Modul 2

Activitate 2.1.
Sinteză pentru activități metodice

Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional. Acesta descrie aşteptările
faţă de absolvenţii învăţământului obligatoriu şi se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate în legi şi în
alte documente de politică educaţională, precum şi pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.

Slide 1
Comunicare în limba maternă: exprimarea unor informații, în mesaje orale, despre o anumită temă;
Comunicare în limbi străine: participarea la dialoguri, exprimarea opiniei despre o anumită temă;
Competențe matematice şi competențe de bază în ştiințe şi tehnologii: abordarea de texte/resurse din
domeniile științelor pentru îmbogățirea bagajului informațional, aplicarea de noțiuni/instrumente specifice
științelor pentru rezolvarea de sarcini de lucru în limba engleză- folosirea limbii engleze pentru accesarea de
materiale din domenii precum biologie, geografie, matematică etc.
Competență digitală: realizarea unui PPT, trimiterea unui e-mail, discuţii pe un forum;

Slide 2
A învăța să înveți: căutarea de informații online în diverse alte surse, folosirea dicționarului, adaptarea
timpului de lucru la sarcinile primate, luarea de notițe, structurarea textelor în funcție de scopul lor (narativ,
descriptiv) modalități de măsurare a propriului progres;
Competențe sociale și civice: activități de grup, activități de conștientizare a rolului în comunitate, proiecte
comunitare, activități de rezolvare de situații-problemă;
Spirit de inițiativă și antreprenoriat: proiecte de grup, activități culturale specifice, tradiții și obiceiuri din
UK prezentate în diverse forme: proiect, text, audio, video, abordarea de teme culturale: muzica, teatru, film,
sport;
Sensibilizare şi exprimare culturală - proiecte despre alte culturi organizate în contexte formale sau non-
formale.
 Activitate 2.2.a.
Sinteză pentru activități metodice

SLIDE 1
Noile programe:
 sunt structurate în acord cu descriptorii CECRL și vizează dezvoltarea competențelor de comunicare în
limbi străine.
 au enunțurile asemănătoare cu acelea din descriptivul european.
 sunt vizate competențe de receptare și competențe de producere de mesaj (oral-scris).
Din punct de vedere structural, programa cuprinde:
Nota de prezentare:
 precizează statutul disciplinei în planul-cadru;
 indică alocările orare;
 precizeaza structura programei școlare și semnificația principalilor termeni utilizați.
Competenţe generale:
 sunt urmărite pe întreg parcursul ciclului gimnazial;
 reflectă profilul de formare al absolventului;
 se corelează cu ale altor discipline de studiu din aceeași arie curriculară.
Competenţe specifice:
 sunt derivate din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul fiecărei clase;
 derivate din competențele generale;
 formulate gradat;
 adecvate nivelului de dezvoltare a acestora.
Activităţi de învăţare
 reprezintă exemple de sarcini de lucru prin care se dezvoltă competenţele specifice;
 conţinuturi, care constituie baza de operare pentru dezvoltarea competenţelor specifice;
 sunt corelate cu tendințele actuale ale domeniului;
 sunt organizate astfel încât să fie accesibile elevilor;
 dezvoltă competențele specifice la nivelul fiecărui an de studiu.
Sugestii metodologice
 repere pentru o învățare centrată pe elev;
 recomandări pentru implicarea activă a elevilor în propria învățare;
 repere pentru proiectarea demersului.
 Activitate 2.2.b.
Accentele demersului didactic – experiențe la clasă

Odată cu trecerea la curriculumul centrat pe competențe se urmărește pregătirea absolvenților pentru viața
socială şi profesională. În învățământul bazat pe competențe, instruirea este orientată către rezultat, elevii fiind
implicați în activitatea de învățare continuă şi de autoevaluare a competențelor. Evaluarea se realizează pe
criterii şi indicatori de performanţă, iar fiecare elev înțelege cum este evaluat şi de ce are nevoie pentru
dezvoltarea competenței.

Citirea cu atenție a noii programe, m-a făcut să-mi schimb modul de proiectare curriculară mai ales că s-a
produs trecerea de la centrarea pe conținut la centrarea pe elev, care presupune ca accentul în activitatea
didactică să fie pus pe aspectele practice, pe calitate.

Calea de învățare pe care o parcurg acum elevii este determinată de metoda folosită. Această “cale” devine cel
mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile lor, care ne bucura cand observăm progrese de la o
perioadă la alta. Metodele folosite cel mai des de către mine sunt metodele activ-participative. Acestea solicită
efortul personal de gândire, imaginație, memorie şi voință, dar şi valorifică maximal potențialul de cunoaștere,
acțiune şi trăire al copilului. Efectele formativ – educative ale învăţării sunt în raport direct proporțional cu
nivelul de angajare şi participare individuală şi colectivă.

Totodată, am înțeles faptul că schimbarea de la nivelul programelor și al manualelor trebuie susținută și de alte
strategii didactice, atitudini, dar și de schimbări produse la nivelul managementului clasei. Cu siguranță această
schimbare este mai dificilă, cere efort, timp și implicare, dar este schimbarea este posibilă și ține de fiecare
profesor.

