Sunteți pe pagina 1din 140

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMĂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU INSPECTORATUL ŞCOLAR

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI POS DRU 2007-2013 2007 - 2013 JUDEŢEAN CLUJ
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Nr. 8/2.17/01.09.2010

1. Utilizarea computerului şi gestionare informaţiei - 5 ore


2. Tehnoredactare computerizată - 5 ore
3. Prezentări multimedia - 6 ore
4. Comunicare în mediul virtual - 5 ore

Număr ore: 23ore (4 ore curs, 17 ore activităţi practice, 2 ore evaluare)
Formatori: Pintea Adrian, Budişan Mirela-Lucia, Coroian Angela-Mariana, Mateescu
Dumitru, Chereş Adriana, Bucur Carmen-Dorina, Lişcan Alexandrina-Stela, Sandea Claudia-
Călina, Faiciuc Marilena-Anca, Negruţiu Codruţa Liliana Ana, Szabo Felicia-Neli, Blaga
Angela, Botezan Claudia-Maria, Paşca Dora-Simona, Bogdan Sanda, Ignat Iudit-Anna, Jakab
Irma-Tunde, Moldovan Ana-Maria, Stan Otilia-Gheorghina

1
Modulul 1: Multimedia în educaţie

1.1. Obiective
¾ Conceperea şi utilizarea materialelor şi mijloacelor didactice în procesul de
învăţământ

¾ Utilizare echipamentelor multimedia

¾ Memorarea şi gestionarea informaţiei

¾ Editarea şi tehnoredactarea documentelor cu ajutorul softurilor specializate

¾ Cunoştinţe şi abilităţi specifice pentru a obţine certificatul ECDL start


1.2. Competenţe vizate
1. Dezvoltarea deprinderilor de utilizator
2. Cunoaşterea modului de utilizare a mediilor informatice
3. Aplicarea operaţiilor de bază necesare modificării elementelor de interfaţă
4. Utilizarea accesoriilor sistemuluide operare
5. Aplicarea operaţiilor de bază pentru organizarea informaţiei
6. Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unui document / prezentare;
7. Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului
8. Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unui document /
prezentare
9. Aplicarea modalităţilor de formatare a unui document / prezentare
10. Utilizarea aplicaţiei pentru gestionarea corespondenţei
11. Utilizarea elementelor grafice în prezentare
12. Utilizarea diagramelor
13. Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-un document / prezentare
14. Finalizarea documentului / Vizualizarea, tipărire a unei prezentări
15. Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării
16. Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări
17. Realizarea de prezentări multimedia utile în susţinerea demersului didactic
18. Aplicarea operaţiilor de bază pentru documentarea pe Internet
19. Aplicarea operaţiilor de bază comunicarea pe Internet
1.3. Succesiunea temelor:
1. Instalare, conectare şi setare. Utilizare echipamente multimedia
2. Memorarea şi gestionarea informaţiei
3. Introducere în mediul de lucru MS Word 2007
4. Procesare de text

2
5. Utilizarea aplicaţiei pentru gestionarea corespondenţei
6. Finalizarea prelucrării documentului
7. Interfaţa aplicaţiei PowerPoint
8. Formate predefinite
9. Inserare / Formatare obiecte într-o prezentare PowerPoint
10. Aplicarea de efecte /configurare /vizualizare prezentări
11. Documentarea şi comunicarea folosind IT

1.4. Concepte fundamentale

Editare, formatare, gestionare corespondenţă, inserare obiecte, vizualizare, fişier editabil,


fişier executabil, prezentare, prezentare multimedia, folie master,tranziţie, animaţie.

1.5.Termeni cheie

Sistem de operare, desktop, drivere, suport de memorie, arhivare, copiere, mutare,


ştergere, document, diapozitiv, prezentare, meniu, opţiuni, configurare, aspect, şablon, folie
master, note, mod de vizualizare, antet şi subsol, setare limbă, instrumente, tabele, formatarea
textului, diagrame, organigrame, tipărire, derulare, corectare automată, buton Pornire,
examinare, găsire şi înlocuire, animaţii predefinite, animații particularizate, rulare de probă,
programare repetiţii, browser, motor de căutare, URL, site, FTP, HTML, HTTP, poştă
electronică, mesaj, Web 2.0.

