P - D 1.400
4428 „TVA = 4427 „TVA colectată” 1.400

neexigibilă”
d) Se încasează (decontează) de la clienţi c/v creanţelor, 5.000 lei cu numerar

şi 16.000 lei prin virament bancar (contul curent de la bancă):
5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 16.000

5311 „Casa în lei” A + D 5.000
4111 „Clienţi” A - C 21.000
% = 4111 „Clienţi” 21.000

5121 „Conturi la bănci 16.000
în lei”
5311 „Casa în lei” 5.000
d) Deschiderea unui litigiu faţă de un client devenit incert generează

transformarea creanţei iniţiale faţă de un client normal, într-o creanţă incertă,
nesigură:
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” A + D 5.000

4111 „Clienţi” A - C 5.000
4118 „Clienţi incerţi = 4111 „Clienţi” 5.000

sau în litigiu”
e) Se primeşte de la un client un bilet la ordin pentru mărfurile livrate către

acesta, în valoare de 9.000 lei:
413 „Efecte de primit de la clienţi” A + D 9.000

4111 „Clienţi” A - C 9.000
413 „Efecte de primit = 4111 „Clienţi” 9.000

de la clienţi”
Sarcina de lucru 2
1. se facturează unui client o lucrare executată aferentă lunii în curs, în
valoare de 3.400 lei, TVA 20%, conform contractului de servicii;
2. se încasează un cec primit de la un client în valoare de 400 lei.
4.4 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile și creanțele în legătură cu

salariații
Evidenţa contabilă obligaţiilor faţă de salariaţi se ţine cu ajutorul contului 421

„Personal – salarii datorate”.
Salariile reprezintă pentru întreprindere o cheltuială, înregistrată în contul 641
„Cheltuieli cu salariile personalului”, şi în acelaşi timp, o obligaţie, o datorie fată
de salariţi, reflectată în contul 421„Personal – salarii datorate” .
Salariul realizat într-o lună este format din salariul de bază (tarifar), sporuri cu
caracter temporar sau permanent şi alte drepturi cuvenite conform contractului
individual şi colectiv de muncă.
Prin urmare, fondul de salarii va genera înregistrarea:
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” A + D 60.000
421 „Personal – salarii datorate” P + C 60.000
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal – salarii 60.000

salariile personalului” datorate”
Salariaţilor li se reţin pe statul de salarii o serie de contribuţii sociale şi fiscale,

şi anume:
 contribuţia la asigurări sociale – 10,5% din salariul realizat → 60.000 lei x

10,5% = 6.300 lei
 contributia la asigurările sociale de sănătate – 5,5% din salariul realizat →
60.000 lei x 5,5% = 3.300 lei
 contributia la fondul de şomaj – 0,5% din salariul realizat → 60.000 lei x
0,5% = 300 lei
 avansul chenzial deja plătit - 24.000 lei
 impozit pe salarii – 7.900 lei.
Reţinerile asupra salariilor conduc la debitarea contului 421 şi creditarea
conturilor de obligaţii sociale şi fiscale:
421 „Personal – salarii datorate” P - D 41.800

4312 „Contribuţia personalului la P + C 6.300
asigurările sociale”
4314 „Contribuţia angajaţilor pentru P + C 3.300
asigurările sociale de sănătate”
4372 „Contribuţia personalului la fondul P + C 300
de şomaj”
425 „Avansuri acordate personalului” A - C 24.000
444 „Impozitul pe venituri de natura P + C 7.900
salariilor”
421 „Personal – salarii = % 41.800

datorate” 4312 „Contribuţia 6.300
personalului la asigurările
sociale”
4314 „Contribuţia 3.300
angajaţilor pentru asigurările
sociale de sănătate”
4372 „Contribuţia 300
personalului la fondul de
şomaj”
425 „Avansuri acordate 24.000
personalului”
444 „Impozitul pe venituri 7.900
de natura salariilor”
În legătură cu fondul de salarii lunar şi soocietatea comercială înregistrează şi

achită o serie de contribuţii, respectiv:
a) contribuţia la asigurări sociale – 15,80% din fondul de salarii realizat →
60.000 lei x 20,8% = 9.480 lei
b) contributia la fondul de şomaj – 0,5% din fondul de salarii realizat →
60.000 lei x 0,5% = 300 lei
c) contributia la asigurările sociale de sănătate – 5,2% din fondul de salarii
realizat → 60.000 lei x 5,2% = 3.120 lei
d) fondul special pentru boli şi accidente profesionale – 0,15% din fondul de
salarii realizat → 60.000 lei x 0,5% = 90 lei
e) contribuţia la Fondul de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii – 0,85% din
fondul de salarii → 60.000 lei x 0,85% = 510 lei
f) contribuţia la Fondul de garantare a creanţelor salariale – 0,25% din fondul

de salarii → 60.000 lei x 0,25% = 150 lei
Aceste contribuţii ale unităţii reprezintă pe de o parte cheltuieli pentru aceasta, iar
pe de altă parte, datorii către bugetele asigurărilor sociale, protecţiei sociale etc.
a) 6451 „Contribuţia unităţii la A + D 9.480