Din păcate, există competențe ale programei pe care personal nu le-am vizat în mod sistematic din diverse
motive: nivelul redus al pregătirii elevilor, slaba dotare a școlii în care îmi desfășor activitatea, numărul mare
de elevi de la clasă dar și mediul familial și social al elevilor reprezintă un alt factor important în reușita
formării competențelor.
 Activitate 2.2.c.
Următoarea unitate de învățare
Următoarea unitate de învăţare de la clasa a VI-a este Homes of the past.
Revizuind ceea ce am învățat pe durata cursului CRED, consider că următoarele activități ar putea fi
folositoare pentru îmbunătățirea competențelor lingvistice și digitale:
- vizionarea unor filmulețe de pe youtube care să îi ajute pe copii să recunoască diferite tipuri de case
dar și evoluția acestora de-a lungul timpului:
Homes past and present
https://www.youtube.com/watch?v=0TU6FP_GQMg
Evolution of Houses 1200 - 2019
https://www.youtube.com/watch?v=7TgcaVB31eE

Aceste filmulețe pot fi folosite și pentru introducerea/exersarea într-un mod interactiv a structurilor de conținut
pentru exprimarea situațiilor/acțiunilor/obiceiurilor la trecut (used to/past simple).
- folosirea aplicaților JAMPORD, CANVA
Aplicația JAMPORD pentru fi utilizată pentru a crește productivitatea, dar și pentru a spori lucrul în echipă, în
special în mediul online. Jamboard te ajută să creezi table interactive, elevii se pot conecta în timp real cu
ajutorul unui link și pot lucra individual, în perechi sau pe echipe.
Cu ajutorul aplicației CANVA elevii pot crea postere prin care să prezinte cum trăiau oamenii acum 100 de ani,
cum se îmbrăcau, cum se distrau, ce mijloace de transport foloseau etc. pe care le pot prezenta în fața colegiilor.
 Activitate 2.3.a.

Sinteză pentru activități metodice

SLIDE 1.
In procesul de proiectarea didactică punctul de plecare îl reprezintă cele patru competențe generale:
1. Receptarea de mesaje orale în situaţii de comunicare uzuală
2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală
3. Receptarea de mesaje scrise în situaţii de comunicare uzuală
4. Redactarea de mesaje în situaţii de comunicare uzuală

Din competențe generale derivă → competențele specifice (se ating prin diferite activități de învățare,
adaptate nivelului clasei și caracteristicilor acestora). → Competențele specifice sunt formulate în
termeni simpli, accesibili, adaptate nivelului de studiu al limbii engleze și sunt atinse pe parcursul
întregului an școlar.
Proiectarea este esențială! Nu putem aplica noul curriculum în absența proiectării → abordare centrată
pe elev → curriculum cu egalitate de șanse (profesorul decide modul de parcurgere a etapelor învățării,
alegerea situațiilor, adaptarea la nevoile copiilor și resursele).
Trebuie să privim proiectarea ca o necesitate, nu ca un instrumente de coerciție.
Proiectarea este un act personalizat, pentru că este realizată de fiecare printr-un efort personal de
gândire.

SLIDE 2.
Conținutul, nu forma contează. „Gândirea” actului didactic este cea mai importantă. Ce fac? De ce fac?
Cum fac? Cu ce resurse fac? Cât de mult s-a realizat?
Proiectarea este realizată pe baza programei, NU a manualului. Ea vizează elevii, nu resursele.
Trebuie să acceptăm și să așteptăm feed-back pentru proiectarea noastră. Realitatea poate fi diferită și
am putea fi nevoiți să modificăm puncte din planificare, pentru ca ea să se apropie cât mai mult de un
scenariu real.
 Activitate 2.3.b. Proiectul unității de învățare

