Sunteți pe pagina 1din 42

MODELE ùI TEHNICI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ùI SOCIALĂ

ID

I. InformaĠii generale

• Date de identificare a cursului


Date de contact ale titularului de curs: Date de identificare curs úi contact tutori:

Nume: Lect.univ.dr Adina Glava MODELE ùI TEHNICI DE


DEZVOLTARE PERSONALĂ ùI
Birou: Cluj-Napoca, str. Sindicatelor, nr. 7, SOCIALĂ
cldirea Pedagogica, cb. 20 PED 4105

Telefon: 0264 598814 int. 6113 Anul I, sem. I

Fax: 0264590559 Curs opional

E-mail: adinaglava@yahoo.com Tutori: Asist. drd. Delia Muste


deli_todean@yahoo.com
Consultaii: Miercuri, ora 10-12
Asist. drd. Ecaterina Catîru
ecaterina72@yahoo.com

• CondiĠionări úi cunoútinĠe prerechizite


Studenii vor utiliza concepte i cunotine acumulate la cursurile de Psihologia
dezvoltrii, Tipologia relaiilor interpersonale i rezolvarea conflictelor, Teoria i
metodologia consilierii colare

• Descrierea cursului

1
• Obiectivele urmărite sunt:
• aprofundarea principalelor concepii existente în literatura de specialitate
privind preocuparea didactic pentru dezvoltarea personal i social a
elevilor;
• aprofundarea unor modele acionale centrate pe transmiterea de cunotine
declarative, procedurale, strategice i atitudinale relative la propria persoan i
la relaiile sociale eficiente
• reflecia cu privire la aplicabilitatea modelelor acionale pentru diferite
categorii de vârst colar

• Organizarea temelor în cadrul cursului


Scopul cursului este de a le oferi studenilor posibilitatea de a exersa un set
coerent de metode i tehnici de lucru ce pot fi integrate în predarea la clas prin
infuzare curricular sau prin alocarea de timp educaional explicit, centrate pe
dezvoltarea abilitilor de expresie personal i de relaionare social.
Modul 1 prezint exigenele curriculare relative la dezvoltarea personal i social la
diverse vârste colare
Modulul 2 cuprinde o analiz a unor probleme particulare asociate cu antrenarea
abilitilor prezentare personal i social: antrenarea inteligenei emoionale,
cultivarea vocabularului specific relaiilor interpersonale.
Modulul 3 prezint i exemplific o serie de modele acionale validate ca promovând
prezentarea personal i relaionarea social de calitate: Circle Time, SATGIAPO,
Programul de educaie timpurie ”You can do it!”

• Formatul úi tipul activităĠilor implicate de curs


Cursul este unul aplicativ, centrat pe formarea de abiliti, astfel c accentul se pune
pe parcurgerea de exerciii de analiz a documentelor curriculare, de dezvoltare
curricular, pe parcurgerea de situaii de rezolvare de probleme. Pe parcurs, studenii
sunt invitai s realizeze diferite sarcini de lucru, de grup, produsele de învare fiind
incluse în portofoliul personal. Fiecare sarcin este obligatorie i parcurgerea lor
asigur accesul la examenul scris.

2
• Materiale bibliografice obligatorii
1. Bban, A. (2003). Consiliere educaĠională. Psinet, Cluj-Napoca. (accesibil la
biblioteca Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei)
2. Bernard, M.E. (2004). The You Can Do It! early childhood education program: A
social-emotional learning curriculum (4-6 Year Olds). Oakleigh, VIC (AUS):
Australian Scholarships Group. (în curs de traducere în limba român)
3. Curry, M., Bromfield, C., (1995), Personal and Social Education for primary
schools through Circle Time, NASEN, UK
4. De Bono (2006), Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, Bucureti
5. De Bono (2006), ùase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, Bucureti
6. Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S., (2007), Inteligenаa emoаională în
educaаia copiilor, Ed. Curtea Veche, Bucureti
7. Goleman, D., (2008), Inteligenаa emoаională, Ed. Curtea Veche, Bucureti
8. Kagan, M., Kagan, L., Kagan, S., (1995), Cooperative learning structures for
classbuilding, Kagan, CA
9. Miclea, M. Lemeni, G. (1999). AplicaĠiile útiinĠelor cognitive în educaĠie. (I)
InteligenĠa úi modificabilitatea ei. Cogniie. Creier. Comportament, III, (1-2).
10. tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi sociale la
preЮcolari. Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
11. tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi sociale la
preЮcolari. Ghid practic pentru părinаi, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
12. *** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V-
VIII, disponibile on line la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c543+593++/
13. *** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V-
VIII, disponibile on line la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+593++/

• Materiale úi instrumente necesare pentru curs


Materialele utilizate în cadrul activitilor: retroproiector, videoproiector, bibliografie

3
• Calendar al cursului
Pe parcursul semestrului vor fi organizate doua întâlniri cu studentii, în cadrul
Facultatii de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cladirea Pedagogica din Cluj-Napoca,
str. Sindicatelor nr. 7.

Modulele Activitati Asteptari fata de Sarcini de lucru*


abordate premergatoare studenti
Întâlnirea I 1 Analiza Disponibilitate Alctuirea unui set de
documentelor pentru participare cel puin 15 activiti
curriculare activa si didactice centrate pe
care fac interactiva. dezvoltarea
referire la vocabularului
imperativul emoional
dezvoltrii
personale i
sociale a celor
care înva

Întâlnirea 2, 3 Aprofundarea Disponibilitate Proiectarea unor situaii


II specificului pentru participare de învare articulate în
diverselor activa si cadrul unuia dintre
modele i interactiva. modelele acionale
tehnici de propuse
intervenie
educaional
pentru
dezvoltarea
personal i
social
• Sarcinile de lucru vor face parte din portofoliul de evaluare final. În vederea
asigurrii feedback-ului constructiv, sarcinile intermediare vor fi predate pân la
urmtoarea întâlnire fa în fa. Sarcinile de lucru ultime vor fi predate la data la care
este fixat evaluarea

• Politica de evaluare úi notare


Evaluarea final va consta în analiza produselor de portofoliu menionate mai sus.
Pe parcursul semestrului, în cadrul celor doua întâlniri organizate, se va realiza o
evaluare formativa continu, bazata pe observarea comportamentului studenilor, pe
calitatea interveniilor lor în discuii, pe consistenta refleciilor personale, pe
pertinenta problemelor puse în discuie, pe modalitile de rezolvare a problemelor, pe

4
soluiile propuse. Studenii vor primi feedback la sarcinile realizate prin e-mail de la
tutori, prin comunicare directa pentru cei ce solicit acest feedback, precum i pe
forumul de discuii.
Studenii se pot prezenta la examen de mrire a notei, în conformitate Regulamentele
Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei.

• Elemente de deontologie academică


Cursul i activitile aferente lui (întâlnirile, examenul, discuiile organizate direct
sau pe forum) încurajeaz interaciunile umane i comportamentele colegiale, corecte,
bazate pe respect reciproc i decen.
Relaiile dintre cadrul didactic i studeni vor fi de tip democratic, astfel încât ele
sa favorizeze implicarea activa si interactiva a studenilor în activitile educaionale
si sa asigure premisele unei instruiri i autoinstruiri eficiente.

• StudenĠi cu dizabilităĠi
Studenii cu dizabiliti pot urma cursul în modaliti cât mai apropriate de nevoile
lor, identificate împreuna cu cadrul didactic, cruia i se pot trimite mesaje email.

• Strategii de studiu recomandate


Pentru studierea acestui curs sunt necesare aproximativ 2 ore de studiu pentru fiecare
modul i 4 ore destinate realizrii produselor finale.

II. Suportul de curs propriu-zis

Cursul este structurat pe 3 module care, la rândul lor, vor fi organizate dup cum
urmeaz:

MODULUL 1. EXIGEN‫܉‬E CURRICULARE RELATIVE LA DEZVOLTAREA


PERSONALĂ ‫܇‬I SOCIALĂ LA DIVERSE VÂRSTE ‫܇‬COLARE

5
• Scopul úi obiectivele
Scopul acestui modul este ca studenii s se familiarizeze cerinele programelor
curriculare în vigoare, care urmresc dezvoltarea personal i social a elevilor
Obiectivele cursului:
- s analizeze principalele valori promovate în cadrul curriculum-ului centrat pe
dezvoltarea personal i social;
- s descrie principalele uniti tematice asociabile finalitilor ariei curriculare
Consiliere i Orientare, pe diferite categorii de vârst.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Conceptele premergtoare sunt: dezvoltarea personalitii, dimensiuni ale
personalitii
• Schema logică a modului
1. Profilul de formare al absolventului învmântului obligatoriu
2. Finaliti ale ariei curriculare Consiliere i Orientare
3. Uniti de coninut specifice domeniului dezvoltrii personale i sociale

• ConĠinutul informaĠional detaliat

1. Profilul de formare al absolventului învă‫܊‬ământului obligatoriu

Profilul de formare reprezint o component reglatoare a Curriculumului


naional. Acesta descrie ateptrile fa de absolvenii învmântului obligatoriu i se
fundamenteaz pe cerinele sociale exprimate în legi i în alte documente de politic
educaional, precum i pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.
Fiecare dintre abilitile cognitive, afective sau de reglare a prorpiei activiti
descrise de profilul de formare se regsete în mod implicit sau explicit în fiecare
dintre elevi la finalul perioadei de colarizare obligatorie.