4311 „Contribuţia unităţii la P + C 9.480
6451 „Contribuţia = 4311 „Contribuţia unităţii la 9.480

unităţii la asigurările asigurările sociale”
sociale”
b) 6452 „Contribuţia unităţii pentru A + D 300

ajutorul de şomaj”
4371 „Contribuţia unităţii la fondul de P + C 300
şomaj”
6452 „Contribuţia = 4371 „Contribuţia unităţii la 300

unităţii pentru ajutorul fondul de şomaj”
de şomaj”
c) 6453 „Contribuţia angajatorului pentru A + D 3.120

4371 „Contribuţia angajatorului pentru P + C 3.120
6453 „Contribuţia = 4371 „Contribuţia 3.120

angajatorului pentru angajatorului pentru
asigurările sociale de asigurările sociale de
sănătate” sănătate”
d) 6454 „Contribuţia angajatorului la A + D 90

fondul de boli şi accidente
profesionale”
4315 „Fondul de boli şi accidente P + C 90
profesionale”
6454 „Contribuţia = 4315 „Fondul de boli şi 90

angajatorului la fondul accidente profesionale”
de boli şi accidente
profesionale”
e) 6455 „Contribuţia angajatorului pentru A + D 510

concedii de sănătate şi indemnizaţii”
4316 „Concedii de sănătate şi P + C 510
indemnizaţii”
6455 „Contribuţia = 4316 „Concedii de sănătate 510

angajatorului pentru şi indemnizaţii”
concedii de sănătate şi
indemnizaţii”
f) 6456 „Contribuţia angajatorului pentru A + D 150

fondul de garantare creanţe salariale ”
4317 „Concedii de sănătate şi P + C 150
indemnizaţii”
6456 „Contribuţia = 4317 „Fondul de garantare a 150

angajatorului pentru creanţelor salariale”
fondul de garantare
creante salariale”
Sarcina de lucru 3
1. fondul de salarii la o societate coemrcială este de 43.000 lei;
2. reținerile salariaților sunt cele stabilite prin reglementările legale, iar
impozitul pe salarii este de 4.100 lei ;
3. contribuțiile societății sunt cele stabilite de prevederile legale.
4.5 Înregistrarea principalelor operațiuni privind taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect calculat asupra valorii

adăugate realizată de agentul economic. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa
dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse de o întreprindere şi cea a
bunurilor, lucrărilor sau serviciilor utilizate pentru realizarea acestora, numite

consumuri intermediare.
Cele mai multe acte de vânzare – cumpărare de bunuri, lucrări sau servicii
desfăşurate în economie cad sub incidenţa acestui element de fiscalitate – taxa pe
valoarea adăugată, care prin natura şi conţinutul său se aplică asupra operaţiunilor
economice în două etape distincte ale circuitului economic:
 achiziţiile sau cumpărările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma
plăteşte taxă pe valoarea adăugată deductibilă către furnizori;
 vânzările de bunuri, lucrări sau servicii pentru care firma încasează taxă pe
valoarea adăugată colectată de la clienţi sau beneficiari.
La sfârşitul fiecărei luni se compară valorile TVA deductibilă şi TVA colectată,
moment în care poate exista una dintre situaţiile de mai jos (operaţiunea poartă
denumirea de „regularizarea TVA-ului”):
1. TVA deductibilă < TVA colectată → firma datorează bugetului de stat
diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de plată (înregistrată în contul
4423 „TVA de plată”);
2. TVA deductibilă > TVA colectată → firma recuperează de la bugetul de stat
diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o creanţă
asupra acestui buget (înregistrată în contul 4424 „TVA de recuperat”);
3. TVA deductibilă = TVA colectată → firma nu datorează, dar nici nu are de
încasat sume de la bugetul de stat.
Evidenţa contabilă a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului
442 „Taxa pe valoarea adăugată”, cu analiticele următoare:
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
a) O societate comercială cumpără mărfuri de la un furnizor, în valoare de