PROIECT DE UNITATE DE ÎNVĂȚARE, CLS. A V-A - MOMENTS IN LIFE

C.S Activități de învățare Resurse Evaluare Obs.
Ora 1- History’s Hall of fame
Discuție liberă pe baza unui document cu Document Google slides creat cu imagini
imagini și text, în vederea prezentării unor și scurte informații de pe internet.
2.2
personalități de seamă din trecut. Frontal
15 min.
Ascultarea și asocierea unor melodii cu Fișier audio cu o selecție de 5 piese din
imagini/emoții. muzica lui Beethoven.
Fișă cu imagini/text (adjective care Feedback
1.1
exprimă emoții)
Grupe de 3-4 elevi
10-15 min
Citirea și extragerea unor informații dintr- Fișă text „The Master” (skimming) Feedback Până la finalul orei
un text despre o personalitate din lumea Fișă de lucru (text lacunar) individual Cine nu finalizează,
muzicii clasice. Frontal și individual termină acasă.
3.2
15-20 min Temă -căutarea de alte
trei informații despre
Beethoven.
Ora 2 – Famous people
Relatarea unor informații din textul citit Flipchard (Crearea unui panou cu Feedback Informațiile sunt scrise de
anterior și prezentarea altor informații informații noi despre Beethoven) individual fiecare grupă pe post-it și
2.1
găsite despre acesta. (activitate de speaking) Grup și apoi frontal lipite pe flipchard
Discuții informale între elevi, apoi cu clasa. 10-15 min
3.2 Asocierea unor imagini cu informații dintr- Colaj de imagini cu personalități care au Coevaluare (colaj realizat pe baza
un colaj cu personalități care au schimbat schimbat lumea cu realizărilor lor. (colegul de bancă) informațiile din filmulețul
lumea și completarea unei fișe. Fișă de lucru (text lacunar) de la activitatea
 Individual următoare)
15-20 min
Vizionarea unui filmuleț despre diferiți Filmuleț youtube
personalități care au schimbat lumea. https://www.youtube.com/watch?
1.1 v=dYDJ3lDrfyY
Individual-perechi
10-15 min
Ora 3 – Past simple/Wh-questions
Guess the personality!- activitate Cartonașe cu scurte informații din textele Observare Elevii vin pe rând în față,
interactivă de speaking audiate/lecturate. sistematica extrag un cartonaș și
2.4
Frontal și individual Coevaluare (oferită răspund la întrebare.
15 min. de colegi)
Imagini cu diferite personalități din Feedback Oferirea de răspunsuri
diferite domenii. simple la întrebări de
2.1 Who was/were she/they?
Frontal sprijin.
10 min
Fișă de lucru (Completarea unor Feedback
întrebări lacunare cu was/were /wh-
Find someone who was/were....?
4.2 questions și formularea de răspunsuri.)
Individual și frontal
15-20 min
Ora 4 - Relieving the past
Descrierea unei imagini – discuție pe baza Imagine Imaginea reprezintă o
2.1 imaginii/prezentarea aspectelor referitoare Conversație frontală bătălie medievală.
la bătălii (haine, arme etc) 10-15 min
Completare de text lacunar pe baza unui Fisă text „The Battle of Hastings” Feedback Fișa cuprinde facts despre
text audiat Fișier audio Bătălia de la Hastings.
1.2 Fișă de lurcru (cu diferiți itemi)
Individual
10 min
Joc de rol pe baza textului „The Battle of Perechi Coevaluare Elevii vor veni pe rând în
2.2 Hastings” Frontal față și vor pune în șcenă
15-20 min Bătălia de la Hastings.
Ora 5 A story from the past
Telling a story based on pictures Imagini de pe internet
2.1 Grup – Frontal Feedback
10-15 min perechilor
Audierea și completarea unui text lacunar Fișier audio (manual digital)
Fișă text lacunar Coevaluare
1.2
Individual Feedback
10-15 min
Redactarea unei scrisori către un prieten Template scrisoare Fiecare elev redactează
după un plan dat. Individual – perechi Feedback câte o scrisoare, apoi o
4.3 10-15 min individual schimbă cu colegul de
banca care trebuie să
răspundă.
ORA 6 – Life in Tudors Time
Completarea unor texte lacunare pe baza Filmulețe youtube Coevaluare
1.3 unor filmulețe (Tudor kings and queens) Fișă de lucru (text lacunar) Feedback
10-15 min
Colectarea de informații despre viața Youtube, Historia, Wikipedia, etc Feedback
regilor/reginelor din perioada Tudor Fisă template
3.4
Grup mic apoi frontal
10-15min
Proiect – “Who were the six Tudor kings Fișele informative, surse online, tabletă Feedback Până la finalul clasei.
4.1 and queens?” Grup și apoi frontal Evaluare din partea Continuare pentru acasă
15-20 min colegiilor (jurizare)
 Activitate 2.4.a.
Sinteză pentru activități metodice (30 min)
SLIDE 1
Metodele de învățare constituie instrumente importante de organizare şi conducere а învăţării, reunind eforturile
cadrului didactic şi ale elevilor.
Dacă în şcoala tradiţională, accentul cădea pe acţiunea de predare, rolul central revenind profesorului,
şcoala modernă plasează în centru elevul care îşi îmbogăţeşte, consolidează, corectează şi transformă
experienţa cognitivă, cu scopul perfecţionării, profesorului revenindu-i rolul de a-l activa cognitiv-afectiv-
motivaţional-atitudinal, astfel constituindu-se un echilibru predare-învăţare.
Profesorul trebuie să utilizeze nu doar metodele de învățământ, ci și strategiile didactice potrivite care să
identifice şi să sprijine rezolvarea dificultăților de învățare în clasă, dar să-l şi implice pe elev în procesul de
învățare, urmărindu-se astfel dezvoltarea gândirii, stimularea creativității şi а interesului pentru învățare.

Metodele de învățământ au caracter activ, declanșând angajarea elevilor în activitate, stimulându-le motivația,
capacitățile cognitive și creatoare.
Metode tradiționale; expunerea didactică, conversația didactică, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul.
Au următoarele caracteristici:
•pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura informativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al instruirii;
•sunt predominant comunicative, verbale şi livrești;
•sunt orientate, în principal, spre produsul final;
•au un caracter formal, sunt rigide şi stimulează competiția;
•stimulează motivația extrinsecă pentru învățare;
•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina școlară fiind impusă.