6
Astfel, absolvenii învmântului general i obligatoriu ar trebui:

1. să demonstreze gândire creativă, prin:

utilizarea, evaluarea i ameliorarea permanent a unor strategii proprii


pentru rezolvarea de probleme;
elaborarea unor modele de aciune i de luare a deciziilor adecvate într
o lume dinamic;
formarea i utilizarea unor deprinderi de judecat critic;
folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale
diferite;

2. să folosească diverse modalităĠi de comunicare în situaĠii reale,


prin:

dobândirea deprinderilor specifice achiziiilor fundamentale (citit, scris,


calcul aritmetic) i aplicarea lor efectiv în procesul comunicrii;
formarea i utilizarea deprinderilor de comunicare social, verbal i
non verbal;
cunoaterea i utilizarea eficient i corect a codurilor, a limbajelor i
a conveniilor aparinând terminologiei diferitelor domenii ale
cunoaterii;

3. să înĠeleagă sensul apartenenĠei la diverse tipuri de comunităĠi,


prin:

participarea la viaa social a clasei, a colii i a comunitii locale din


care fac parte;
identificarea drepturilor i a responsabilitilor care le revin în calitate
de ceteni ai României i reflecia asupra acestora;
înelegerea i evaluarea interdependenelor dintre identitate i alteritate,
dintre local i naional, dintre naional i global;

4. să demonstreze capacitate de adaptare la situaĠii diferite, prin:

7
folosirea unei varieti de limbaje i de instrumente pentru a transmite
idei, experiene i sentimente;
cunoaterea diverselor roluri sociale i a implicaiilor acestora asupra
vieii cotidiene;
demonstrarea capacitii de a lucra în echip, respectând opiniile
fiecruia;
exprimarea voinei de a urmri un el prin mijloace diferite;

5. să contribuie la construirea unei vieĠi de calitate, prin:

dezvoltarea unor atitudini pozitive fa de sine i fa de semeni:


toleran, responsabilitate, rigoare etc.
formarea i exprimarea opiunii pentru o via sntoas i echilibrat;
acceptarea i promovarea unui mediu natural propice vieii;
cunoaterea i respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
formularea unor judeci estetice privind diferite aspecte ale realitii
naturale i sociale;
formarea unei sensibiliti deschise spre valorile estetice i artistice;

6. să înĠeleagă úi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

folosirea de idei, modele i teorii diverse pentru a investiga i a descrie


procesele naturale i sociale;
folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale
comunicrii;
cunoaterea i utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaa cotidian;
înelegerea consecinelor etice ale dezvoltrii tiinei i tehnologiei
asupra omului i mediului;

7. să-úi dezvolte capacităĠile de investigare úi să-úi valorizeze propria


experienĠă, prin:

dezvoltarea unei metodologii de munc intelectual i a capacitii de


explorare a realitii înconjurtoare;

8
dobândirea unei culturi a efortului fizic i intelectual, ca expresie a
dorinei de realizare personal i social;

8. să úi construiască un set de valori individuale úi sociale úi să úi


orienteze comportamentul úi cariera în funcĠie de acestea, prin:

demonstrarea competenei de a susine propriile opiuni;


înelegerea modului în care mediul social i cultural (familia, normele
sociale, codurile lingvistice, tradiiile istorice etc.) influeneaz ideile i
comportamentele proprii, precum i pe ale altora;
cunoaterea i analiza oportunitilor oferite de diferite filiere
vocaionale, în funcie de aptitudinile individuale;
realizarea unor planuri personale de aciune i motivarea pentru
învarea continu.

O analiz mai atent a seturilor de abiliti, atitudini i valori cuprinse în


profilul absolventului ne permite formularea câtorva concluzii:
- Capacitile, atitudinile i valorile vizate de profilul de formare au un
caracter transdisciplinar i definesc rezultatele învrii urmrite prin
aplicarea noului curriculum. Acest fapt se traduce în practic prin
imperativul ca fiecare cadru didactic, indiferent de disciplina pe care o
pred, s urmrreasc dezvoltarea complex a personalitii;
- Nu toate caracteristicile vizeaz domeniul cognitiv. O parte dintre acesetea
se refer la abilitile de relaionare social, la exprimarea personal ca
individ valoros, la structurarea unui sistem de valori i convingeri
funcional;
- Abilitile descrise permit acumulri suplimentare, realizate în anii ce se
succed finalizrii învmântului obligatoriu, elevii având un bagaj de
instrumente de acces la cunoatere, dar i la viaa social sau la universiul
personal.
Aceste concluzii sunt tot atâtea argumente pentru necesitatea abordrii explicite i
sistematice în coal a domeniului dezvoltrii personale i sociale a elevilor.

2. Finalită‫܊‬i ale ariei curriculare Consiliere ‫܈‬i Orientare

9
În grdini, domeniul dezvoltrii personale i sociale este accesat explicit prin
Activitile de dezvoltare personal i social cuprinse recent în curriculum-ul pentru
învmântul precolar.
Activitile de dezvoltare personal în grdini includ rutinele, tranziĠiile i
activităĠile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
sptmânal), inclusiv activitile opionale.
• Rutinele sunt activitile-reper dup care se deruleaz întreaga activitate a
zilei. Ele acoper nevoile de baz ale copilului i contribuie la dezvoltarea global a
acestuia. Rutinele înglobeaz, de fapt, activiti de tipul: sosirea copilului, întâlnirea
de dimineaĠă, micul dejun, igiena – spălatul úi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea i se disting prin
faptul c se repet zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleai
coninuturi.
Un tip particular de activitate în cadrul acestei categorii este Întâlnirea de
diminea‫܊‬ă.

La întâlnirea de diminea accentul va cdea, printre altele (calendarul naturii,


prezena repetarea numelor copiilor din grup, prezentarea unui gând cu care copilul a
venit la grdini etc.), pe teme asociate direct domeniului dezvoltrii personale i
sociale:
• Autocunoaútere (Stim de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eúti tu?,
Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; inimioara de
prescolar/scolar).
• Dezvoltarea abilităĠilor de comunicare - comunicare asertiv – ÎnvăĠ să spun
NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu
colegii/prinii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun
mulĠumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele
secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic
în oglindă; Ce Ġie nu-Ġi place, altuia nu face!;Mima ( comunicarea verbal i
non-verbal a propriilor triri i sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi
mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; TristeĠea/veselia în culori úi
forme.

10
• Managementul învăĠării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni
colar - Vreau să fiu úcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aú
vrea să fie învăĠătoarea mea; Eu, când voi fi úcolar....
• Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eúti bine úi eu sunt bine!; Cum să îmi fac
prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg
prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranĠi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum
v-aĠi simĠi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.
• Luarea deciziilor în funcie de anumite criterii i încurajarea alegerilor i a
gsirii a cât mai multe variante de soluii la situaiile aprute -Hei, am úi eu o
opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiĠi?,
La răscruce de drumuri...
• Medierea conflictelor - ÎnvăĠ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără
violenĠă!, Fotograful.
Începând cu învmântul primar, aria curricular Consiliere i orientare este
inclus în structura Curriculum-ului Naional, cu finaliti explicit orientate spre
dezvoltarea complex a personalitii.
Proiectarea si organizarea activitatilor specifice domeniului Consiliere si
orientare, la clasele I – a IV-a, este orientata de:
- nivelul de cunoastere, dezvoltare si maturizare personala atins de elevi la finalul
nivelului
- prescolar;
- pregatirea elevilor pentru a face fata cerintelor scolare;
- dezvoltarea abilitatilor de a raspunde solicitarilor vietii sociale în ansamblu.
Prin Consiliere si orientare, elevii pot primi raspunsuri la întrebari importante
pe care si le pun în aceasta perioada a vietii:
- Cine sunt si ce calitati am?
- Cum pot sa îmi fac prieteni la scoala si acasa?
- De unde pot obtine informatii sau ajutor?
- Ce trebuie sa fac pentru a învata mai bine?
- Ce vreau sa devin si ce trebuie sa fac pentru a ma simti împlinit?
Activitatile de Consiliere si orientare propuse în curriculumul pentru clasele I
– a IV-a îi ajuta pe elevi sa gaseasca raspunsurile la aceste întrebari. Continuturile
sunt flexibile, adaptabile la nevoile elevilor, ale institutiei de învatamânt, la nevoile

