Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metacompetenţe= cap.de inovare și de reflecție a prof.în cond.sch.în plan ec., social, pol și
culturale: comp.de perfecționare pe tot parcursul vieții.
Se referă la: - capacităţi operaţionale şi de intervenţie dirijată
- capacităţi etic-relaţionale
- cap. sociale
- cap. de inserţie economică-management şi cultură politică
- cap. de inovaţie şi de dezv. în contexte de sch.şi transf. social-pol.şi ec.
3. Schimbarea de paradigmă
Paradigmă= o idee fund.care este răsturnată de alta.
cun.
4. Conceptul de curriculum
Curricula (curriculum)= cursă, alergare, traseu
Termenul de curriculum a apărut în vocabularul legat de educație la sfârșitul sec. al XVI-lea
(doc.ale universităților medievale din Olanda, Scoția) – începutul sec. al XVII-lea
La mijl. sec XIX – XX - curriculum se referea la conținuturi instructiv – educative (program de
studii)
5. Tipuri de curriculum:
1) C. formal (oficial, recomandat) cuprinde toate documentele şcolare oficiale, care
stau la baza proiectării activității instructiv-educative la toate nivelele sistemului şi
procesului de învățământ.
diferențiat în:
Curriculum nucleu- trunchiul comun al programelor şcolare, cadrul de
referinţă al evaluărilor naţionale. (discipline care sunt parcurse de toți copiii
din țară)
CDȘ / CDL - oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu
nevoile şi
interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcoliişi cu nevoile
comunităţii locale/partenerilor economici;
- diferenţa de ore între curriculum nucleu şi nr. min./max. de ore
pe
săptămână, pe disciplină şi pe an de studiu, prevăzute în planurile
cadru de înv(CN – nr min/max de ore pe sapt, discipl., an de studiu
CDL: curr.parcurs în plan local (avem o brutărie la marginea satului, facem cursuri de
antreprenoriat
CDȘ: este propus de prof., se cere acordul părinților, se aprobă în consiliu prof., cons.de admin și
se cere avizul inspectoratului (tipuri: opț.propus de șc; opț.propus de minister- nu e nevoie de
aprobare)
2) C.informal= experienţa de învăţareşi dezvoltare indirectă, care apare ca urmare a
interacţiunilor cu mass-media, grupul de prieteni, muzee, familie.
4
structurate şi organizate într-un cadru instituţionalizatextraşcolar (de exemplu, în cluburi,
asociaţii artistice şi sportive, case ale elevilor şistudenţilor, tabere ş.a.m.d.).
4) C. ascuns (subliminal)= experienţa de învăţare care include mesajele şi lecţiile derivate din
modul de organizare al şcolii (săli de clasă, aranjarea elevilor în bănci, segmentele de instruire
formală), atitudinile, gesturile, ritualurile profesorilor.
(Din rel.cu cadrul did.: cum să comunice cu diferiti prof.; cum să gestioneze diverse sit.; legat de
stilul de evaluare- știe că unor profi le place să fie lingușiți și își dezv.strategii în direcția aceasta)
Poate include mesaje pozitive şi negative, interpretările fiind condiţionate de perspectiva elevului
sau a observatorului.
Deosebirile dintre curriculumul scris/ formal şi curriculumul „voalat” / ascuns sunt mari, iar
ignorarea celui din urmă comportă consecinţele grave.
ex. Un elev se poate adapta perfect curriculumului oficial comportându-se ca un „premiant” dar
poate rămâne un inadaptat la curriculumul ascuns, plângându-se de „atmosfera şcolară” care îi
pare chinuitoare, neplăcută, reprobabilă.
5) C. absent = experienţa de învăţare carenu este predată, transmite elevilor mesajul că aceste
elemente nu sunt importante în cariera lor şcolară,lipsa informaţiei nu este neutră
(ex. programa de istorie sau geografie – lipsa oricărei referinţe la integrarea europeană)
- are efecte importante în tipul de opţiuni pe care este capabil să le facă elevul pentru
înţelegereaşi interpretarea unei probleme.
6) C. predat- învatat-evaluat.
C. predat = exp.de înv. oferită direct de educator elevilor în activit.curentă.
C. învățat= exp. de înv. pe care copilul o dobândește sub influența celorlalte tipuri de
curriculum.
C.evaluat = exp. de înv. concretizată în teste, probe de examinare, instrumente de apreciere a
progresului şcolar.
Cea mai mare sferă o are c. învățat. C.testat ar trebui să fie zona cea mai mică. C.predat are sfera
mai mică în comparație cu cel învătat (la modul ideal).
Intre tipurile de curriculum exista variate interactiuni (atunci când tinem cont de ceea ce am
predat).
5
6. Competența = ansambluri structurate de cun.și deprinderi dobândite prin învățare care
permit
identif. șirez. în contexte diferite (nu același tip de exercitiu, diversitate ca să nu se plictiseasca) a
unor probl.specifice unui anumit domeniu.