SLIDE 2
Activitatea didactică (mijloace, conținut, mediu, timp, resurse umane, metode, tehnici de lucru) trebuie
să faciliteze achiziția noțiunilor teoretice, astfel încât, elevii să învețe cu plăcere, fără să simtă oboseală sau
plictiseală. O învățare activă și eficientă este asigurată prin utilizarea unor metode și procedee care să antreneze
în cel mai înalt grad capacitățile intelectuale ale elevilor, să trezească și să mențină interesul față de învățătură,
să stimuleze curiozitatea și să solicite efort propriu.
Metodele interactive pot fi aplicate cu succes la orele de limba engleză, având un rol important în
formarea competențelor de comunicare, însă nu putem nega faptul că aceste metode nu pot fi utilizate
întotdeauna singure, ci în combinație cu cele tradiționale.Metodele tradiționale (conversația, explicația,
exercițiul), îmbinate cu metodele activ-participative conduc la o învățare conștientă, eficientă și logică.
Metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:
•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educaţional;
•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
•sunt orientate spre proces;
•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi;
•stimulează motivaţia intrinsecă;
•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina derivă din modul de
organizare a lecţiei.
Rolul profesorului nu este acela de furnizor de informații, ci de ghid care însoțește și îndrumă elevul pe
drumul spre cunoaștere.
Adevărata învățare este aceea care permite transferul achizițiilor în contexte noi, care nu este doar
individual activă, ci interactivă.
Având în vedere că acest lucru nu poate fi realizat decât cu ajutorul metodelor moderne, se impune
diminuarea ponderii activităților care limitează activizarea și extinderea utilizării metodelor interactive, care
dezvoltă gândirea, imaginația, precum și participarea lor profundă la actul instruirii, la munca independentă,
astfel ca elevii să capete deprinderea de а aplica în practică, cele însușite..
Din toate cele menţionate rezultă faptul că profesorul trebuie să-şi schimbe concepţia şi metodologia
instruirii şi educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de integrare socioprofesională şi educaţie
permanentă, să se implice în deciziile educaţionale, să asigure un învăţământ de calitate.
 Activitate 2.4.b.
Aplicare la clasă. Jurnal reflexiv
Ce am intenționat:
 ca elevii să îşi poată prezenta activitățile pe care le desfășoară zi de zi,
 să lucreze în echipe;
 să interacționeze verbal în contexte familiare;
Ce am obținut:
 identificarea activităților preferate;
 creșterea interesului elevilor pentru limba engleză prin interacțiunea cu colegii
 elevii au fost încântați, feedback-ul a fost positiv.
Ce feedback am oferit elevilor:
 aprecieri verbale, observarea comportamentului.
Ce aș fi putut face mai bine:
 să adaug și alte activități prin care elevii să-și argumenteze preferințele;
 să adaug mai multe activități de stimulare a vocabularului și a interacțiunii verbale în astfel de contexte;
Ce îmi propun pentru data următoare:
 să includ mai multe metode prin care elevii să exerseze dialogul;
 mai multe interacțiuni verbale;

TEMA : DAILY ACTIVITIES

Unitatea de învățare : ROUND THE CLOCK
După predarea vocabularului necesar, elevii au avut de completat diferite fișe interesante cu
programul zilnic al unor diferiți elevi din alte parti ale lumii, folosind Present Simple. Pe echipe, au participat la
o activitate de listening unde era necesar sa identifice personajul si activitatile acestuia.
In a doua oră, elevii au vizionat un scurt film pe youtube în care erau prezentate 4 personaje cu 4
programe zilnice prezentate pe scurt. Elevii au fost împărţiţi în 4 grupe şi fiecare grupă a descris detaliat rutina
zilnică a fiecărui personaj, ca o filă de jurnal.
 Activitate 2.5.a.
Sinteză pentru activități metodice
SLIDE 1
Dezvoltarea curriculara are ca fundament setul de 8 competente cheie recomandate la nivel european
pentru invatarea pe parcursul intregii vieti si pentru a asigura formarea acestor competente a fost realizat un
profil de formare pe niveluri de scolaritate care descriu totodata niveluri intermediare de complexitate in
structurarea acestora. Aceste niveluri sunt un reper important pentru a masura performanta elevilor la sfarsitul
unui ciclu de scolaritate, programele scolare pentru ciclul primar fiind dezvoltate pe baza acestui reper.
Pentru componentele care pot fi surprinse printr-un test-cu-creionul-pe-hârtie pot fi folosite teste
integrate care solicită variate rezolvări de problemă pe baza unui context motivant pentru elevi: un text
imaginativ sau un text de informare pe un subiect atrăgător. Toate întrebările testului sunt circumscrise acestui
subiect. Rezultă de aici o suită de sarcini de lucru semnificative care angajează elevul în descoperirea căilor
de rezolvare într-un demers de evaluare prietenos, care simulează jocul.
Testele pot fi utilizate în perioadele de recapitulare, dar și ca punct de plecare pentru proiecte integrate
permițând o serie de extinderi de informare/ documentare și/sau manifestare creativă într-o varietate de coduri.
Pentru componentele care nu se pot măsura prin testul pe hârtie, se elaborează o grilă de observare la clasă.
Acest instrument ne ajută, de exemplu, să explorăm măsura în care elevii: comunică oral, interacționează într-
un grup, respectă reguli, dovedesc interes și curiozitate față de diverse aspecte, utilizează noile tehnologii, se
manifestă creative și alte elemente ale competențelor cheie care nu se pot evalua prin testul clasic.
Metode tradiţionale de evaluare
Prin probă se înţelege orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către profesor.
1. Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă.
2. Probele scrise (teze, probe de control, alte lucrări scrise). Sunt practicate, şi chiar uneori preferate,
datorită avantajelor sale imposibil de ignorat, în condiţiile în care se doreşte eficientizarea procesului de
instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere.
3. Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica anumite
cunoştinţe teoretice, precum şi a nivelului de a stăpânire a priceperilor şi deprinderilor de ordin practic.
Metode de evaluare tradiţionale:
verificarea orală curentă; verificarea scrisă curentă; verificarea practică curentă; verificarea periodică (prin
teză sau practică); verificarea cu caracter global (examenul), fie în formă scrisă, fie orală, fie practică

