Proiectul CRED

Către un demers integrat și contextualizat al competențelor-cheie din perspectiva limbilor

moderne; contribuția limbilor moderne la profilul de formare al absolventului de învățământ
primar/ gimnazial

Studiul limbii moderne este prevăzut și în cadrul învățământului primar și în cadrul învățământului
gimnazial.

În învățământul primar, limba modernă este studiată potrivit planului-cadru de învățământ aprobat prin
OMEN nr. 3371/12.03.2013, astfel: în clasa pregătitoare și în clasele I - a II-a. studiul are alocată o
oră/săptămână, iar în clasele a III-a și a IV-a, 2 ore/săptămână.

Dezvoltarea curriculară a fost fundamentată pe următoarele documente:

- Key Competences for Lifelong Learning — a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competențele-cheie) in Official Journal of
the EU, 30 dec. 2006.
- The European Language Portfolio (Portofoliul european al limbilor)
http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Portfolio_EN.asp.

Documentul european vizând competențele-cheie a constituit referința pentru a deschide perspective spre
învățarea semnificativă a limbilor moderne, ca instrumente efective de comunicare și învățare în lumea
contemporană. Portofoliul european al limbilor a orientat reflecția asupra competențelor de comunicare.
Așa cum este menționat în Nota de prezentare a programei școlare pentru Limba modernă realizată
pentru clasa pregătitoare și pentru clasele 1 - a II-a, respectiv pentru clasele a III-a – a IV-a, acest demers
a determinat elaborarea unei singure programe pentru Limba modernă, indiferent de limba de studiu.

Opțiunea unei racordări sistematice a programelor de limbi moderne la Portofoliul

european, respectiv Pașaportul lingvistic este motivată de raportarea achizițiilor de
comunicare în limbi străine la aceste referințe agreate la nivel continental în majoritatea
contextelor de mobilitate. S-a optat astfel pentru organizarea unei oferte de învățare
compatibile, care să nu mai necesite și alte punți de ajustare sau definiri de concordanțe pe
parcursul școlar/ la absolvirea școlii.
Recursul sistematic la formulările din Portofoliul european al limbilor în scrierea
competențelor a condus la redactarea unei singure programe pentru Limba modernă,
indiferent de limba de studiu aleasă (știut fiind că nivelurile nu sunt definite în funcție de
specificitatea unei limbi ci de achiziția de comunicare pe o anumită tipologie).
Programa școlară pentru disciplina Limba modernă, clasele a III-a –
a IV-a, pag. 2

Tendințele actuale în didactica limbilor moderne accentuează o perspectivă procesuală (elevul activ,
constructor al propriei învățări), dar și o focalizare pe rezultate aplicabile și utile în viață - achiziții ce se
construiesc în situații de comunicare autentice și sunt transferabile în contexte noi. În acest sens, demersul
integrat și contextualizat, la care invită centrarea pe competențe a Curriculumului național, concură la
dezvoltarea efectivă a unui elev-agent-al-comunicării.

Din perspectivă curriculară, proiectarea și organizarea orelor de limbi moderne trebuie să fie convergente
cu structurarea profilului de formare centrat pe competențele-cheie. Studiul limbii moderne vizează în
mod direct competenţa-cheie de comunicare în limbi străine. Sunt vizaţi descriptorii acestei competenţe-
cheie incluşi în profilul de formare al absolventului de clasa a IV a:
- Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte familiare
de comunicare
- Exprimarea unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în contexte
familiare
- Participarea la interacţiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare.

Nu e suficient să privim setul de opt, să recunoaștem una ca fiind a noastră (competența de comunicare
în limbi străine) și să socotim că deja facem 1/8 din profilul de formare, iar restul este în responsabilitatea
altcuiva. Trebuie amintit că programa pentru Limba modernă vizează explicit componente din varii
competențe-cheie. Iată câteva exemple:
- competențele de comunicare care implică TIC în mod expres reprezintă ocazii pentru
contextualizarea competenței digitale;
- elementele de dialog, interacțiune, jocul de rol antrenează și se bizuie pe achiziții din cadrul
competențelor sociale și civice;
- componentele culturale reprezintă elemente ale competenței de sensibilizare și exprimare
culturală;
- aspectele strategice și de reflexivitate sunt parte a achizițiilor competenței de a învăța să
înveți.
Totodată, recomandarea europeană evidențiază că nicio competență nu este izolată: Competențele-cheie
se suprapun și se întrepătrund. De aici derivă nenumărate oportunități metodologice de combinare a
competenței de comunicare în limbi străine cu alte competențe-cheie.