3
1.6. Suportul de curs

1.6.1. Suportul de curs Modulul 1. Tema 1.


Utilizarea computerului şi gestionare informaţiei

Subtema 1 : Instalare, conectare şi setare. Utilizare echipamente multimedia

1. Noţiuni introductive
• Pornire, repronire, închidere calculator
Principala zonă evidenţiate pe desktop este bara de activităţi care se află în partea de jos
a ecranului. Aceasta arată ce programe sunt în execuţie şi puteţi să comutaţi între activităţi. În
această bară se găseşte butonul Start, utilizat la accesarea programelor, a folderelor şi a
setărilor computerului (figura 1).

Meniu cu
op iuni
li

Butonul Start

Bara de activită i

Ordinea
opera iilor
Figura 1. Meniul Start

Dacă veţi accesa butonul Start, situat în colţul din stânga jos al Desktop-ului, veţi întâlni
Meniul Start– figura 1. Din acest meniu se intră în programele, folderele şi setările
computerului. Butonul „Start”, acesta este locul unde vă deplasaţi pentru a porni sau a
deschide elemente.

Meniul Start este împărţit în trei părţi de bază:

4
1. Panoul mare din partea stângă afişează o listă scurtă de programe de pe
computer. Dacă faceţi clic pe Toate programele/All programs, se afişează lista
completă de programe.
2. În colţul din stânga jos se află caseta de căutare Pornire căutare/Start
Search, care vă permite să căutaţi programe şi fişiere pe computer, prin tastarea
termenilor de căutare.
3. Panoul din dreapta furnizează acces la folderele, fişierele, setările şi
caracteristicile utilizate mai frecvent. De asemenea, este locul unde vă deplasaţi pentru
a face Log Off de la Windows sau de unde închideţi computerul Shut
Down/Închidere.
4. În zona inferioară a panoului din dreapta sunt două butone: butonul de
Alimentare şi butonul de Blocare. Făcând click pe butonul Alimentare se păstrează
sesiunea de lucru şi a trece computerul într-o stare de alimentare redusă, făcând clic
pe butonul Blocare se blochează computerul fără a-l închide, blocat computerul nu
poate fi utilizat până nu este deblocat cu ajutorul parolei.
5. Dacă faceţi clic pe săgeata de lângă butonul de blocare, este afişat un meniu cu
opţiuni suplimentare pentru comutarea utilizatorilor, log off, repornire/restar,
repaus/sleep, hibernare/hiberbate sau închidere/shut down – ca în figura 2.

Fig. 2 Meniu cu opţiuni suplimentare

• Informaţii despre sistem

Informaţiilor referitoare la sistemul de bază al calculatorului se referă la următoarele:


sistemul de operare, tipul procesorului, memoria RAM, etc.
Vizualizarea informaţiilor legate de calculator. Din meniul butonului Start se face clic
cu butonul din drepata al mouse-ului pe Computer şi se alege Proprietăti/Properties figura 3.
Dacă se face clic pe Proprietăţi/Properties se deschide caseta de dialog din figura 4 în care
sunt informaţii despre tipul sistemului de operare, tipul şi frecvenţa procesorului, dimensiunea
memoriei RAM, numele calculatorului, etc.

5
Vizualizare
a
informa iil
or legate de
calculator

Ordinea
opera iilo .
Fig. 3. Vizualizarea proprietăţilor calculatorului

Informa iilor
despre sistemul de

Informa iilor
despre sistem

Informa iilor
despre re ea

Fig. 4. Proprietăţile sistemului

• Configuraţia desktop-ului.

Configuraţia desktop-ului se referă la setarea urmăatorelor: data şi ora, opţiuni de afişare


desktop (fundal, screen saver, etc.)
Configurarea desktop-ului sistemului de operare Windows se pot face astfel:
- se apelează o zonă liberă a desktop-ului cu butonul funcţiilor speciale al mouse-ului
(butonul din dreapta), figura 5.
- din meniul derulant afişat se alege opţiunea Properties/Proprietăţi, va rezulta caseta de
dialog din figura 7.