11
comunitatii si ale societatii în ansamblu. Pentru o abordare pragmatica, cadrul didactic
se poate implica în derularea unor proiecte educative scolare si extrascolare
desfasurate la nivel national, regional, local, poate solicita colaborarea unor
specialisti: medici, avocati, asistenti sociali, psihologi, sociologi, politisti, pompieri
etc.
Parcurgând – sub îndrumarea cadrului didactic – activitatile propuse în
curriculumul de Consiliere si orientare, elevilor li se creeaza conditii pentru a deveni
mai motivati, mai încrezatori în sine, pentru a dezvolta abilitati mai eficiente de
învatare, pentru a fi mai pregatiti pentru nivelurile educationale viitoare, pentru a-si
stabili scopuri realiste, a trai si a participa activ la viata scolara si sociala.
Pe parcursul orelor de Consiliere si orientare elevii au posibilitatea sa exerseze
abilitati de comunicare eficienta, de relationare, de învatare si sa devina constienti de
posibilitatea de transferare a acestora în contexte sociale diferite. Elevii dobândesc
cunostinte si abilitati care îi ajuta sa devina actori responsabili si sa contribuie la viata
scolara, a comunitatii, a familiei, a grupului de prieteni, sa transforme activitatea de
învatare într-un proces permanent, sa îsi creeze viitorul – ceea ce presupune asumarea
de roluri responsabile. În fiecare an al nivelului primar, elevii vor dobândi noi abilitati
de explorare personala, a propriei activitati si a vietii sociale. Vor fi elaborate planuri
initiale simple, cu privire la educatie si la propria evolutie, vor fi stabilite obiective de
atins, vor fi explorate viitorul si resursele personale necesare pentru realizarea
planului propus.
Respectând bugetul de timp (0-1 ore/ saptamâna) alocat prin planurile-cadru
de învatamânt1 ariei curriculare
Consiliere si orientare, cadrele didactice pot opta pentru utilizarea acestui curriculum
dupa cum urmeaza:
- Introducerea optionalului Consiliere si orientare în fiecare dintre cei 4 ani scolari.
Aceasta este optiunea recomandata, datorita urmatoarelor considerente:
• necesitatea dezvoltarii personale, sociale si a planificarii aspectelor
care tin de viitorul parcurs scolar si de viitoarea cariera a elevului;
• curriculumul are o structura coerenta, între obiectivele de referinta si
continuturile învatarii prevazute pentru fiecare an de studiu existând
continuitate;

12
• curriculumul este construit pe principiul învatarii în spirala, în fiecare
an consolidându-se
• aspectele acumulate anterior, adaugându-se si aspecte noi, specifice
pentru fiecare nivel
de vârsta.
; ; Introducerea optionalului Consiliere si orientare numai în anumiti ani ai nivelului
primar, în functie de nevoile si specificul clasei de elevi. Aceasta este o optiune
posibila, datorita urmatoarelor considerente:
• prin organizarea modulara a continuturilor învatarii si prin asocierea explicita
a acestora cu obiectivele cadru, curriculumul de Consiliere si orientare pentru
învatamântul primar permite selectarea si aplicarea autonoma a ofertei doar
pentru anumiti ani de studiu;
• datorita construirii curriculumului pe principiul învatarii în spirala,
continuturile anilor de studiu precedenti se reiau în fiecare modul, la nivelul de
întelegere si de dificultate specific vârstei elevilor.
Activitatile didactice specifice ariei curriculare Consiliere si orientare sunt orientate
de principiile învatarii active, centrate pe elev. În acest scop, metodele recomandate
pentru orele de Consiliere si orientare sunt cele activ-participative. Sarcinile de lucru
pot fi realizate individual, în perechi sau în echipa, prin activitati independente sau
asistate, precum:
• jocul de rol, simularea,
• metode art-creative,
• exercitiul,
• conversatia, discutia, dezbaterea.
Începând cu învmântul gimnazial, activitile didactice ale ariei curriculare
Consiliere i orientare sunt responsabilitatea profesorul diriginte.
Specificul curriculumului de Consiliere si orientare pentru învatamântul
gimnazial rezida în:
- abordarea cu prioritate a problematicii referitoare la cariera, în conditiile în care, la
finalul acestui ciclu de învatamânt, elevul îsi va exprima optiunea pentru urmatorul
nivel de scolarizare, în termeni de filiera, profil si specializare;
- contributia majora a acestei discipline la autocunoasterea elevilor – conditie
fundamentala pentru orientarea scolara optima a acestora.

13
Continuturile învatarii prevazute în prezenta programa scolara sunt structurate
pe module tematice care particularizeaza fiecare dintre obiectivele cadru, pentru
fiecare an de studiu al învatamântului gimnazial, astfel:

Obiective cadru Module tematice


- Dezvoltarea capacitii de autocunoastere Autocunoastere si dezvoltare
i a atitudinii pozitive fa de sine personala
- Dezvoltarea abilitatilor de Comunicare si abilitati
interrelationare în contexte variate sociale
Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a Managementul informatiilor
informatiilor în procesul de învatare si al învatarii
- Dobândirea abilitilor de explorare si
planificare a carierei Planificarea carierei
- Exersarea abilitatilor de management al
unui stil de viata de calitate Calitatea stilului de viata

Continuturile sunt flexibile, adaptabile la nevoile elevilor, ale institutiei de


învatamânt, la nevoile comunitatii si ale societatii în ansamblu. Pentru o abordare
pragmatica, cadrul didactic poate solicita colaborarea unor specialisti: medici, avocati,
asistenti sociali, psihologi, sociologi, politisti, pompieri etc., se poate implica în
derularea unor proiecte educative scolare si extrascolare desfasurate la nivel national,
regional, local.
La nivelul învmântului liceal, obiectivele cadru i unitile tematice
prevzute pentru învmântul primar i gimnazi se pstreaz, existând o serie de
sugestii metodice specifice, care subliniaz accentele ce trebuie puse în aceast etap
pe exprimarea personal i pregtirea carierei.
Astfel, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si orientare respecta
principiul centrarii învatarii pe persoana si conduc la dezvoltarea deprinderilor si

14
competentelor integratoare, transferabile, utile atât în viata scolara, cât si în cea socio-
profesionala sau familiala. Strategiile didactice recomandate respecta specificul
activitatilor de consiliere, dar si particularitatile elevilor si ale grupurilor cu care se
lucreaza. Astfel, sarcinile de lucru pot fi rezolvate individual, în diada/ triada sau în
grupuri mai mari (5-6 elevi). Accentul se pune pe strategii de lucru interactive care au
ponderea cea mai mare în desfasurarea orelor de Consiliere si orientare:
brainstorming, dezbatere, problematizare, joc de rol, simulare, studiu de caz, tehnici
de gândire critica, exercitii metaforice, tehnici de clarificare a valorilor etc. si care
coexista cu metodele traditionale: explicatia, demonstratia, expunerile teoretice,
exercitiul, conversatia, observatia.
PE PARCURSUL CLASEI A IX-A se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si
tehnici pentru dezvoltarea celor cinci module tematice:
Autocunoastere si dezvoltare personala:
• Brainstorming, discutii în grup despre factorii care influenteaza încrederea în propria
persoana si strategiile de dezvoltare a acesteia.
• Exercitii individuale si de grup pentru întelegerea si interpretarea comportamentelor,
emotiilor, atitudinilor specifice adolescentei.
• Exercitii metaforice de cunoastere si intercunoastere.
Comunicare si abilitati sociale:
• Exercitii de comunicare eficienta.
• Exercitii de optimizare a gestionarii emotiilor.
• Dezbatere privind diferite mituri legate de emotii.
Managementul informatiilor si al învatarii:
• Discutii de grup, dezbateri pe tema diversitatii si veridicitatii surselor de informatii
cu privire la oferta educationala si locurile de munca.
• Interviuri cu angajati si angajatori, specialisti din agentiile de plasare a fortei de
munca, specialisti din cadrul ANOFM, consilieri scolari cu privire la sursele de
informare despre educatie si piata muncii.
• Dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire la rolul tipurilor de învatare în
obtinerea
succesului personal si profesional.
Planificarea carierei:
• Discutii de grup, dezbateri pentru întelegerea conceptului de cariera.