SLIDE 2
Metode complementare de evaluare
Strategiile moderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acţiunii evaluative care să
ofere elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe), dar mai
ales, ceea ce pot să facă (priceperi, deprinderi, abilităţi).
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităţii didactice este o tehnică de
evaluare care furnizează profesorului informaţii utile, diverse şi complete, greu de obţinut astfel prin intermediul
metodelor de evaluare tradiţionale. Pentru înregistrarea acestor informaţii profesorul are la dispoziţie patru
modalităţi: ▪ raportul; ▪ fişa de evaluare; ▪ scara de clasificare; ▪ lista de control şi verificare.
Referatul este o metodă de dobândire de cunoştinţe, de formare de deprinderi şi priceperi de muncă
intelectuală, o metodă de verificare a intereselor pozitive faţă de investigaţia ştiinţifică, de verificare a
capacităţii de selecţie dintr-o cantitate informaţională a cunoştinţelor la nivelul capacităţii de înţelegere a
elevului.
Investigaţia oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite, în situaţii noi şi
variate, pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs. Această metodă presupune definirea unei
sarcini de lucru cu instrucţiuni precise, înţelegerea acesteia de către elevii înainte de a trece la rezolvarea
propriu-zisă prin care elevul demonstrează şi exersează totodată o gamă largă de cunoştinţe şi capacităţi în
contexte variate
Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe baza unei teme date. Proiectul
solicită elevilor să facă o cercetare, o activitate în echipă, o creaţie. După demersul realizat avem: - proiect de
tip constructiv (să redacteze un articol, o revistă etc.) - proiect de tip problemă ( să rezolve o situaţie
problemă); - proiect de tip problemă (să-şi îmbogăţească o tehnică sau o procedură de instruire).
Portofoliul este un dosar de prezentare a diverselor activităţi realizate de elevii. El reprezintă „cartea
de vizită a elevului”, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an la altul şi chiar de la un ciclu
de învăţământ la altul.Portofoliul nu este doar un proiect de sfârşit de an, este o metoda de învăţământ care
facilitează evoluţia, deoarece permite profesorului o vedere globală a progresului înregistrat de elev.
Autoevaluarea. Îl are pe elev participant activ la actul evaluării, după un sistem de criterii de apreciere
pe care şi le-a însuşit, elevul compară răspunsul său cu un model. Cerinţele sunt discutate cu elevii supuşi
autoevaluării. După stabilirea răspunsurilor corecte, după prezentarea itemilor de notare, elevul apreciază
dacă a răspuns sau nu corect. Elevul îşi stabileşte nota ce crede că o merită. Elevii au nevoie să se
autocunoască, fapt ce are implicaţii pe plan motivaţional şi atitudinal.
 Activitate 2.5.b.
Instrument pentru evaluarea competențelor

Evaluare sumativă - Clasa a VIII-a, L1

1. Read the advertisement about a tour of the USA, then mark these sentences as T (true) or F (false):

(10x2p=20p)
US CROSS - CONTINENT TOURS
Opperate all year round, and offer you the opportunity of a lifetime to visit five of the greatest US cities,
crossing nine states in our 15-day tour

ITINERARY
Days 1-4
The tour begins with three days in New York City, the largest and busiest city in the USA. You can see the
Statue of Liberty, visit the city’s museums and spend an evening at Carnegie Hall, one of the best concert halls
in the world. The city has a rich and varied culture, so there is plenty to see and do.
Days 4-7
In Washington DC, capital of the USA, you will tour the White House, the most famous building in the city and
home to the President. You will also visit Georgetown, the oldest neighbourhood in Washington DC. For
history lovers, Washington DC has more than 300 memorials and statues, and there are several museums in the
Federal Triangle, which is the largest complex of public buildings in the city.
Days 7-9
Our next stop is beautiful Chicago, which is the third largest US city. Its skyline contains one of the tallest
buildings in the world, the Sears Tower. The shore of Lake Michigan offers beautiful scenery, with open parks
and beaches. During our two-day stay, you can sample great theatre, music and dance.
Days 9-12
We will spend three days in the wonderful desert resort of Las Vegas, visiting the city’s most famous
attraction, „The Strip”- a collection of luxury hotels and casinos for fantastic entertainment.
Days 12-15
The last stop on our tour is one of the country’s most cosmopolitan cities. San Francisco is full of amazing
sights, from San Francisco Bay, one of the world’s finest natural harbours, to the Twin Peaks of Mt Davidson
and Mt Sutro, the largest of the city’s hills. You will also eat out in colourful Chinatown, the largest Chinese
community outside Asia.
1) The company offers tours of America once a year. ………………
2) Carnegie Hall is a famous museum in New York. ………………
3) Washington DC is the capital of the USA. ………………
4) Georgetown is a new neighbourhood. ………………
5) There are beaches in Chicago. ………………
6) Las Vegas is in the desert. ………………
7) „The Strip” is a luxury hotel. ………………
8) Mt Davidson is a small hill in San Francisco. ………………
9) Chinatown is a large Chinese restaurant in San Francisco. …………
10) On the tour, you’ll visit eight cities. ………………
2. Fill the gaps with the given phrases to form the dialogue. (7x4p=28p)
a) About two hours.
b) Enjoy your trip!
c) It’s 90$ business class or 70$ economy class.
d) Yes, there’ s one at 9:15.
e) That’s right.
f) The next flight is at 6:30, but I’m afraid you will have to change planes.
g) Certainly. Here you are. 25F. Remember to be at the check in point at least two hours before the flight.
1) A: When is the next flight to London, please?
B:…………………………………………….
2) A: Hmmm, isn’t there a direct flight?
B:……………………………………………...
3)A: It’s perfect. How long is the flight?
B…………………………………………….
4) A: So it lands around 11:15.
B: ……………………………………………
5) A: Ok, can I have a return ticket, please?
B: …………………………………………..
6) A: I think I’ll take economy. Can I have a window seat, please?
B:……………………………………………
7) A: Of course.
B: …………………………………………..
A: Thank you!