20.000 lei, TVA 20%
371 „Mărfuri” A + D 20.000
401 „Furnizori” P + C 24.000
% = 401 „Furnizori” 24.000

371 „Mărfuri” 20.000
4426 „TVA 4.000
deductibilă”
b) Se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 80.000 lei, TVA 20%,

de la un furnizor:
2133 „Mijloace de transport” A + D 80.000

404 „Furnizori de imobilizări” P + C 96.000
% = 404 „Furnizori de 96.000

2133 „Mijloace de imobilizări” 80.000
transport”
4426 „TVA 16.000
deductibilă”
c) Se vând mărfuri în valoare de 28.560 lei plus TVA 20%, unui client.:
4111 „Clienţi” A + D 28.800
mărfurilor”
4111 „Clienţi” = % 28.800

mărfurilor”
d) Se facturează unui client chiria lunară, în valoare de 1.500 lei, TVA 20%,
conform contractului încheiat:
4111 „Clienţi” A + D 1.800

706 „Venituri din redevenţe, locaţii de A + D 1.500
gestiune şi chirii”
4427 „TVA colectată” P + C 300
4111 „Clienţi” = % 1.800

706 „Venituri din redevenţe, 1.500
4427 „TVA colectată” 300
Regularizarea TVA-ului
Această operaţiune presupune compararea TVA deductibilă cu TVA colectată. În
cazul nostru TVA deductibilă are valoarea de 20.000 lei (4.000 + 16.000) şi va fi achitată
furnizorilor, iar TVA colectată este de 5.100 lei (4.800 + 300), ce se va încasa de la clienţi.
TVA deductibilă > TVA colectată → 20.000 > 5.100 → firma recuperează de la
bugetul de stat diferenţa dintre cele două valori, sub forma TVA de recuperat, deci are o
creanţă asupra acestui buget, respectiv 14.900 lei.
e) 4426 „TVA deductibilă” A - C 20.000

4427 „TVA colectată” P - D 5.100
4424 „TVA de recuperat” A + D 14.900
% = 4426 „TVA deductibilă” 20.000

4424 „TVA de 14.900
recuperat”
Practic, are loc şi închiderea conturilor de TVA, 4426 şi 4427, aceste conturi
prezentând sold zero la sfârşitul lunii, în urma operaţiunii de regularizare.
Sarcina de lucru 4
1. se achiziţionează rechizite în valoare de 600 lei, TVA 20 % de la un
furnizor;
2. se facturează unui client un serviciu prestat în valoare de 1.100 lei, TVA
20%;
3. se cumpără combustibili în valoare de 300 lei, TVA 20%, care se achită cu
numerar ;
4. să se regularizeze TVA.
Rezumat
Contabilitatea creanţelor şi datoriilor reflectă înregistrarea în contabilitate a
operaţiunilor derulate cu furnizorii şi clienţii, relaţiile cu salariaţii, în ceea ce
priveşte datoriile unei societăţi comerciale faţă de aceştia, dar şi creanţele
salariale, operaţiunile cu bugetul consolidat al statului şi bugetele locale,
acţionari-asociaţi.
In contabilitatea furnizorilor şi clientilor se înregistrează operaţiunile privind
cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, lucrările executate şi
serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.
În contabilitatea relaţiilor de natură salarială se înregistrează fondul de salarii,
reţinerile sociale şi fiscale (impozitul pe salarii) asupra salariilor şi
contribuţiile societăţii privind asigurările şi protecţia socială.
În contabilitatea obligaţiilor faţă de bugetul consolodat al statului se
evidenţiază obligaţii privind taxa pe valoarea adaăugată, impozitul pe profit

etc.
Teste de autoevaluare
1. Ce semnifică următoare formulă contabilă:
641 = 421 60.000
a) înregistrarea cheltuielilor cu fondul de salarii plătit;

b) înregistrarea cheltuielilor cu fondul de salarii datorat;
c) plata salariilor datorate;
d) achitarea avansului salarial;
e) înregistrarea reţinerilor sociale.
2. Se cunosc următoarele date privitoare la TVA :