15
• Interviuri, sondaje de opinie cu privire la factorii care influenteaza alegerea si
dezvoltarea carierei.
• Vizite la centre / cabinele de consiliere scolara sau de mediere a muncii.
Calitatea stilului de viata:
• Realizarea unor activitati de grup pe tema calitatii relatiilor sociale si a stilului de
viata: afise, postere, pliante.
• Proiecte individuale si de grup pe tema calitatii relatiilor de munca si a stilului de
viata.
• Realizarea unui eseu pe tema violentei domestice, a consecintelor acesteia si a
modalitatilor de preventie sau interventie.
• Dezbatere pe tema rolului stilului de viata în alegerea unei profesii. Completarea
unui chestionar de identificare a stilului de viata preferat si a profesiilor asociate
acestuia.
• Studiu de caz cu tema: „Planificarea carierei si stilul de viata”.
PE PARCURSUL CLASEI A X-A se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si
tehnici pentru dezvoltarea celor cinci module tematice:
Autocunoastere si dezvoltare personala:
• Exercitii pentru stabilirea criteriilor de autoevaluare a calitatilor personale.
• Exercitii de clarificare a valorilor: „Ecuatia personala”, „Harta valorilor”.
• Dezvoltarea unui proiect de actiune pentru gestionarea optima a resurselor
personale.
• Tehnici art-creative de analiza personala: modelaj, miscare, desen.
Comunicare si abilitati sociale:
• Studiu de caz, colaje, sarcini de grup privind comunicarea eficienta în familie.
• Exercitii de exersare a mesajelor de tip “Eu” si de ascultare activa. Scenarii de
comunicare / lipsa de comunicare cu parintii.
• Realizarea unei liste de emotii si de modalitati de autocontrol emotional.
• Elaborarea unui plan de îmbunatatire a autocontrolului emotional.
Managementul informatiilor si al învatarii:
• Utilizarea Internet-ului în identificarea optiunilor educationale si ofertelor de munca
potrivite aspiratiilor individuale. Accesarea paginilor web:
• MEdC: www.edu.ro, MMSSF: www.mmssf.ro, ANOFM: www.anofm.ro.

16
• baze de date pentru gasirea unui loc de munca: www.bestjobs.ro,
www.semm.ro.
• platforme europene: www.europa.eu.int/ploteus, www.fit-for-europe.info).
• informatii cu privire la finantarea proiectelor europene: ANSIT:
www.ansitromania.ro,
• Comisia Europeana: www.europa.eu.int.
• Brainstorming, discutii în grupuri de lucru, cu privire la utilitatea sistemului e-
learning de învatare.
• Discutii cu elevii pe tema : „Stiluri de învatare, performanta si succes.”
• Elaborarea unor proiecte (individual sau în grup) de îmbunatatire a performantelor
scolare.
Planificarea carierei:
• Discutii, interviuri cu persoane adulte angajate (parinti, profesori, oameni de succes)
cu privire la planul de cariera si importanta stabilirii obiectivelor de scurta si lunga
durata.
• Exercitii, discutii de grup, studii de caz cu privire la decizia privind continuarea
liceului sau
insertia pe piata muncii.
• Cautarea pe Internet, documentarea cu privire la conditiile de angajare, discutii cu
specialisti din cadrul departamentelor de resurse umane.
• Explorarea site-ului www.go.ise.ro.
Calitatea stilului de viata:
• Dezbateri pe tema calitatii vietii si a stilului de viata.
• Discutii de grup de identificare a factorilor care influenteaza performanta în munca.
• Proiecte individuale si de grup de promovare a unui comportament sanatos (ex.
exercitiul fizic) care creste calitatea vietii personale si profesionale.
• Dezbatere cu tema: „Cum influenteaza calitatea vietii performanta în activitatea
scolara/ profesionala?”
• Dezbatere cu tema: „Ce este exploatarea copiilor prin munca?”
• Proiect de grup, postere cu tema: „Prevenirea exploatarii prin munca a copiilor.”
PE PARCURSUL CLASEI A XI-A se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si
tehnici pentru dezvoltarea celor cinci module tematice:
Autocunoastere si dezvoltare personala:

17
• Exercitii de autocunoastere prin analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe,
oportunitati, amenintari).
• Proiectarea aspiratiilor si a scopurilor prin exercitii variate: „Viitorul meu dorit,
viitorul meu posibil”.
• Completarea unui jurnal personal, aplicare de chestionare, exercitii de
intercunoastere.
• Stabilirea unor legaturi concrete între situatia prezenta si situatia viitoare,
reprezentate grafic prin diferite exercitii.
Comunicare si abilitati sociale:
• Simularea unor situatii de comunicare interpersonala pozitiva.
• Jocuri de rol privind întelegerea, toleranta si respectul pentru diferite puncte de
vedere. Dezbateri si discutii despre respectarea unor alte puncte de vedere la scoala, la
locul de munca, în comunitate.
• Brainstorming privind rolurile, drepturile si responsabilitatile asumate de membrii
familiei.
Managementul informatiilor si al învatarii:
• Analiza critica a resurselor de obtinere a informatiilor privind traseul de educatie si
formare
profesionala, precum si a criteriilor de selectie a surselor de informare.
• Dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire la rolul învatarii în obtinerea
succesului personal si profesional.
• Interviuri cu oameni de succes în diferite domenii cu privire la relatia dintre
performanta scolara si succesul personal si profesional.
• Elaborarea unor articole pentru revista clasei/ scolii despre învatare, strategii de
reusita personala sau profesionala.
Planificarea carierei:
• Dezbateri pe tema tipurilor de schimbari care influenteaza exercitarea unor profesii.
• Vizite în unitati economice (firme, companii etc.) si discutii cu reprezentanti ai
departamentelor de resurse umane, cu privire la cerintele actuale legate de exercitarea
unei profesii.
• Elaborarea unui plan de cariera pe termen scurt si pe termen lung.
Calitatea stilului de viata:
• Initierea si realizarea unor proiecte de implicare comunitara vizând promovarea unui
stil de viata de calitate.

18
• Discutii de grup pe tema implicarii în actiuni comunitare si în actiuni de voluntariat.
• Proiect de grup cu tema: „Beneficiile implicarii comunitare”.
• Activitati de grup: listarea organizatiilor care lucreaza cu voluntari, invitarea
reprezentantilor acestor organizatii, diseminarea informatiilor pentru alti colegi si
pentru membrii comunitatii.
PE PARCURSUL CLASEI A XII-A se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si
tehnici pentru dezvoltarea celor cinci module tematice:
Autocunoastere si dezvoltare personala:
• Aplicarea unor instrumente de evaluare a abilitatilor si intereselor personale.
Corelarea rezultatelor si stabilirea profilului individual.
• Exercitii (în echipa si individual) de planificare a succesului în plan personal si
profesional.
• Completarea unor fise de lucru, joc de rol pe tema managementului resurselor
personale.
Comunicare si abilitati sociale:
• Simulari de situatii care evidentiaza avantajele comportamentului de cooperare.
• Dezbateri, jocuri de rol pentru evidentierea si dezvoltarea calitatilor de lider.
Managementul informatiilor si al învatarii:
• Dezbateri pe tema utilitatii diferitelor resurse privind învatarea, munca si cariera.
• Aplicarea unor tehnici de gândire critica.
• Dezbateri cu tema: “Învatarea permanenta – o necesitate”.
Planificarea carierei:
• Exercitii de elaborare a documentelor de marketing personal (CV, scrisoare de
intentie),
simularea participarii la un interviu în vederea angajarii.
• Simulare - utilizarea documentelor EUROPASS în conditiile aplicarii pentru o bursa
sau ocuparea unui loc de munca în tara sau strainatate.
• Vizite la cabinetul de consiliere pentru familiarizarea cu documentele EUROPASS
si cerintele de studiu sau ocupare a unui loc de munca în Europa.
Calitatea stilului de viata:
• Aplicarea de chestionare, teste si instrumente folosite pentru orientarea în cariera:
• Interoption
• BTPAC

19
• chestionare on line: www.go.ise.ro, www.cognitrom.ro
• Proiect de grup: influenta unei situatii de criza asupra calitatii vietii unei persoane.
• Proiecte individuale si de grup cu tema: „Pregatirea pentru examene si
managementul stresului.”
• Discutii de grup de identificare a modalitatilor de asigurare a egalitatii de sanse în
dezvoltarea unei cariere.
• Discutii de grup pe tema influentei stereotipurilor de gen în planificarea si
dezvoltarea carierei.
Ora de Consiliere si orientare are, prin statut si scop, un anumit specific, derulându-se
dupa un demers didactic care implica exercitii de spargere a ghetii, exercitii specifice
temei, tehnici de autoevaluare.

• Sumar
Modul 1 prezint exigenele curriculare relative la dezvoltarea personal i social la
diverse vârste colare, subliniind accentele tematice specifice fiecrui nivel de vârst.