Din perspectivă metodologică, proiectarea și organizarea activității didactice este orientată de

structurarea competențelor specifice stipulate în programe. Dacă vom aborda comunicarea, conform
Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului privind competenţele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieţi, într-o perspectivă centrată pe situația autentică, pe nevoile elevului,
pe caracteristicile culturii contemporane și pe tendințele pieței muncii în societatea actuală, atunci
demersul didactic va fi orientat de întrebări de tipul următor:
- Ce reprezintă pentru disciplina Limba modernă comunicarea în limba maternă?
- Ce impact au pentru învățarea limbii moderne competențele matematice, în știință și
tehnologie?
- Ce relevanță are competența digitală pentru învățarea comunicării în limba modernă?
- Cum se învață la disciplina mea? Cum învață copiii să învețe mai eficient o limbă modernă?
- Cum se raportează competențele sociale și civice la învățarea unei limbi moderne?
- Ce reprezintă inițiativa și antreprenoriatul pentru învățarea la limba modernă?
- În ce mod se raportează învățarea limbii moderne la cultură și cum sprijină aceasta
exprimarea culturală?
Reflecția pe marginea acestor întrebări este jalonată de descriptorii specifici pentru profilul de formare
aferent unui segment de școlaritate.
În cele ce urmează, oferim câteva ilustrări care conectează tipuri de soluții didactice cu anumiți
descriptori din profil, în vederea creionării unor soluții didactice pentru întrebările de mai sus. Prin
concretizare într-un anumit context didactic/ de comunicare, într-o anumită clasă, putem formula ulterior
sarcini specifice pentru elevi, ca parte a unui demers integrat și contextualizat ce vizează dezvoltarea
competențelor-cheie prin intermediul orelor de limbi moderne.

Tabelul 1 - Tipuri de intervenții didactice pentru a dezvolta competențele-cheie la orele de limbi

moderne
Competențe-cheie Selecție de descriptori din Exemple de tipuri de intervenții
profilul de formare – clasa a didactice
IV-a
Comunicare în - Identificarea de fapte, opinii, Analogii și transferuri de experiențe de
limba maternă emoţii în mesaje orale sau comunicare în contexte plurilingve:
scrise, în contexte familiare - jocuri de pronunție pentru
de comunicare identificarea locurilor de articulare
ale unor foneme specifice

Competenţe - Rezolvarea de probleme în Recursul la teme care se raportează la

matematice şi situaţii familiare, utilizând
competenţe de bază instrumente şi/sau procedee
în ştiinţe şi specifice matematicii
tehnologii
Competențe sociale - Punerea în practică a unor
și civice norme elementare de
conduită în contexte
cotidiene
- Asumarea unor roluri și
responsabilități prin
participarea la acțiuni în
contexte de viață din mediul
cunoscut
referențialul matematic:
- participarea la jocuri cu numere,
exprimarea orei
Activități de grup într-o varietate de
forme și contexte:
- activități pentru rezolvarea unei
sarcini de grup (de exemplu,
realizarea unui poster, pregătirea
unei prezentări de grup)
- participare la joc de rol (asumare
de roluri și responsabilități)

Competența - Utilizarea în învățare a unor Activități diverse în care interacțiunea și

digitală funcţii şi aplicaţii simple ale
dispozitivelor digitale din
mediul apropiat, cu sprijin
din partea adulţilor
informarea/ documentarea se realizează
cu ajutorul dispozitivelor/ aplicațiilor
digitale
- de exemplu, activități recomandate
în curriculum pentru competențele
specifice care vizează
comunicarea în format digital

A învăța să înveți - Utilizarea de tehnici, metode - completarea de enunțuri

simple pentru a învăța, activa metacognitive/ utilizarea de
cunoștințe anterioare și emoticoane cu valoare
înregistra informații metacognitivă la final de unitate
de învățare
 Competențe-cheie Selecție de descriptori din Exemple de tipuri de intervenții
profilul de formare – clasa a didactice
IV-a
- utilizarea de simboluri
personalizate, notițe, rezumate,
scheme, hărți de idei