6
Fig. 5 Setarea opţiunilor pentru desktop

O altă metodă de configurarea pentru sistem este din meniul butonului Start se alege
calea Control Panel/Panou de control figura 6, din fereastra Control Panel/Panou de control
se apelează prin dublu clic cu butonul funcţiilor active al mouse-ului icon-ul (pictograma)
dorită figura 7.

Ordinea
operaţiilor

Fig. 6 Deschiderea Control panel/Panou de control

7
Data i ora
(modificare dată i
)

Tastatura
Mouse

Personalizare
Background/fundal
Screen sevare/economizor de ecran

Schimbare op iune
li bă

Fig. 7 Fereastra Control panel/Panou de control

Prin apelarea unei pictograme din fereastra Control panel/ Panou de control se deschide o
fereastră în care se pot face modificările dorite.

• Modificare dată şi oră

• Modificare opţiuni mouse şi tastatură

8
• Modificare Bakground/fundal, Screen saver/Economizor de ecran, etc.

9
Fereastra Background/Fundal conţine opţiunea Wallpaper, cuprinde imagini care se pot
aplica pe suprafaţa desktop-ului. Aceste fişiere, cu extensia bmp, se găsesc în folderul
Windows sau se pot crea cu un program de editare grafică (exemplu; Paint), salvarea făcându-
se în format BMP.

Fereastra Screen Saver/Economizor de ecran are inclusă lista de programe disponibile


de protejare a ecranului atunci când, pe o anumită perioadă de timp predeterminată nu s-a
executat nici o acţiune asupra calculatorului. Programele de protejare a ecranului previn
degradarea monitorului şi o modalitate de protejare a fişierelor deschise. După un interval de
timp stabilit (Wait), apare programul de protejare căruia i se poate asocia o parolă (butonul
Settings), aceasta se tastează într-o fereastră de dialog, care apare la simpla mişcare a mouse-
ului sau la apăsarea oricărei taste.

• Setări de bază ale sistemului de operare


• Setarea tastaturii şi schimbarea adăugarea opţiunii pentru altă limbă se
realizează astfel în fereastra Control panel/Panou de control (figura 7) se alege Regional and
Language/Optiuni regionale si lingvistice se urmează paşii din figura 8

Ordinea
operaţiilor

Fig. 8 Adăgarea opţiunii pentru altă limbă

10
Ordinea
operaţiilor

Fig. 9 Adăgarea limbii maghiare

• Instalarea, dezinstalarea unei aplicaţii software se realizează în fereastra Control


panel/Panou de control (figura 7) în care se alege Programs and features/Programe şi
caracteristici (figura 10).
Dezinstalare Modificare

Fig. 10 Dezintalarea unei aplicaţii

2. Aplicaţii cu utilitare Windows


Accesarea utilitarelor din Windows se realizează astfel: din butonul Start în meniul
Accesories/Acesorii se face clic pe utilitarul dorit.

11
Fig. 11 Utilitare din Windows Vista

a. Paint

Editoarele de imagini sunt programe care permit desenarea cu mouse-ul pe ecran.


Programele pentru desenare pot lucra în grafică de pixeli (bitmap) sau în grafică vectorială.
• Grafica bitmap realizează desene prin alăturarea de pixeli (puncte mici, de formă pătrată,
de culoare). Pentru fiecare punct, calculatorul memorează un cod de culoare, precum şi
poziţia lui pe ecran.
o avantaje :
ƒ imaginea creată din puncte poate conţine foarte multe detalii
ƒ imaginile astfel create pot fi vehiculate cu uşurinţă pe Internet
o dezavantaje:
ƒ la mărire imaginile îşi pierd calitatea
ƒ fişierele create cu astfel de programe au dimensiuni foarte mari
Un astfel de program ce lucrează în grafică bitmap este şi Microsoft Paint.
• Grafica vectorială – creează imagini formate din obiecte care sînt alcătuite din linii
drepte, curbe, forma geometrice simple, toate descrise prin formule matematice care
stabilesc forma, dimensiunea, poziţia, culoarea lor.
o avantaje:
ƒ la mărire imaginile nu îşi pierd calitatea
ƒ fişierele create cu astfel de programe au dimensiuni mici
o dezavantaje:
ƒ numărul şi complexitatea obiectelor create sînt limitate de biblioteca de formule
matematice folosite de program
ƒ nu toate programele pot recunoaşte fişiere create cu alte aplicaţii de grafică
vectorială
ƒ pentru rularea lor, aceste programe necesită calculatoare puternice
Un astfel de program este CorelDraw.