• Sarcini úi teme ce vor fi notate:


Nu sunt indicate sarcini specifice acestui modul
• Bibliografie modul
*** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V- VIII,
disponibile on line la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c543+593++/
*** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V- VIII,
disponibile on line la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+593++/

MODULUL 2 PROBLEME PARTICULARE ASOCIATE CU ANTRENAREA


ABILITĂ‫܉‬ILOR PREZENTARE PERSONALĂ ‫܇‬I SOCIALĂ
• Scopul úi obiectivele
Scopul acestui modul este ca studenii s se familiarizeze cu unele concepte i
domenii tematice specifice domeniului dezvoltrii personale i sociale.

20
Obiectivele cursului:
• S aprofundeze extensiunea domeniului inteligenei emoionale;
• S exerseze principiile de comunicare i relaâionare didactic ce promoveaz o
stim de sine pozitiv a elevilor.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior


Conceptele premergtoare sunt: inteligen emoional, imagine de sine, stima de sine

• Schema logică a modului


Inteligena emoional – concept i dezvoltarea inteligenei emoionale
Cultivarea stimei de sine pozitive în coal

• ConĠinutul informaĠional detaliat


1. Inteligen‫܊‬a emo‫܊‬ională – concept ‫܈‬i dezvoltarea inteligen‫܊‬ei emo‫܊‬ionale

În 1990 doi psihologi, John Mayer (University of New Hampshire) i Peter


Salovey (Yale), au publicat articole în dou reviste de specialitate, încercând s
descrie o metod tiinific de msurare a diferenelor dintre abilitile oamenilor în
domeniul emoiilor. Ei au descoperit c unii oameni stau mai bine decât alii la
rezolvarea problemelor care implicau emoiile. Cele patru arii ale inteligenei
emoionale descrise de ei sunt urmtoarele:

Identificarea emoĠiilor Folosirea emoĠiilor

Abilitatea de a recunoate propriile Abilitatea de a accesa o emoie împreun cu


noastre sentimente i pe ale celor din motivul acesteia (în gândire i decizii)
jurul nostru.
ÎnĠelegerea emoĠiilor Managementul emoĠiilor

Cunoatere emoional; abilitatea de Abilitatea de autoreglare a emoiilor i de a


a identifica i înelege „lanurile conduce emoiile celorlali.
emoionale” – trecerea de la o emoie
la alta.

21
Reuven Bar-On, profesor la Universitatea din Tel-Aviv, pe baza cercetrilor sale
de peste 25 de ani, a stabilit, în 1992, componentele inteligenei emoionale:
o aspectul intrapersonal: contientizarea propriilor emoii, asertivitate, respect
pentru propria persoan, autorealizare, independena;
o aspectul interpersonal: empatie, relaii interpersonale, responsabilitate social;
o adaptabilitatea: rezolvarea problemelor, testarea realitii, flexibilitate;
o controlul stresului: tolerana la stres, controlul impulsurilor;
o dispoziia general: fericire, optimism.

În viziunea lui Daniel Goleman, inteligena emoional se compune din urmtoarele


elemente:

o contiina de sine: încredere în sine;


o auto-controlul: dorina de adevr, contiinciozitate, adaptabilitate, inovarea;
o motivaia: dorina de a cuceri, druire, iniiativ, optimism;
o empatia: a-i înelege pe alii, diversitate
o aptitudinile sociale: comunicare, managementul conflictelor, conducere
(leadership), stabilirea de relaii, influena, colaborarea, capacitatea de lucru în
echip.

Copiii sntoi emoional:


o înva mai bine
o au mai puine probleme de comportament
o se simt mai bine cu ei
o îi recunosc i îi controleaz emoiile
o sunt mai capabili s reziste presiunii grupului
o apreciaz opiniile celorlali
o sunt mai puin violeni, mult mai empatici
o sunt mai capabili s rezolve conflicte
o se implic mai puin în comportamente distructive: droguri, alcool, sarcini
nedorite
o au mai muli prieteni
o au un mai bun control al impulsurilor
o sunt mai fericii, mai sntoi i mult mai plini de succes.

22
2. Cultivarea stimei de sine pozitive în ‫܈‬coală

Stima de sine pozitiv este sentimentul de autoapreciere i încredere în forele proprii


S-a constatat c încrederea i stima de sine sunt cruciale în procesul de învare i în
comportament. De-a lungul istoriei, discriminarea i marginalizarea au afectat
puternic romii. Prin urmare, nu este surprinztor c muli elevi romi refer s evite
coala decât s resimt efecte negative asupra încrederii i stimei de sine.
Dezvoltarea unui etos colar care promoveaz o mai mare încredere i stim
de sine a elevilor romi i comunitilor rome trebuie s fac parte din procesul de
„abilitare”. Mediatorii colari pot avea o contribuie important la acest proces de
dezvoltare:
• prin propria persoan, ca exemplu de urmat;
• promovând i susinând importana colii în cadrul comunitilor rome;
• ajutând la dezvoltarea unei atitudini de încredere între comunitile rome i
ne-rome, prin intermediul creia fiecare persoan s îi dezvolte contiina de
sine, încrederea de sine i s aib sentimentul eficacitii grupului;
apartenena la un astfel de grup este o experien util i stimulant, ce
contribuie la creterea potenialului fiecrei persoane.
Copiii cu stim de sine sczut se simt fr valoare personal i au frecvente
triri emoionale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiene negative.
Sarcina adulilor este de a identifica aceste caracteristici ale stimei de sine sczute i
de a-i dezvolta copilului abilitatea de a-i modifica atitudinile negative fa de sine.
Copiii gândesc deseori despre sine “nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu m place”,
“sunt urât”, “sunt un prost”. În consecin, adulii trebuie s-i ajute s îi construiasc
sau s îi întreasc stima de sine, astfel încât s se simt fiine umane valoroase.O
stim de sine pozitiv i realist dezvolt capacitatea de a lua decizii responsabile i
abilitatea de a face fa presiunii grupului. Imaginea de sine se dezvolt pe parcursul
vieii din experienele pe care le are copilul i din aciunile pe care le realizeaz i la
care particip. Experienele din timpul copilriei au un rol esenial în dezvoltarea
imaginii de sine. Astfel, succesele i eecurile din copilrie precum i modalitile de
reacie a copilului la acestea definesc imaginea pe care o are copilul despre el.

23
Atitudinile prinilor, ale profesorilor, colegilor, frailor, prietenilor, rudelor
contribuie la crearea imaginii de sine a copilului.

ELEVII CU O STIMĂ DE SINE EXPERIENğELE DIN COPILĂRIE


POZITIVĂ … CARE DEZVOLTĂ O IMAGINE DE
SINE ECHILIBRATĂ
Îi asum responsabiliti (“Pot s fac Este încurajat, ludat
acest lucru.”) Este ascultat
Se comport independent (“M descurc I se vorbete cu respect
singur.”) I se acord atenie i este îmbriat
Sunt mândri de realizrile lor (“Sunt Are performane bune în activitile
mândru pentru c …”, “Sunt extracolare (sport, desen, pictur, teatru)
important.”) sau coal
Realizeaz fr probleme sarcini noi Are prieteni de încredere
(“Sunt convins c pot s fac acest
lucru.”)
Îi exprim atât emoiile pozitive cât i
pe cele negative (“Îmi place de mine
aa cum sunt.”, “Sunt suprat când
vorbeti aa cu mine.”)
Ofer ajutor i sprijin celorlali colegi
(“Am nevoie de ajutorul tu.”)
ELEVII CU O STIMĂ DE SINE EXPERIENğELE DIN COPILĂRIE
SCĂZUTĂ … CARE FORMEAZĂ O IMAGINE DE
SINE SCĂZUTĂ

Sunt nemulumii de felul lor de a fi Este des criticat (“Dac cineva m


(“Nu sunt bun de nimic.”, “Nu sunt în critic, înseamn c sunt prost i
stare s fac asta.”, “Nu am nici o ridicol.”)
calitate.”) I se vorbete pe un ton ridicat (se ip)
Evit s realizeze sau s se implice în Este ignorat, ridicularizat (“Nu trebuie s
sarcini noi (“Nu voi fi în stare s iau faci greeli.”)
examenul.”) Ceilali (prini, profesori) ateapt s fie

24
Se simt neiubii i nevaloroi (“Sunt întotdeauna “perfect” (“Trebuie s fiu
antipatic.”, “Nu m place nimeni.”, competent, s am note mari pentru ca
“Sunt plictisitor:”) prinii mei s m iubeasc.”)
Îi blameaz pe ceilali pentru Are eecuri în activitile extracolare
nerealizrile lor (“Profesorul a fost sau colare (“Dac prietenii sau colegii
nedrept cu mine.”) mei nu m plac nu am nici o valoare.”)
Pretind c sunt indifereni emoional
(“Nu m intereseaz c am luat nota 4
la …. “)