 RD4426 = 75.000 lei
 RC4427 = 60.000 lei.
Care din următoarele formule contabile reflectă regularizarea TVA :
a) 4427 = 4426 60.000
b) 4424 = 4426 15.000
c) % = 4426 75.000
4427 60.000
4423 15.000
d) % = 4426 75.000
4427 60.000
4424 15.000
e) % = 4426 75.000
4427 60.000
4428 15.000
3. În situaţia vânzării unor mărfuri către clienţi, ce conturi sunt implicate în formula
contabilă?
a) 4111 „Clienţi”;
b) 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”;
c) 371 „Mărfuri”;
d) 607 „Cheltuieli privind mărfurile”;
e) 4428 „TVA neexigibilă”.
4. Ce semnifică următoarea înregistrare contabilă?
413 „Efecte de primit = 4111 „Clienţi”

de la clienţi”
a) plata datoriei datoriei către un furnizor;

b) achitarea salariilor cu numerar;
c) emiterea unui cec unui furnizor pentru marfa livrată;
d) incasarea unui cec de la un client;
e) primirea unui cec de la un client.
5. Cu următoarea formulă contabilă se înregistrează:

421 „Personal – salarii = %
datorate” 4312 „Contribuţia
personalului la asigurările
sociale”
4314 „Contribuţia
angajaţilor pentru asigurările
sociale de sănătate”
4372 „Contribuţia
personalului la fondul de
şomaj”
444 „Impozitul pe venituri
de natura salariilor”
a) contribuţiile sociale ale societăţii comerciale;

b) salariile datorate angajaţilor;
c) reţinerile sociale şi fiscale asupra salariilor angajaţilor;
d) plata salariilor angajaţilor;
e) înregistrarea fondului de salarii.
6. Ce semnifică formula contabilă următoare?
4111 „Clienţi” = %
706 „Venituri din redevenţe,
4427 „TVA colectată”
a) facturarea chiriei către un client;

b) vânzarea mărfurilor către un client;
c) încasarea creanţei de la un client;
d) încasarea chiriei de la un client;
e) plata unei datorii către un furnizor.
7. Fondul de salarii al unei societăţi comerciale se înregistrează cu formula:

a)
621 „Cheltuieli cu = 421 „Personal – salarii
colaboratorii” datorate”
b)
641 „Cheltuieli cu = 421 „Personal – salarii

salariile personalului” datorate”
c)
641 „Cheltuieli cu = 401 „Furnizori”
salariile personalului”
d)
621 „Cheltuieli cu = 4381 „Alte datorii sociale”
colaboratorii”
e)
641 „Cheltuieli cu = 4382 „Alte creanţe sociale”
salariile personalului”
8. Care din variantele de mai jos prezintă analiza contabilă corectă a operaţiunii: „Se
achită datoria către un furnizor prin ordin de plată şi dintr-un acreditiv”:
a) 401 „Furnizori” P - D 72.000

5311 „Casa în lei” A - C 12.000
b) 401 „Furnizori” P - D 72.000

c) 401 „Furnizori” P + C 72.000

5411 „Acreditive în lei” A + D 60.000
d) 401 „Furnizori” P - C 72.000

e) 401 „Furnizori” P + C 72.000

5121 „Conturi la bănci în lei” A - D 12.000
Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

1.b; 2. d; 3. a,b; 4.e; 5.c; 6. a; 7. b; 8. b.
Lucrare de verificare
O societate comercială prezintă următoarea situaţie a elementelor patrimoniale
la începutul exercitiului financiar: capital social 10.000 lei; mărfuri 1.000 lei ; furnizori
1.800 lei; clienţi 1.200 lei; rezerve legale 400 lei; prime de emisiune 300 lei; rezultatul
reportat (profit) 500 lei; rezerve din reevaluare 1.200 lei; cont curent la bancă 9.000 lei;
casa în lei 4.000 lei, efecte de plătit 1000 lei.
Să se efectueze analiza contabilă a următoarelor operaţiuni care au loc în timpul

exercitiului financiar, să se întocmească formulele contabile rezultate în urma analizei şi
“T-urile” conturilor:
1. se majorează capitalul social, jumătate din rezerve încorporându-se în capital;
2. se achită efectele de plată din contul curent de la bancă;
3. se încasează o creanţa clienţi în valoare de 700 lei prin contul de la bancă;
4. se facturează o lucrare executată unui client în valoare de 2.900 lei, plus TVA
20%;
5. se înregistrează factura de chirie în valoare de 500 lei, TVA 20%, de la un
furnizor;
6. se facturează unui client serviciile prestate (reparaţie) în valoare de 5.100 lei,
plus TVA 20%;
7. se primeşte de la clientul de la operațiunea anterioară un cec (efect de primit)
în valoare de 6.324 lei;
8. se achită datoria către un furnizor în valoare de 300 lei din casierie;
9. se facturează c/v chiriei, unui client, în valoare de 1.000 lei, plus TVA 20%;
10. se regularizează TVA-ul.
Bibliografie minimală
Crețu Carmen, Constandache Nicoleta, Roman Gianina, Gheonea Victoria