Spirit de inițiativă - Asumarea unor sarcini Participarea la o diversitate de proiecte de

și antreprenoriat simple de lucru, care implică grup:
hotărâre, angajament în - căutarea de soluții creative
realizarea unor obiective,
iniţiativă, creativitate,
cooperare cu ceilalți
Sensibilizare și - Exprimarea bucuriei de a - realizarea de artefacte si
exprimare crea prin realizarea de lucrări caracterizarea lor elementară
culturala simple și prin explorarea mai
multor medii și forme de
expresivitate

În învățământul gimnazial, limba modernă este studiată, de la clasa a V-a la clasa a VIII-a, potrivit
planului-cadru de învățământ aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, astfel:
- Limba modernă 1, cu o alocare orară de 2 ore/săptămână în fiecare an şcolar;
- Limba modernă 2, cu o alocare orară de 2 ore/săptămână în fiecare an şcolar.

Procesul de dezvoltare curriculară s-a raportat la următoarele documente:

- Key Competences for Lifelong Learning - a European Reference Framework,
Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006,
(Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie) in Official Journal of the
EU, 30 dec. 2006.
- Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (Consiliul Europei, 2001).

În Nota de prezentare a programelor școlare pentru Limba modernă 1 și pentru Limba modernă 2,
realizate pentru clasele a V-a – a VIII-a, sunt prezentate opțiunile și demersul care au condus la elaborarea
unei singure programe pentru Limba modernă 1, respectiv a unei singure programe pentru Limba
modernă 2, indiferent de limba de studiu aleasă, astfel:
- raportarea la nivelurile de referință ale Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, care
reprezintă referințe europene în cele mai multe contexte de mobilitate;
- propunerea unei oferte de învățare compatibile cu nivelurile de referință ale Cadrului European
Comun de Referinţă pentru Limbi;
- raportarea sistematică la nivelurile de referinţă ale Cadrului European Comun de Referinţă pentru
Limbi în scrierea competențelor incluse în programele școlare pentru Limba modernă 1, respectiv
pentru Limba modernă 2.

Şi în gimnaziu, studiul limbii moderne vizează în mod direct competenţa-cheie de comunicare în limbi
străine. Sunt vizaţi descriptorii acestei competenţe-cheie incluşi în profilul de formare al absolventului
de clasa a VIII-a:
- Identificarea unor informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină pe
teme cunoscute
 - Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme
cunoscute
- Participarea la interacţiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute.

Într-un mod asemănător cu demersul didactic din primar, și în gimnaziu, raportarea la recomandarea
europeană vizând competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, conduce la orientarea
demersului didactic de întrebări, precum:
- Ce reprezintă pentru disciplina Limba modernă comunicarea în limba maternă?
- Ce impact au pentru învățarea limbii moderne competențele matematice, în știință și
tehnologie?
- Ce relevanță are competența digitală pentru învățarea comunicării în limba modernă?
- Cum se învață la disciplina mea? Cum învață copiii să învețe mai eficient o limbă modernă?
- Cum se raportează competențele sociale și civice la învățarea unei limbi moderne?
- Ce reprezintă inițiativa și antreprenoriatul pentru învățarea la limba modernă?
- În ce mod se raportează învățarea limbii moderne la cultură și cum sprijină aceasta
exprimarea culturală?

Reflecția la aceste întrebări are în vedere descriptorii din profilul de formare al absolventului de
învățământ gimnazial.

Oferim în Tabelul 2 prezentat în continuare, pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, exemple
de tipuri de intervenții didactice în relație cu o anumită competență-cheie și cu descriptori din profilul de
formare al absolventului de clasa a VIII-a. Aceste tipuri de intervenții pot reprezenta referința pentru
formularea ulterioară a unor sarcini specifice pentru elevi.