Comparaii frecvente între frai


Standarde exagerate a prinilor privind
performanele sale colare
Nu pot tolera un nivel mediu de
frustrare (“Nu tiu cum s rezolv
problema.”, “Nu pot s înv.”)
Sunt uor influenabil (“Prietenii mei
cred c este bine s fumezi.”)
Nu îi asum responsabiliti, este prea
“cuminte”
Pare rebel, nepstor

În studiile de specialitate stima de sine sczut este adesea invocat drept surs
de risc pentru apariia la elevi a tulburrilor emoionale de tip depresie, anxietate,
iritabilitate, a problemelor de comportament de tip agresiv, a tulburrilor de
comportament alimentar: anorexie, bulimie, pentru creterea consumului de acool,
tutun, droguri, pentru scderea performanelor colare soldat cu eec i abandon
colar i, în cazuri extreme, pentru suicid.
Pentru ca elevii s îi dezvolte o stima de sine pozitiv, profesorii i prinii pot :
o S exprime ateptri rezonabile fa de vârsta copilului. Nu este rezonabil ca
un copil de 3 ani s fie certat pentru c a vrsat o can de lapte. Formularea
unor ateptri conforme nivelului de dezvoltare ale copilului evit situaiile
conflictuale i trirea unor emoii negative.

25
o S planifice din timp activitile. Când tii c apar situaii dificile pentru elevi,
facei tot posibilul s-i ajutai s le depeasc. Dac anticipai nevoile
copiilor, probabilitatea ca ei s fie mai cooperativi va crete.
o S formuleze clar ceea ce ateapt de la elevi.
o S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor. Folosii fiecare ocazie
pentru a-i luda pe elevi i a le întri fiecare comportament pozitiv i
eforturile. Când discutai cu un copil, fii siguri c a-i adus în discuie atât
aspectele pozitive cât i pe cele deficitare ale comportamentului. Dac elevul
va simi c cel puin parial a fcut bine, va fi mult mai motivat s continue i
s corecteze imperfeciunile – de exemplu, “Mi-a plcut foarte mult povestirea
ta despre vacana de var, dar scrisul m-a fcut s citesc mai greu. Te s o
copiezi cât mai caligrafic posibil, astfel încât s poat citi i ali colegi
povestea ta.”
o S ofere posibiliti i opiuni elevilor de câte ori este posibil; aceasta d
sentimentul controlabilitii, i ca urmare, elevii se vor opune mai puin. “Mai
avem destul timp ca s mai facem o problem la matematic. V rog s alegei
voi care va fi aceea.”
o S ofere recompense. Scopul pe care trebuie s-l ating elevul trebuie s se
poat realiza depunând un efort rezonabil. Recompensa nu trebuie s fie
exagerat.

Reacii ale adulilor care favorizeaz formarea unei stime de sine sczute

o Neag existena emoiei respective: Nu te doare degetul deloc – a fost doar o


mic zgârietur.
o Spun copiilor ce ar trebui s simt: “Trebuie s îi iubeti fratele.”, “Trebuie s
te înelegi cu colegul de banc.”
o Compar un copil cu cellalt: “George nu se poart aa de urât în pauze ca i
tine. Ce se întâmpl cu tine ?”
o Rspund prin ridiculizare i sarcasm: “Ai de gând s plângi iari doar pentru
c ai luat înc un 3 la geografie ? Aa se poart numai copiii !”
o Folosesc ameninri i pedepse “Dac iar o s îi fie fric s joci în meciul de
baschet de azi, atunci ia-i gândul de la campionatul de anul acesta !”

26
Profesorii i prinii pot s incurajeze identificarea, exprimarea i controlul emoiilor
negative trite de copii
o Încurajarea copiilor în exprimarea propriilor emoii într-un mediu sigur,
aprobator. Dac unul dintre elevi este furios pe un profesor, acesta nu trebuie
s devin defensiv sau s-l pun la punct. Sentimentele trebuie acceptate ca
situaii de via fireti (de exemplu, “tiu cât de nervos eti pe mine i c nu îi
place s i se spun ce s faci”).
o Copiii trebuie ajutai s gseasc ci potrivite de exprimare a emoiilor
negative.
o Copii pot fi învai s îi foloseasc imaginaia în exprimarea emoiilor: “Ce
i-ar fi plcut s-i spui celui care te-a enervat?”
o Povestii-le copiilor situaii trite anterior sau poveti asemntoare cu cele
trite de ei în momentul respectiv. “Îmi amintesc când eram de vârsta ta,
profesorul de biologie m tot certa c fac desenele plantelor foarte prost. Eram
atât de nervoas pe el!”
o Adultul trebuie s fie un model în managementul eficient al emoiilor
negative.
o Adulii trebuie s-i învee pe copii s se accepte pe ei înii chiar i când se
simt dezamgii sau abtui. “Nu ai câtigat meciul de fotbal, dar loviturile tale
la poart s-au îmbuntit în meciul sta. Cu înc puin antrenament, vei fi cel
mai bun atacant”.

27
Anexa 1
CONTIIN A DE SINE

CUNOATEREA DE
SINE
Cine sunt eu?

DEPRINDERI DE DEPRINDERI DE
PREZENTARE
PERSONAL
RELA IONARE
Stabilirea de relaii
Sentimente i
sociale i de grup
emoii
Cum activez în
Ce pot s fac?
cadrul unui grup?

Cunoaterea de sine
Dimensiunea
cognitivă a eu-lui

Aprecierea de sine Prezentarea de sine


Dimensiunea Dimensiunea
afectivă a eu-lui comportamentală
a eu-lui

28
• Sumar

Modulul 2 cuprinde o analiz a unor probleme particulare asociate cu antrenarea


abilitilor prezentare personal i social: antrenarea inteligenei emoionale,
cultivarea vocabularului specific relaiilor interpersonale.

• Sarcini úi teme ce vor fi notate


Alctuirea unui set de cel puin 15 activiti didactice centrate pe dezvoltarea
vocabularului emoional

• Bibliografie modul
Bban, A. (2003). Consiliere educaĠională. Psinet, Cluj-Napoca. (accesibil la
biblioteca Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei)
Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S., (2007), Inteligenаa emoаională în educaаia
copiilor, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Goleman, D., (2008), Inteligenаa emoаională, Ed. Curtea Veche, Bucureti
tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi sociale la
preЮcolari. Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca

MODULUL 3 MODELE AC‫܉‬IONALE ‫܇‬I TEHNICI DE DEZVOLTARE


PENTRU PREZENTAREA PERSONALĂ ‫܇‬I RELA‫܉‬IONAREA SOCIALĂ DE
CALITATE
• Scopul úi obiectivele
Scopul acestui modul este ca studenii s analizeze o serie de modele i tehnici de
dezvoltare personal i social
Obiectivele cursului:
- exersarea utilizrii unor modele ca suport pentru proiecatrea programelor de
dezvoltare personal i social
• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

29
Conceptele premergtoare sunt: competene emoionale, competene sociale,
competene de prezentare personal

• Schema logică a modului


Dezvoltare personal / dezvoltare social - extensiunea conceptelor
Circle time
SATGIAPO
Programul ”You can do it!”

• ConĠinutul informaĠional detaliat

1. Dezvoltare personal / dezvoltare social - extensiunea conceptelor

• Dezvoltarea capacitii de autocunoatere i a atitudinii pozitive fa de sine


– Autocunoaterea
• Un demers de explorare a propriei persoane
• Identificarea propriilor gânduri, emoii, dorine, valori, aptitudini, preferine
• Capacitatea de a utiliza constructiv aceste cunotine
– Dezvoltarea personal
• Demersuri personale autoimpuse sau ghidate de un altul, în sensul optimizrii
diverselor aspecte ce in de propriile aptitudini, competene, cogniii, emoii etc.

– Stima de sine
• Rosenberg(1979): evaluarea stabil i global a propriei valori
• Component a conceptului de sine
• Totalitatea judecilor de valoare pe care cineva le are cu privire la propria
persoan

– Acceptarea necondiionat
• Acceptarea personal total i necondiionat , indiferent dac individul “se
comport inteligent, corect sau competent i indiferent dac oamenii îl aprob,
respect sau iubesc” (Ellis, 1977)

30
• Admiterea i asumarea responsabilitilor pentru însuirile, calitile i
comportamentele proprii, fr etichetarea personal.

– Autoeficacitatea
• Convingerile unui individ relativ la propriile capaciti de a-i mobiliza
resursele pentru a îndeplini cu succes o anumit sarcin
• Vizeaz capacitatea unui individ de a planifica i realiza o aciune care asigur
atingerea unui scop.