Interfaţa Paint prezintă următoarele elemente, prezentate în figura 12:


1. bara de titlu
2. bara cu meniuri
3. caseta cu instrumente de desenare (Tool Box) :
ƒ panoul cu instrumente de desenare

12
ƒ caseta pentru alegerea caracteristicilor instrumentului – afişează, în cazul diferitelor
instrumente :
∗ forma sau dimensiunea liniei – pensulă, gumă
∗ factorul de mărire – lupă
∗ lăţimea liniei – instrumentele pentru trasat linii drepte sau curbe
∗ stilul de umplere – instrumentele pentru forme geometrice
∗ mărimea jetului de vopsea – pulverizator
4. caseta pentru culoare (Color Box)
ƒ culoarea curentă (Foreground) – culoarea cu care se desenează – se alege clic
stânga pe culoarea dorită, când schimbăm culoarea de lucru
ƒ culoarea fondului (Background) – culoarea pe care se desenează – se alege
prin clic dreapta pe culoarea dorită
ƒ paleta de culori – setul de culori disponibile
5. bara de stare (Status Bar) – conţine:
ƒ zona de informare
ƒ caseta cu poziţia cursorului
ƒ caseta cu dimensiunea zonei selectate
6. planşa sau zona de lucru
Bara de
Panou cu meniu
instrumente

Paleta cu
Instrument Bara de titlu culori
selectat

Caseta pentru
alegerea
caracteristicilor
instrumentelor

Bara de
stare

Fig. 12 Interfaţa Paint

În caseta cu instrumente, fiecare instrument este reprezentat printr-o pictogramă figura 13.
• FREE FORM SELECT – selecţie neregulată – decupează prin glisare, neregulat, o
zonă din desen. Decupajul poate fi mutat, rotit, mărit, înclinat, micşorat, multiplicat în
acelaşi desen sau copiat/mutat într-o altă aplicaţie prin intermediul Clipboard
• SELECT – selecţie dreptunghiulară – selectează prin glisare o zonă dreptunghiulară
din desen
• ERASER – guma – şterge desenul înlocuindu-l cu culoarea background, prin glisare
• FILL WITH COLOR – umplere cu culoare – umple obiecte sau zone închise cu
culoarea foreground
• PICK COLOR – selecţia culorii – selectează o culoare de pe planşă, care va deveni
foreground
• MAGNIFIER – lupa – măreşte zona de desen selectată
• PENCIL – creionul – desenează linii neregulate, de aceeaşi grosime, prin glisare

13
• BRUSH – pensula – desenează cu culoarea foreground linii de grosimi diferite, prin
glisare
• AIR BRUSH – pulverizatorul – pulverizează vopsea pe planşetă, prin glisare
• TEXT – instrumentul de scris text
• LINE – trasează o linie dreaptă între două puncte, prin glisare
• CURVE – trasează o linie, prin glisare, care poate fi curbată de 2 ori
• RECTANGLE – dreptunghi – trasează prin glisare dreptunghiuri şi pătrate (cu
SHIFT apăsată)
• POLYGON – desenează prin glisare poligoane
• ELLIPSE – desenează prin glisare elipse şi cercuri (cu SHIFT apăsată)
• ROUNDED RECTANGLE – trasează dreptunghiuri şi pătrate (cu SHIFT apăsată)
cu colţuri rotunjite
• În modul DRAW OPAQUE , desenul acoperă desenul existent, în modul DRAW
TRANSPARENT, fundalul se vede sub desenul nou.