Tipuri de competențe:
-generale= acele tipuri de comp. care se def.pe obiect de studiu și pot fi dobândite pe
parcursul a mai mulți ani
-specifice= acele tipuri de comp. care se def.pe obiect de studiu și pot fi dobândite pe
parcursul unui an sau mai puțin (o disciplină pe un sem.)
Ele sunt deduse dincompetenţele generale, fiind etape în dobândirea
acestora.
7
Funcții:
o de anticipare a rezultatelor
o de ev., prin ev.ne raportăm rez.obt.la rez.dorite
o de org și autoreglare. (ne-am propus prea mult pt clasa la care lucram).
În cazul României, finalităţile educaţionale sunt stabilite de către autorităţile centrale, Ministerul
Educaţiei şi Comisii de Specialitate (cu excepția ob.operationale).
Tipuri de obiective:
- O.generale= indică domeniile şi tipurile de schimbări educative raportate la scopurile şi
finalităţile învăţământului la nivel de sistem şi instituţional (primar, gimnazial, liceal).
- O. specifice= caracteristice diferitelor niveluri, trepte, discipline, forme de învăţare şi de
instruire
- Obiectivele-cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi aparţin fiecărei
discipline de învăţământ, fiind realizabile pe parcursul mai multor ani de studiu.
- Obiectivele de referinţă reprezintă ansamblul de obiective specifice stabilite pentru
fiecare din obiectivele-cadru. Ele vizează nivelul pe care ar trebui să-l atingă o anumită capacitate
sau volumul de cunoştinţe al fiecărui elev (ce se aşteaptă ca elevul să ştie şi să ştie să facă).
Diferenţe I, S, O - gradul de generalitate şi concreteţe,
-gradul de complexitate,
-timpul necesar realizării finalităţilor proiectate.
Între cele trei categorii de finalităţi trebuie să existe unitate şi continuitate.
9
Avantaje (valoarea taxonomiei) Dezavantaje
I.Valoarea teoretică:clarifică rel.informativ – formativ I. Probl.din viața reală, sau proiectele nu
II. Valoarea practică: pot fi clasif. după taxonomie şi numai
Servește secvențierii obiectivelor operaționale încercarea de a le clasifica astfel le-ar
Inspiră activitatea profesorului diminua potenţialul de oportunităţi de
Oferă verbele specifice fiecărui nivel învăţare.
Oferă prof posibilitatea de (auto)evaluare II. Nu se iau în calcul și reacțiile
Inspiră modele de probe de ev.pt.fiecare cat. de atitudinale ale elevilor
ob
10
C)11. Timpul – categorii de timp. Relațiile dintre ele
Timpul de învăţare =o constângere, dar şi o condiţie a învăţării; o R.epuizabilă.
Orice document școlar fundamental face referire la timp. (planul cadru de învăț, progr.șc,,
manualul șc.)
Categorii temporale:
A)timpul alocat (Ta) pentru învăţare (scris în doc.oficiale);(Alocarea timpului ține și de factori
interni, nu avem săli și tre să scurtăm orele)
B)timpul efectiv utilizat / angajat pentru învăţare (o parte din Ta)când creştet.alocat înv. creşte şi
perform; copiii din mediile defav.nu au acelasi timp de înv.ca și ceilalți =>inegalit.socială= in.șc
C)timpul necesar individual pentru învăţare
11. Planul cadru de învățământ = document oficial de tip reglator,elaborat la nivel de stat de
Ministerul Educatiei si Cercetarii, care stabilește (în funcție de nivelul de școlarizare)
Disciplinele studiate de către elevi în școală,
Nr. minim și maxim al acestora și
Nr. total de ore pe săptămână
11
Trunchi comun= oferta ed. obligatorie pentru toți elevii care parcurg același program de formare
Opționale= oferta educațională propusă de școală
Plajă orară = diferența între nr. minim și nr. maxim de ore alocate unei discipline / arii
Schemă orară= modalitatea concretă prin care clasele și școlile își realizează orarul (nr. de ore
/săptămână, extinderi ale disciplinelor și opționale)
Importanţa planurilor-cadru:
- Asig.egalitate de şanse: conţinactivit.comune tuturor elevilor din ţară (TC)
- Asigură diferenţierea parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile,
aptitudinile specifice ale elevilor (CD, CDS)
12. Programa școlară = document oficial de tip reglator care are în centrul activităţii didactice
ideea de programare a demersului didactic către realizarea obiectivelor / parcurgerea
conținuturilor pe baza unor recomandări metodologice
= descrie oferta educaţională a unei discipline pentru un parcurs şcolar
determinat, corelată cu bugetul de timpşistatutul precizat prin planul-cadru
Structura programei școlare
- Nota de prezentare
- Competențe generale și competențe specifice
- Conținuturi
- Sugestii metodologice și de evaluare
12