Tabelul 2 - Tipuri de intervenții didactice pentru a dezvolta competențele-cheie la orele de limbi

moderne
Competențe-cheie Selecție de descriptori din
profilul de formare – clasa a
VIII-a
Comunicare în - Căutarea, colectarea,
limba maternă procesarea de informații și
receptarea de opinii, idei,
sentimente într-o varietate de
mesaje ascultate/ texte citite
Exemple de tipuri de intervenții
didactice
Analogii și transferuri de experiențe de
comunicare în contexte plurilingve:
- intuirea aspectului (în limba
engleză) prin analogii
reprezentative care fac apel la
parafraze în limba română

Competenţe - Identificarea caracteristicilor Recursul la teme care se raportează la

matematice şi matematice cantitative sau
competenţe de bază calitative ale unor situaţii-
în ştiinţe şi concrete
tehnologii - Aplicarea unor reguli simple
de menținere a unei vieți
sănătoase și a unui mediu
curat
Competențe sociale - Relaționarea pozitivă cu
și civice ceilalți în contexte școlare și
extrașcolare, prin exercitarea
domeniul matematicii, științelor și
tehnologiei:
- exprimarea cantității
- documentare referitoare la
descoperiri științifice
- sensibilizarea pentru adoptarea
unui comportament eco
Activități de grup într-o varietate de
forme și contexte:
 Competențe-cheie Selecție de descriptori din
profilul de formare – clasa a
VIII-a
unor drepturi și asumarea de
responsabilități
- Manifestarea disponibilităţii
pentru participare civică în
condiţiile respectării regulilor
grupului şi valorizării
diversităţii (etno-culturale,
lingvistice, religioase etc.)
Competență - Utilizarea unor dispozitive şi
digitală aplicaţii digitale pentru
căutarea și selecţia unor
resurse informaţionale și
educaţionale digitale
relevante pentru învățare
- Dezvoltarea unor conținuturi
digitale multi-media, în
contextul unor activități de
învățare
Exemple de tipuri de intervenții
didactice
- participare în proiecte de grup cu o
componență diversă
- discuții pe tema diversității
lingvistice și culturale
Activități diverse în care interacțiunea și
informarea/ documentarea se realizează
cu ajutorul dispozitivelor/ aplicațiilor
digitale:
- documentare pentru proiecte pe
internet
- teme care implică accesarea social
media (de exemplu, blogul clasei)

A învăța să înveți - Formularea de obiective şi - auto-evaluare pe baza unei grile/

planuri simple de învăţare în unui model și identificarea pașilor
realizarea unor sarcini de pentru ameliorarea achizițiilor
lucru

Spirit de inițiativă - Manifestarea interesului Participarea la o diversitate de proiecte de

și antreprenoriat pentru identificarea unor grup:
soluţii noi în rezolvarea unor - Organizarea de expoziții/ târguri cu
sarcini de învăţare de rutină participarea membrilor comunității
şi/sau provocatoare - Participarea la schimburi de
- Manifestarea iniţiativei în experiență între școli
rezolvarea unor probleme ale
grupurilor din care face parte
şi în explorarea unor
probleme ale comunităţii
locale
Sensibilizare și - Aprecierea unor elemente - Expunerea la imagini, filme cu
exprimare definitorii ale contextului elemente culturale ale spațiului
culturala cultural local şi ale lingvistic respectiv
patrimoniului naţional şi
universal

Dat fiind accentul pe comunicare, există corelații multiple între curriculumul de limbi moderne și
competențele-cheie. Un proiect al elevilor circumscris activităților dintr-o unitate de învățare poate viza
un număr de competențe specifice din curriculum și totodată poate valorifica experiențe de învățare
derulate în contexte formale sau nonformale, care țin de competențele-cheie. Această întrepătrundere a
componentelor curriculare în cadrul unui demers didactic integrat oferă spațiu amplu pentru adâncirea
achizițiilor și transferul acestora dincolo de sala de clasă.
De asemenea, competențele de comunicare în limba străină sprijină documentarea și învățarea la alte
discipline școlare. Utilizarea unor componente ale competenței-cheie de comunicare în limbă modernă
în cadrul unor activități integrate la alte obiecte de studiu oferă contexte reale și variate de comunicare
pentru practicarea limbii și transfer. Prin urmare, profesorii de limbi moderne trebuie să își motiveze și
să-și sprijine colegii care predau discipline nefilologice să proiecteze activități contextualizate de
documentare într-o varietate de limbi. O astfel de abordare integrată oferă semnificație învățării, iar
elevul descoperă singur răspunsuri coerente la întrebarea: De ce învăț ceea ce învăț la școală?