FREE FORM SELECT SELECT

ERASER FILL WITH COLOR


PICK COLOR MAGNIFIER

PENCIL BRUSH

AIR BRUSH TEXT

LINE CURVE
RECTANGLE POLYGON

ELLIPSE ROUNDED RECTANGLE

DRAW OPAQUE

DRAW TRANSPARENT

Fig. 13 Instrumente în aplicaţia PAINT

Important : la un moment dat, un singur instrument de desen poate fi activ. La alegerea


prin clic a altui instrument, cel anterior se dezactivează.
Meniurile Paint
1. File – conţine opţiuni pentru lucrul cu fişiere .bmp sau cu alte formate suportate
2. Edit - conţine opţiuni pentru modificarea desenului (editare)
3. View - conţine opţiuni pentru stabilirea modului de vizualizare a desenului curent:
ƒ Tool Box – afişarea / ascunderea casetei cu instrumente
ƒ Color Box – afişarea / ascunderea paletei de culori
ƒ Status Bar – afişarea / ascunderea barei de stare
ƒ Text Toolbar – afişarea / ascunderea barei pentru instrumente de scris text – activă
numai la selectarea instrumentului de scris text
ƒ Zoom – deschide sumbeniul pentru alegerea măririi desenului
∗ Normal Size – mărime normală
∗ Large Size – mărime mare
∗ Custom ... – permite alegerea măririi dintr-o plajă de 5 valori
ƒ View Bitmap – afişează planşa de lucru pe întreg ecranul
ƒ Show Grid – afişează reţeaua de căsuţe care alcătuiesc planşa de lucru – opţiune
activă numai în cazul măririi desenului
ƒ Show Thumbnail – afişează planşa sub forma unei miniaturi
4. Image - opţiuni pentru lucrul cu imagini:
14
ƒ Flip / Rotate – răsturnare / rotire
ƒ Stretch / Skew – întindere / înclinare
ƒ Invert Colors – inversează culorile, înlocuindu-le cu culorile complementare
ƒ Attributes – informare despre caracteristicile imaginii bitmap create
ƒ Clear Image – şterge desenul în întregime
ƒ Draw Opaque – opţiune tip comutator:
∗ activă – desenare în mod opac – desenul nou acoperă desenul de dedesubt
∗ inactivă – desenare în mod transparent
5. Colors – deschide o casetă de dialog pentru editarea şi definirea culorilor personalizate

b. Aplicaţii multimedia
Multimedia este o combinaţie de texte, sunete, imagini statice, animate şi filme care se
folosesc pentru a prezenta informaţia. Un calculator multimedia poate să aibă o configuraţie
hardware care să conţină:
3 echipamente specializate:
o unitate CD-ROM, CD-RW sau DVD (+ / - R / RW)
o placă de sunet performantă
o difuzoare (4.1, 5.1, ...)
o microfon
o placă de captură – poate prelua imagini de la o cameră video, televizor,
videocasetofon
o tuner TV – o componentă hardware cu rol de receptor al programelor TV de
pe cablu sau satelit
3 echipamente performante
o procesor minim PII
o minim 1GB memorie RAM
o minim 200 GB HDD
o monitor şi placă video performante pentru a asigura viteză mare şi claritate a
imaginilor
1. Înregistrarea sunetelor
Plăcile de sunet pot fi folosite pentru manipularea sunetelor în 2 moduri:
• înregistrare şi redare de sunete
• creare de sunete
Înregistrarea digitală – calculatorul digitizează sunetele (transformă sunetul în biţi)
astfel: se definesc mai multe niveluri pentru
amplitudinea semnalului, fiecărui nivel
atribuindu-i-se un număr binar. La intervale de
timp egale se măsoară amplitudinea sunetelor şi i
niveluri se atribuie un număr care corespunde celui mai
apropiat nivel. Metoda se numeşte eşantionarea
semnalului. Ca măsurătoarea să fie cât mai
precisă, trebuie definite cât mai multe niveluri,
astfel încât nivelul atribuit să fie cât mai aproape
de valoarea reală a sunetului. Numărul de
niveluri depinde de numărul de biţi folosiţi de
placa de sunet: 8 biţi – 28 niveluri (256), 16 biţi –
216 niveluri (65536). Calitatea măsurătorii depinde şi de cât de des se face măsurătoarea,
mărime numită frecvenţă de eşantionare (sampling rate). Valori uzuale: 22.050 Hz, 44.100
Hz. Astfel, în funcţie de numărul de biţi, de frecvenţa de eşantionare şi dacă sunetul este
mono sau stereo, 1 minut de sunet poate ocupa între 644 KB şi 27 MB. Acest format de
înregistrare se numeşte waveform iar extensia fişierului este .wav .