3. Turn the following sentences into the Passive Voice (2x6=12p)

1) She makes her clothes in Paris.
……………………………………………………………………………………
2) Jane sent a message to her friend.
………………………………………………………………………………………..
3) A famous advertising company hired him.
………………………………………………………………………………..
4) France gave The Statue of Liberty to the USA.
………………………………………………………………………….
5) People speak Spanish in Peru.
……………………………………………………………………………………………
6) She eats lots of candies every day.
………………………………………………………………………………………..

4. Put the verbs into the correct form Use past simple or past perfect. (5x3p = 15p)
a) The rain…………………… (ruin) the sandcastle that we ……………………….(build).
b) When he…………………………(finish) work he ……………………..(go) for a walk.
c) Michael …………………………. (break) the toy car that his mum ……………….(give) to him.
d) The teacher …………………. (bring) the tests that we ……………………..(give).
e) He ……………………..(close) the door, and then realized that he …………………..(leave) his keys in the
house.
5. Write a paragraph (15 lines) in which you describe your best friend or deskmate. Use at least 10
adjectives with their degrees of comparison. 15p

Ce rezultat am obținut?
Notele obținute (clasa are un număr de 28 de elevi, doi absenți) sunt următoarele : 2 elevi au obținut nota 5; 3
elevi au obținut nota 6;4 elevi au obținut nota 7; 5 elevi au obținut nota 8; 5 elevi au obținut nota 9; 3 elevi au
obținut nota 10. Media clasei este de 8,91. Rezultatul poate fi considerat relativ bun, elevii dovedind că și-au
format competențele vizate pentru unitatea respectivă. Au avut erori la itemul I, unde li se cerea să citească cu
atenție textul și să marcheze cu A (adevărat sau fals).
Pe baza celor observate în urma evaluării, am decis crearea unor contexte (dialoguri, jocuri de rol) în care elevii
să formuleze întrebări pentru a afla detalii despre teme de interes (vacanță, weekend-ul trecut), completarea
unor texte lacunare pe baza mesajului audiat dar și citirea cât mai multor cărți.
Din analiza rezultatelor, au rezultat următoarele concluzii:
- mulți elevi dovedesc o bună receptare a unui text la prima vedere în detaliu;
- majoritatea elevilor identifică informațiile esențiale din fragmente scurte înregistrate
- o parte dintre elevi știu să folosească corect structura de past simple
- majoritatea elevilor identifică informații de detaliu dintr-un document citit în gand, în vederea completării cu
propozițiile care lipsesc
- unii elevi întâmpină dificultăți în a formula întrebări corecte
Pe baza celor constatate, se impun următoarele măsuri:
- desfășurarea unor activități suplimentare ce vizează întelegerea în detaliu a textelor (cu răspuns scurt, cu
alegere multiplă, cu răspuns deschis) ;
- propunerea unor activități care să-i încurajeze pe elevi să producă întrebări despre sine și despre lumea
înconjurătoare;
- respectarea ritmului propriu de învățare și individualizrea sarcinilor de lucru (pe grade diferite de dificultate);
- realizarea unor activități ce vizează înțelegerea în detaliu a unor fragmente scurte înregistrate;
- alternarea predării frontale cu cea diferențiat.
 Activitate 2.6.a.