– Alfabetizarea emoional
• Identificarea i explicitarea propriilor emoii i pe cele ale altora
• Managementul emoiilor
• Utilizarea constructiv a emoiilor
2. Circle Time
Circle Time ca strategie de dezvoltare personal, social i emoional include
activiti pentru:

Crearea unei dispoziii i atitudini pozitive

Dezvoltarea încrederii în sine i a stimei de sine

Îmbuntirea capacitii de relaionare cu ceilali

Îmbuntirea comportamentului i auto-controlului

Dezvoltarea preocuprii pentru îngrijirea personal

Dezvoltarea sentimentului apartenenei la o comunitate

Circle time NU este :

- o simpl activitate de joc, cu scop în sine

- o simpl activitate de “show and tell”

- o simpl activitate de rezolvare a problemelor

- o simpl activitate de discuii

31
- o strategie ce îi propune rezolvarea rapid a problemelor de comportament

- o simpl activitate de respectare a ordinii în comunicare

- o activitate de completare a activitii obinuite

- o activitate de terapie de grup

Circle time ESTE:


- un proces
- o activitate fr un coninut predefinit. O structur ce permite integrarea oricrui
coninut
- o activitate ce le asigur copiilor:
- un mediu securizant, în care s aib curajul opiniei
- ansa de a înva de la ceilali
- ocazia de a înva despre prietenie i relaionare
- o motivaie optim pentru învare
- strategii de rezolvare de probleme
- ocazia de a iniia activiti i de a se prezenta pe sine
- ocazia de a îi exprima sentimentele într-o manier constructiv
- ocazia de a îi exersa capacitatea de exprimare a opiniei proprii, de
a alege, de a lua decizii
- ansa de a împrti celorlali gânduri i sentimente i de a coopera
- ocazia de a exersa un cod de comportament
- ansa de a se înelege pe sine în raport cu ceilali
- Circle time le asigur profesorilor ocazii de a :
- introduce un coninut nou, într-o manier integrat: dezvoltarea personal,
emoional i social
- dezvolta relaii constructive cu copiii i între copii
- oferi întriri pozitive
- oferi modele de comportament

32
- asigura un mediu motivant de învare
- asigura un mediu integrator
- ajuta copiii s-i dezvolte autonomia
- asigura sprijin emoional pentru copiii mai vulnerabili
- oferi copiilor idei i provocri noi
- promova valori umaniste: egalitatea, respectul reciproc, respectul
drepturilor fiecruia etc.
- iniia un sens al responsabilitii colective pentru binele fiecruia, pentru
respectarea codului de conduit
- dezvolta coeziunea de grup i o dinamic pozitiv de grup
- dezvolta capaciti cheie pentru activitatea de învare: exprimarea
gândurilor, ascultare eficient, adaptare a cunotinelor i experienelor de
cunoatere i via la o situaie particular
- cunoate copiii ca individualiti i a identifica problemele personale i de
grup.

I. Circle Time
-Structura-

II. Durata: aprox. 40 de minute , o data pe săptămână


Numărul de participanĠi: aprox. 12 elevi

Etape:
a. ActivităĠi de introducere: crearea atmosferei, actualizarea unor deprinderi,

valori, reguli de comportament, rutine zilnice: ce zi e azi, cum m simt azi, ce m

preocup azi

b. ActivităĠi de încălzire: o scurt rund pentru a oferi ocazia fiecrui copil de a

spune ceva, de a se antrena în activitate, activiti de mixing- up, cunoatere

reciproc, obinere a coeziunii de grup

33
c. 1. ActivităĠi de prezentare personală: “show and tell”, copilul zilei, reflecie

asupra calitii participrii la rezolvarea unor probleme de grup etc.

2. ActivităĠi de formulare a unor probleme: discuii libere, formulare de

probleme (continuare de propoziii), rezolvri de probleme prin strategia ABC,

3.ActivităĠi de comunicare verbală sau nonverbală: realizarea contactului

vizual, participarea i urmarea de instruciuni, afirmaii de grup

4. ActivităĠi de interrelaĠionare úi intercunoaútere: exersarea ascultrii,

informaii pozitive despre cellalt, schimbul de informaii, afirmaii despre sine,

reeaua de prieteni, jocul în oglind, continuarea propoziiilor despre sentimentele

celorlali

d. ActivităĠi de încheiere: asigur unitatea activitii în ansamblu, face trecerea la

activitile urmtoare ale zilei, reflecie, introspecie etc.

Reguli de bază în activităĠile de Circle Time:

Ne ascultm unii pe ceilali. Nu întrerupem, nu vorbim decât atunci când e rândul

nostru.

Încercam sa spunem lucrurile într-o manier pozitiv. Nu facem comentarii

negative la adresa celor spuse de colegi.

Avem fiecare dreptul s vorbim, dar putem alege i s nu spunem nimic, la un

moment dat

Reguli de comportament în Circle Time:

Fii buni cu ceilali, avei grij s nu îi suprai pe cei din jur!

Fii sritori!

34
Fii cinstii, nu ascundei adevrul!

Fii harnici, nu pierdei timpul!

Avei grij de lucruri, nu le pierdei i nu le stricai!

Ascultai-i pe cei care va vorbesc, nu-i întrerupei!

Convingeri care stau la baza punerii în practică a strategiei circle time:

Copiii sunt, în esen, buni, dac sunt tratai cu respect;

Cadrul didactic (Cd) se afl într-o poziie de putere (supraordonat), în raport cu

elevii si. Aflat în aceast poziie, Cd trebuie s evite utilizarea forei sau a

ameninrii pentru a obine controlul. Teama de profesor nu încurajeaz

dezvoltarea unei motivaii intrinseci a copiilor pentru învare i educaie;

Cadrul didactic este responsabil pentru calitatea mediului în care se educ elevii.

Mediul colii trebuie s fie unul suportiv i integrativ, care s permit dezvoltarea

deplin a tuturor copiilor;

Expectanele Cd privind capacitile i valoarea fiecrui elev sunt in mod

inevitabil transmise clasei. Ele au efecte evidente asupra imaginii de sine a

copiilor. Cd are, în consecin, responsabilitatea de a dezvolta o atitudine de

acceptare i încurajare a fiecrui membru al clasei;

Pentru ca elevii s devin tineri responsabili, trebuie s li se ofere cât mai multe

ocazii de de a lua decizii i de a-i asuma rspunderea consecinelor acestor

decizii;

Capacitatea de a lua decizii corecte se afl în strâns dependen cu nivelul de

cunoatere de sine i cu capacitatea de a-I cunoate pe ceilali. Pentru a dobândi

aceast contiin a sinelui i a celorlali este important capacitatea de a

35
recunoate nevoile proprii i ale celorlali i de a identifica posibilele surse de

conflict care sunt datorate incongruenelor dintre aceste nevoi;

Înelegerea nevoilor i rezolvarea conflictelor sunt facilitate de prezena a dou

deprinderi eseniale: capacitatea de a asculta pe cel care vorbete i capacitatea de

a vorbi coerent despre propriile sentimente i triri.

Exemple de activiti specifice Circle Time, centrate pe formarea contiinei de sine

1. Arat i spune Variant: o fotografie


2. Comentariile pozitive pe hârtia lipit pe spate
3. Astzi sunt deosebit: insigne, brouri,diplome,
4. Sunt bun la
5. În perechi, participanii identific dou lucruri plcute pentru amândoi i dou
lucruri neplcute pentru amândoi, i le spun apoi întregului grup
6. Prezentarea reciproc
7. Continuarea propoziiilor
8. Trei dorine: pentru tine, pentru familie, pentru lume
9. Ghicete cine? Propuntorul numete trei caracteristici ale unui participant i toi
membrii grupului încearc s-l identifice. Cel care reuete preia rolul
facilitatorului
10. Scopul meu
11. Reuita mea
12. Jurnalul meu.
Itemi: despre mine: familia mea, prietenii mei, hobby-urile mele, mâncarea
preferat etc.
Sentimentele mele: Sunt fericit atunci când…
Sunt dezamgit atunci când…
Mi-e team atunci când…
Sunt speriat atunci când…
M înfurii atunci când…
Gândurile mele: Cred c sunt bun la ..
Cred c mi-ar plcea…