15
Înregistrarea MIDI (Musical Instrument Digital Interface). Standardul MIDI este un
standard un standard hardware pentru interfaţa serială a calculatorului care permite conectarea
la calculator a instrumentelor muzicale. Calculatorul funcţionează ca un aparat care preia
note muzicale. În fişierul midi rezultat se memorează informaţii binare despre notele
muzicale: durată, înălţime, intensitate şi volum. Fişierul midi are extensia .mid sau .rmi.
Cînd placa de sunet citeşte un fişier midi, ea redă caracteristicile sunetelor prin intermediul
unui circuit integrat numit sintetizator (synthetizer). Fişierele midi ocupă spaţiu foarte mic
(au dimensiuni mici).

2. Înregistrarea imaginilor video sau animate


Placa de captură primeşte semnalul analog de la TV, camera de filmat sau videocasetofon
şi îl transformă în semnal digital. Fişierele obţinute au dimensiuni foarte mari – 10 secunde
de film pot ocupa şi 300 MB. De aceea, semnalul este comprimat la înregistrare şi
decomprimat la redare, folosindu-se o componentă hardware sau software numită codec
(compresor – decompresor). În general, fiecare placă de captură foloseşte un anumit tip de
codec, care determină extensia fişierului rezultat: .avi – fişier creat cu Video for Windows,
.mpeg, .mpg – fişier creat cu tehnologia MPEG, care foloseşte cel mai bun factor de
comprimare (1:100).
Pentru administrarea fişierelor de sunet, Windows pune la dispoziţie două aplicaţii:
Sound Recorder - procesor de sunete (lucrează numai cu fişiere .wav) şi Windows Media
Player – permite redare de sunete, muzică, imagini animate, imagini video.

3. Aplicaţia Sound Recorder


Pentru pornire: Start / All programs / Accessories / Sound recorder. Asigură
următoarele operaţii:
¾ înregistrare de sunete
¾ redare de sunete
¾ modificare de sunete
¾ adăugarea altor fişiere cu sunete la un fişier cu sunete
¾ inserarea de sunete într-un document prin încapsulare sau legare

Fig. 14 Sound

recorder/înregistare sunet
Pentru înregistrare – aveţi nevoie de un dispozitiv de intrare audio: microfon, CD-ROM,
etc. Se alege Start Recording. Opriţi înregistrarea prin clic pe Stop Recording. Salvaţi
înregistrarea într-un fişier prin Save As... /Salvare ca...

4. Aplicaţia Windows Media Player


Pentru pornire (figura 15)– Start / All programs, toate programele / Windows
media player. Aplicaţia permite redarea de sunete, imagini, filme.
Windows Media Player se utilizează pentru redarea fişierelor media digitale,
organizarea colecţiei proprii de fişiere media digitale, inscripţionarea de CD-uri cu muzica
preferată, multiplicarea muzicii de pe CD-uri, sincronizarea fişierelor media digitale cu un
player portabil de muzică şi achiziţionarea de conţinut media digital din depozite online.
Biblioteca aplicaţiei permite accesarea şi organizarea colecţiei proprii de fişiere media
digitale.