Sinteză pentru activități metodice

SLIDE 1
Pentru aproparea unui curs optional, profesorul propunător trebuie să realizeze o programă. Aceasta se
elaborează după același model de proiectare ca acela în vigoare la trunchiul comun, fără a relua însă achiziții de
învățare existente la trunchiul comun. Lista de verificare a realizării unui opţional:
- Argument
- Competențe generale
- Competențe specifice corelate cu activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice (inclusiv sugestii de evaluare)
- Bibliografie

SLIDE 2
Pentru Argument, se va redacta ½ - 1 pagină care motivează cursul propus: nevoi ale elevilor, ale
comunităţii locale, formarea unor competenţe de transfer etc.
Competențele vor fi formulate după modelul celor din programa naţională (al disciplinelor de trunchi comun),
dar nu vor fi reluări ale acestora.
Conținuturile includ acele aspecte, elemente de limbă/ civilizație care oferă baza de operare pentru formarea
competențelor. Ca şi în cazul informaţiilor prevăzute în programele obligatorii (ale disciplinelor de trunchi
comun), informaţiile din lista opţionalului nu vor fi considerate ca un scop în sine, ci ca bază pentru dezvoltarea
competențelor.
Sugestiile metodologice vor include tipologii de exerciții (care sunt recomandate pentru formarea
competenţelor) precum şi modalităţi de evaluare. Din această perspectivă, vor fi trecute tipurile de probe care se
potrivesc opţionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect etc.).
 Activitate 2.6.b.
O programă de opțional

“READING & WRITING”

by Jenny Dooley & Virginia Evans
- Level 3-

Durata: 2 semestre
Nr.ore: 1h/ săptămână
Clasa a VIII-a
Tipul: Curriculum aprofundat

1. NOTA DE PREZENTARE
Cursul “Reading & Writing” ofera diverse oportunitati de invatare, fiind structurat pe secvente unitare a
caror continuitate este asigurata de concentrarea sustinuta asupra abilitatilor care fac obiectul cursului – lectura
si redactarea unui text in limba engleza. Vor fi exersate abilitati de citire si intelegere a textului citit precum
skimming for gist, skimming for overall understanding, scanning, predicting a topic from visual prompts or
clues, reconstructing a text, inferring, recognising word equivalences, jigsaaw reading etc.
In afara de mentionarea unor pasi concreti in construirea compunerilor literare cu forma fixa
(informal and formal letters, articles, leaflets, notices, interviews, stories, recipes, advertisements, postcards,
film reviews, dicursive essays, news or assessment reports si multe altele), cursul ofera si modele concrete de
astfel de texte sau structuri reunite sub titlul de “Paragraph Plans”, fapt care faciliteaza, in mod indiscutabil,
intelegerea si asigura o mediere eficienta intre produsul vizat si obtinerea rezultatului scontat.
Profesorilor le va fi oferita libertatea de a selecta intre diverse sugestii de teme pentru acasa,
incurajandu-si elevii sa produca texte cu care se vor intalni, cu siguranta, in diverse situatii concrete dincolo de
orele de curs. Astfel, monitorizarea permanenta a elevilor va inlesni acumularea unei experiente cu adevarat
utile.

2. COMPETENTE GENERALE:
1. Dezvoltarea capacității de receptare critica a unui text literar;
2. Dezvoltarea aptitudinilor de exprimare scrisa;
3. Cultivarea interesului pentru diverse zone ale creației literare;
4. Dezvoltarea capacității de a diferenția/ discerne intre stiluri variate de exprimare/scriere.

COMPETENTE SPECIFICE ACTIVITATI DE INVATARE

La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:
1.1. sa identifice etapele esentiale in alcatuirea
unui text literar;
1.2. sa potriveasca paragrafele dintr-un text cu
ideile principale corespondente.
2.1. sa alcatuiasca texte de dimensiuni medii si
ample pe teme prestabilite;
2.2. sa descrie persoane, locuri, evenimente
3.1. sa manifeste interes critic pentru lectura;
3.2. sa isi argumenteze in mod convingator
preferintele pentru unul sau altul dintre textile
literare lecturate
4.1. sa realizeze transferul unui text standard in
texte apartinand unui registru formal/ informal;
4.2. sa isi realizeze propria „recuzita” de texte
literare, apartinand unor stiluri diverse, in
vederea dramatizarii lor.
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomanda
urmatoarele activitati:
- reconstructia unui text scris;
- exercitii de alegere multipla in vederea
extragerii unor reguli de compozitie a textului.
- redactare de text;
- exercitii de completare a unor fise de lucru.
- exercitii de evaluare a textelor literare
lecturate/produse;
- producere de discurs/ eseu argumentativ
- exercitii in perechi/ grup de parodiere a
textelor date;
- portofoliu literar.

3. CONTINUTURI :
- Incursiune in universul tehnicilor de compunere literara;
- Aventura (auto-)descoperirii;
- Lumea inconjuratoare cu obiceiurile si traditiile ei;
- Aspecte culturale din spatiul american si anglo-saxon;
- Varstele si evolutia mecanismelor gandirii in oglinda propriilor criterii critice
de receptare.
- Substantivul : cazul;
- Adjectivul : grade de comparatie, constructii complexe;
- Verbul : Past Perfect, diateza pasiva, constructii cauzative, vorbirea
directa/indirecta;
- Prepozitia: Phrasal Verbs;
- Conjunctia : constructii idiomatice;
- Frazele Conditionale: Recapitulare.
1. A formula argumente in vederea motivarii opiniilor personale;
2. A exprima indoielii/ sigurantei;
3. A cere si a oferi explicatii;
4. A situa anumitor evenimente/ persoane in spatiu si timp;
5. A compara circumstantele concrete in care se petrec unele evenimente;
6. A convinge publicul prin procedee oratorice;
7. A folosi stilul formal/informal in exprimarea scrisa;
8. A descrie un fenomen/ un sentiment/ un presentiment;
9. A utiliza (auto-)cenzura critica in discutarea anumitor opinii formulate de partenerii de discutie.