36
Cred c am s încerc s…
Cred c sunt un prieten bun pentru c…
Cred c oamenii m plac pentru c…
Preocuprile mele: Atunci când m cert cu un prieten
Atunci când sunt luat peste picior
Atunci când profesorul îmi spune s tac
Atunci când greesc un exerciiu
Desene Deseneaz-te aa cum te vezi când esti puternic
Deseneaz un lucru care te întristeaz
Deseneaz un lucru care te face fericit
13. Afirmaii: dac-a fi …: un animal, o culoare, o pasre, un pete, o plant, o
insect, un vehicul, o mobil etc.. Prietenul meu ar fi…
14. Floarea calitilor
15. Copacul mâinilor prietenoase /neprietenoase
16. Show and tell
17. Parada personajelor.
18. Linia timpului
19. Cutia cu oglind. Caut persoana cea mai valoroas din lume
20. Carduri cu imagini
Act. 1: cardurile sunt distribuite câte una fiecrui participant. Pe rând acetia spun:
Acesta este cardul meu, îmi amintete de…
Acesta este cardul meu, m face s m simt..
Acesta este cardul meu, în legtur cu aceast imagine a vrea s spun…
Acesta este cardul meu, aceast imagine este important pentru mine pentru c…
Act. 2: Participanii sunt grupai în grupe de câte 5-6, fiecare grup primete un
numr dublu de carduri fa de numrul participanilor. Fiecrui grup I se cere s
aleag câte un o imagine semnificativ pentru fiecare din membrii grupului. Se
continu ca i la activitatea 1
Act. 3 Fiecare primete câte o imagine pe care trebuie s o deseneze din nou
adugând mai multe detalii.
21. Activiti cu cardurile care indic sentimente
Act. 1: fiecare primete un card. Pe rând, fiecare completeaz una din
propoziiile:
Sentimentul este … Cred c înseamn…

37
Sentimentul este … Apare atunci când…
Sentimentul este …Când oamenii simt astfel, ei sunt…
Sentimentul este … Când m simt astfel, atunci, de obicei fac…
22. Participanii sunt grupai câte 2-4 i fiecrei grupe I se d un sentiment. Grupei I
se cere s deseneze o imagine care s ilustreze sentimentul i s compun o strof
pentru acel sentiment
23. Fiecrei grupe I se d un card. Participanii trebuie s decid dac este un
sentiment pozitiv, negativ sau neutru

3. SATGIAPO

SATGIAPO este o metod de contientizare a parametrilor situaiilor problematice, a


emoiilor asociate cu acestea i de control al variabilelor, în vederea rezolvrii de
probleme. Denumirea modelului acionale ste un acronim, cu urmtoarea semnificaie:

SATGIAPO
1.Sentimemtele imi indica o actiune chibzuita.
2 Am o problema
3.Telurile imi servesc dreptghid.
4.Gandesc la ceea ce pot face
5. Imaginez rezultate
6. Aleg cea mai buna solutie.
7. Planific totul, anticipez capcanele, exerxez planul si il pun in aplicare.
8. Observ ce s-a intamplat- si ma gandesc ce trebuie sa fac mai departe.

4. Programul de dezvoltare a competen‫܊‬elor socio-emo‫܊‬ionale ”You can do

it!”

38
Principala motivaie a programului You can do it ! este aceea de a susine
comunitile, colile, familiile, în efortul lor de a promova dezvoltarea emoional i
social a tinerilor. Programul a fost dezvoltat de profesorul Michael bernard de la
Universitatea din Melobourne, Australia i promoveaz antrenarea de la vârste
timpurii a urmtoarelor cinci competene cheie, considerate premise eseniale pentru o
bun inserie colar i social:

Încrederea (în forele proprii)

Este definit drept: convingerea c dac încerci s faci ceva, vei reui. S crezi c poâi
s-i faci prieteni. S crezi c atunci când mergi la grdini totul va fi bine, c vei fi
în siguran i fericit. S nu-i fie fric s faci greeli sau s cunoti oameni noi. S nu-
i fie fric s spui ceea ce gândeti i ceea ce vrei s faci.

Perseverena

Este definit drept: A încerca din greu i a nu renuna uor atunci când realizezi
sarcini colare pe care le consideri grele sau atunci când te simi prea obosit.

Organizarea

Este definit drept: a încerca s faci tot ceea ce depinde de tine pentru a avea cele mai
bune rezultate. A asculta cu atenie ceea ce spune educatoarea. A începe din timp s
îi rezolvi sarcinile de lucru pentru a reui s le termini. A avea grij de lucrurile tale.

Înelegerea (cooperarea)

Este definit drept: a lucra i a te juca frumos cu ceilali copii, a te comporta


responsabil cu ceilali, a rezolva conflictele care apar fr a te certa, a respecta
regulile importante ale grupei i a face tot posibilul pentru ca grupa i grdinia s fie
locuri sigure i curate.

Rezistena

39
Este definit drept: A reui s te calmezi când eti foarte suprat, îngrijorat sau furios,
fr ajutorul sau suportul unui adult. A fi capabil s îi controlezi comportamentul
atunci când eti suprat, fr ajutorul unui adult.

Fiecare din aceste caracteristici este asociat cu o serie de obiceiuri/ dispoziii


mentale, care urmeaz a fi cultivate. Programul se aplic la nivel curricular, dar i prin
implicarea prinilor în aceast aciune.

• Sumar
Modulul 3 prezint i exemplific o serie de modele acionale validate ca promovând
prezentarea personal i relaionarea social de calitate: Circle Time, SATGIAPO,
Programul de educaie timpurie ”You can do it!”

• Sarcini úi teme ce vor fi notate


Proiectarea unor situaii de învare articulate în cadrul unuia dintre modelele
acionale propuse

• Bibliografie modul

Curry, M., Bromfield, C., (1995), Personal and Social Education for primary
schools through Circle Time, NASEN, UK
De Bono (2006), Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, Bucureti
De Bono (2006), ùase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S., (2007), Inteligenаa emoаională în
educaаia copiilor, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Kagan, M., Kagan, L., Kagan, S., (1995), Cooperative learning structures for
classbuilding, Kagan, CA
Miclea, M. Lemeni, G. (1999). AplicaĠiile útiinĠelor cognitive în educaĠie. (I)
InteligenĠa úi modificabilitatea ei. Cogniie. Creier. Comportament, III, (1-2).
Sonnet, H., Child, P., (2002), Stepping Stones to Success, Heron Press, UK

40
tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi sociale la
preЮcolari. Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca

III. Anexe
• Bibliografia completă a cursului

Bban, A. (2003). Consiliere educaĠională. Psinet, Cluj-Napoca. (accesibil la


biblioteca Facultii de Psihologie i tiine ale Educaiei)
Bernard, M.E. (2004). The You Can Do It! early childhood education
program: A social-emotional learning curriculum (4-6 Year Olds). Oakleigh,
VIC (AUS): Australian Scholarships Group. (în curs de traducere în limba
român)
Curry, M., Bromfield, C., (1995), Personal and Social Education for primary
schools through Circle Time, NASEN, UK
De Bono (2006), Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, Bucureti
De Bono (2006), ùase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S., (2007), Inteligenаa emoаională în
educaаia copiilor, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Goleman, D., (2008), Inteligenаa emoаională, Ed. Curtea Veche, Bucureti
Kagan, M., Kagan, L., Kagan, S., (1995), Cooperative learning structures for
classbuilding, Kagan, CA
Miclea, M. Lemeni, G. (1999). AplicaĠiile útiinĠelor cognitive în educaĠie. (I)
InteligenĠa úi modificabilitatea ei. Cogniie. Creier. Comportament, III, (1-2).
Sonnet, H., Child, P., (2002), Stepping Stones to Success, Heron Press, UK
tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi
sociale la preЮcolari. Ghid practic pentru educatori, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
tefan, C., Kallay, E., (2007), Dezvoltarea competenаelor emoаionale Юi
sociale la preЮcolari. Ghid practic pentru părinаi, Ed. ASCR, Cluj-Napoca
*** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V-
VIII, disponibile on line la adresa:
http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c543+593++/
*** Programele colare pentru aria curricular ”Consiliere i orientare”, cl. V-
VIII, disponibile on line la adresa:

41
• Glosar

Empatie – capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai emotiile acestuia

Identificare – mecanism psihologic inconstient prin care un individ isi modeleaza


conduita pentru a semana altei persoane.

Inteligenta Emotionala reprezinta capacitatea de a detecta, intelege si utiliza


emotiile, atat cele proprii, cat si ale altor persoane, pentru luarea celor mai bune
decizii si punerea lor in practica.

Proiectie – mecanism psihologic de aparare a Eului, constand in a-i atribui in mod


inconstient altcuiva si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile
impulsii, idei, intentii, conflicte interioare.

• Alte informaĠii relevante pentru curs


Studenii vor fi încurajai s îi alctuiasc grupuri de studiu i s exerseze învarea/
studiul în cadrul unui grup / suport.

• Scurtă biografie a titularului de curs


Adina Glava este lector la Facultatea de tiine ale Educaiei. Este doctor în tiinele
Educaiei, cu teza Metacogniаia Юi optimizarea învăаării.

42