(2015). Bazele contabilității. Teorie, aplicații practice și teste grilă. Ediția a
II-a, Galați: Editura Zigotto
Ristea Mihai, Dumitru Corina-Graziella (2009). Bazele contabilității –
Noțiuni de bază, probleme, studii de caz, teste grilă și monografie. București:
Editura Universitară
Tabără Neculai, Budugan Dorina, Horomnea Emil (2009). Bazele
contabilității. Concepte, modele, aplicații. Iași: Editura Sedcom Libris

Bazele Contabilitatii II CIG FR I Unitate IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilitatii II CIG FR I Unitate IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.

CONTABILITATEA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR

4.1 Noțiuni introductive 71

4.2 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile către 71

4.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind creanțele – clienți 74

4.4 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile și 77

4.5 Înregistrarea principalelor operațiuni privind taxa pe valoarea 81

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 87

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

4.1. Noțiuni introductive

4.2 Înregistrarea principalelor operațiuni privind datoriile către furnizori și conturile

% = 401 „Furnizori” 48.000

b) Se primesc de la furnizori facturile pentru consumul de energie şi apă – 2.000

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” A + D 2.000

% = 401 „Furnizori” 9.000

c) Se achită cu numerar c/v datoriei de 8.000 lei către un furnizor:

401 „Furnizori” P - D 2.000

401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 2.000

d) Se achită datoria către un furnizor prin ordin de plată şi dintr-un acreditiv:

401 „Furnizori” = % 72.000

e) Se achită datoria către un furnizor în natură, respectiv în produse finite în

valoare de 10.000 lei:

401 „Furnizori” = 345 „Produse finite” 10.000

f) Pentru datoria către un furnizor, o societate emite un bilet la ordin, în valoare

 Emiterea biletului către furnizor; datoria consemnată iniţial în contul 401

401 „Furnizori” P - D 7.000

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit” 7.000

 Decontarea biletului la termenul scadent, din contul curent de la bancă:

403 „Efecte de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în 7.000

g) Se achiziţionează un utilaj în valoare de 80.000 lei, TVA 20%, de la un

2131 „Echipamente tehnologice” A + D 80.000

% = 404 „Furnizori de 96.000

h) Se emite către furnizorul de imobilizări un cec pentru plata utilajului:

404 „Furnizori de = 405 „Efecte de plătit pentru 96.000

i) Se decontează cecul la termenul scadent, din contul curent de la bancă:

405 „Efecte de plătit pentru P - D 96.000

405 „Efecte de plătit = 5121 „Conturi la bănci în 96.000

409 „Furnizori-debitori = 5121 „Conturi la bănci în 10.000

4.3 Înregistrarea principalelor operațiuni privind creanțele – clienți și alte conturi

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

Creanţele reprezintă relaţiile de decontare cu clienţii şi terţe persoane, rezultate

a) Se livrează (vând) pe bază de factură către clienţi, produse finite în valoare de

4111 „Clienţi” A + D 42.000

4111 „Clienţi” = % 42.000

b) Se facturează unui client chiria aferentă lunii în curs, în valoare de 13.000

4111 „Clienţi” = % 15.600

c) Se livrează (vând) pe bază de aviz de însoţire a mărfii, semifabricate în

 Livrarea semifabricatelor către clienţi pe bază de aviz:

418 „Clienţi – facturi de întocmit” A + D 8.400

418 „Clienţi – = % 8.400

 La întocmirea facturii se realizează următoarele înregistrări:

4111 „Clienţi” A + D 8.400

4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de 8.400

4428 „TVA = 4427 „TVA colectată” 1.400

d) Se încasează (decontează) de la clienţi c/v creanţelor, 5.000 lei cu numerar

5121 „Conturi la bănci în lei” A + D 16.000

% = 4111 „Clienţi” 21.000

d) Deschiderea unui litigiu faţă de un client devenit incert generează

4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” A + D 5.000

4118 „Clienţi incerţi = 4111 „Clienţi” 5.000

e) Se primeşte de la un client un bilet la ordin pentru mărfurile livrate către

413 „Efecte de primit de la clienţi” A + D 9.000

413 „Efecte de primit = 4111 „Clienţi” 9.000