4. SUGESTII METODOLOGICE :
- activităţi în perechi,
-simulare, joc de rol,
-ordonare a unui set de propoziţii,
-completare de tabele,
-realizare de colaje/desene/hărţi,
-redactare de scrisori /invitaţii/felicitări pe baza textelor studiate,
-refacerea unui text prin alegerea variantelor corecte dintr-un plan dat,
-matching/paraphrasing /finishing a sentence,
-realizare de întrebări /răspunsuri,
-inventarea unor compuneri pornind de la un set dat de cuvinte, de la una / mai multe imagini, de la un
început sau sfârşit dat

MODALITATI DE EVALUARE:
- răspunsuri la întrebările profesorului (oral)
- dialoguri pe perechi dirijate (oral)
- descriere de imagini, prezentare de mini-proiecte pe teme date (practic)
- concursuri (practic)
- jocuri didactice (practic)
- rezolvare de exercitii (scris)
- mape (practic)
- portofolii-realizare de colaje/desene/hărţi/imagini (practic)
- compunerea de texte literare (scris)
- teste scrise
 BIBLIOGRAFIE:
“READING & WRITING” TARGETS by Jenny Dooley & Virginia Evans, Level 3;
Portofoliu realizat de profesor;
Prezentari Power Point;
Internet.

MODUL III
Activitate 3.1.1.
Dezbatere online
Disciplina Consiliere și dezvoltare personală contribuie semnificativ la starea de bine și la consolidarea
încrederii în sine a elevilor, ca persoane unice și valoroase, care își cunosc potențialul individual,
interacționează armonios cu ceilalți, învață cu eficacitate și iau decizii școlare, personale, de carieră și stil de
viață sănătos (Programa școlară pentru disciplina Consiliere și dezvoltare personală, 2017) .

Viziunea urmărește crearea unui climat educațional de calitate, incluziv, stimulativ pentru dezvoltarea
individuală a fiecărui beneficiar al sistemului educațional astfel încât să dea sens încrederii și aspirațiilor sale.

Misiunea disciplinei constă în :

 asigurarea unei educații de calitate, care să ducă la egalizarea şanselor, la pregătirea copiilor pentru o
lume în schimbare, formându-le capacități, deprinderi şi competenţe care să le permită să-şi găsească
locul în societate și să contribuie la îmbunătățirea bunăstării.
 descoperirea înclinațiilor, talentelor și aptitudinilor, în vederea folosirii acestora în îmbunătățirea
rezultatelor învățării, înregistrării progresului școlar și a performanțelor copiilor.
 promovarea unui comportament decent, caracterizat de cinste, onoare, respect reciproc, toleranţă, de gen
intercultural/ pentru diversitate, responsabilitate faţă de propriile acţiuni.
 formarea de competenţe, așa cum au fost ele definite în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, în
contextul unei societăţi bazate pe dezvoltarea liberă, integrală si armonioasă a individualității umane, în
formarea personalității autonome.

Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline?

 Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunități de joc şi învățare care să-i permită elevului
să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilități şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora
în viaţa reală. Selecția activităților se va face şi în funcție de specificul local, precum şi de resursele materiale
disponibile.
Metodele și tehnicile folosite în abordarea acestei discipline sunt atât cele tradiționale, cât și cele activ-
participative. Cadrul didactic le alege în funcție de nevoile și interesele elevilor. Acestea sunt: ciorchinele,
cubul, jurnalul cu dublă intrare, brainstorming, metoda pălăriilor gânditoare, tehnicile art-creative, jocul de
rol, dezbaterea pro/contra, conversația, explicația.

EXPERIENȚE DIN PRACTICA PERSONALĂ

La clasa a VI-a am desfășurat activitatea ,,Ca să învăț, am nevoie de …” . Am pornit de la metoda

brainstorming: pe tablă am desenat o stea cu cinci colțuri, elevii având de scris cinci cuvinte/expresii la care se
gândesc atunci când discută despre condițiile învățării.
Se urmăresc apoi câteva benzi desenate și se analizează condițiile învățării în fiecare situație. De
ex.: ,,Îmi place să învăț atunci când cărțile și caietele sunt în ordine pe birou” sau ,,Eu nu pot să învăț dacă nu
este multă liniște în jur”. Cu ajutorul întrebărilor se desprind câteva concluzii referitoare la condițiile învățării
(ordine, liniște, ajutor, atitudinea față de învățare etc.).
Pentru fixarea cunoștințelor se desfășoară un joc: pe catedră sunt câteva cartonașe cu fața în jos, pe
fiecare scriind câte o temă: Cum învăț?, Ce îmi place să învăț?, Cine mă ajută?, Cine mă blochează?, Ce
materiale îmi sunt de folos?, etc. Elevii extrag, pe rând, câte un cartonaș și discută în perechi despre tema
aleasă.
La finalul activității, elevii primesc postit-uri pe care vor avea de scris trei lucruri (+) care îi ajută să
învețe și trei lucruri (-) care îi împiedică în procesul de învățare. Le vor lipi apoi astfel: cele pozitive pe un
rucsac ( le luăm cu noi), iar cele negative pe un coș de gunoi (le aruncăm). Li se recomandă să fie SINCERI
atunci când completează.