16
Fig. 15 Windows media player
5. Aplicaţia Windows Movie Maker
Pentru pornire (figura 16)– Start / All programs, toate programele / Windows
movie maker player.
Windows Movie Maker poate fi utilizat pentru a captura fişiere audio şi video de pe o
cameră video digitală pe computer, pentru ca ulterior să utilizaţi conţinutul capturat în filme.
De asemenea, aveţi posibilitatea să importaţi fişiere audio, video sau imagini fixe existente în
Windows Movie Maker, pentru a le utiliza în filmele pe care le creaţi.
După editarea conţinutului audio şi video în Windows Movie Maker, ceea ce poate
include adăugare de titluri, tranziţii video sau efecte, aveţi posibilitatea să salvaţi filmul final.
Panoul de activităţi Bara de meniuri Monitorul de
examinare

Panoul de conţinut

Rezumat/Cronologie

Fig. 16 Windows movie maker


Fereastra Windows Movie Maker conţine trei zone principale: panourile,
rezumatul/cronologia şi monitorul de examinare.
Elementele interfeţei sunt: Bara de meniuri, Panoul de activităţi, Rezumat/Cronologie,
Monitorul pentru examinare şi Panoul de conţinut.
• Panoul Conţinut afişează clipuri, efecte sau tranziţii cu care lucraţi pe parcursul
creării filmelor, în funcţie de vizualizarea cu care lucraţi.
• Monitorul de examinare vă permite să vizualizaţi clipuri individuale sau un
proiect întreg. Utilizând monitorul de examinare, aveţi posibilitatea să examinaţi proiectul
înainte de a-l publica precum un film.

17
• Rezumatul este vizualizarea implicită în Windows Movie Maker. De
asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi rezumatul pentru a vedea secvenţa sau ordinea
clipurilor din proiect şi pentru a rearanja clipurile mai uşor, dacă este necesar.
• Cronologie oferă o vedere mai detaliată a proiectului filmului şi vă permite să
efectuaţi editări mai precise. Utilizând vizualizarea pentru cronologie, aveţi posibilitatea să
ajustaţi clipurile video, durata tranziţiilor dintre clipuri şi să vizualizaţi pista audio. Aveţi
posibilitatea să utilizaţi cronologia pentru a examina sau modifica durata clipurilor din
proiect.

Subtema 3 : Memorarea şi gestionarea informaţiei

1. Noţiuni introductive
Informaţia este un mesaj obiectiv care elimină nedeterminarea în legătură cu realizarea
unui eveniment.
Informaţia poate fi sub formă de :
• desene
• sunete
• numere
• texte
• imagini
Omul lucrează în sistemul de numeraţie zecimal folosind în scrierea numerelor 10
simboluri numite cifre: 0, 1, ..., 9. Numărul de simboluri utilizate determină sistemul de
numeraţie în care a fost scris un număr oarecare.
Sistemul de numeraţie ales pentru construcţia calculatorului a fost sistemul binar. El
conţine două simboluri: 0 şi 1, cu ajutorul cărora se pot reprezenta numere de orice
dimensiuni.
Unitatea de măsură folosită pentru măsurarea cantităţii de informaţie se numeşte
informaţie elementară. Ea este informaţia furnizată prin precizarea unei variante din 2
posibile. Dacă celor 2 variante li se asociază cele 2 cifre binare 0 şi 1, înseamnă că informaţia
va putea fi reprezentată în sistemul de numeraţie binar. Informaţia elementară se mai numeşte
BIT ( BInary digiT ). Biţii se grupează cîte 8 şi formează 1 byte sau 1 octet. Deci :

1 byte ( se scrie 1 B ) sau 1 octet = 8 biţi

Dacă unităţile de măsură cunoscute ( metrul, gramul ) folosesc pentru construirea


multiplilor factorul de multiplicare 10, 100, 1000 ( = 103 ), unităţile de informaţie folosesc ca
factor de multiplicare 210 = 1024, astfel:
210 octeţi = 1024 octeţi = 1 Ko ( kilooctet ) = 1 KB ( Kilobyte )
210 Ko = 1024 Ko = 1 Mo ( 1 Megaoctet ) = 1 MB ( 1 Megabyte )
210 Mo = 1024 Mo = 1 Go (1 gigaoctet ) = 1 GB ( 1 Gigabyte ) .......
Pentru a codifica textele în binar se foloseşte codul ASCII ( American Standard
Code for Information Interchange ). Cu 8 cifre binare ( 8 biţi ) s-a construit acest cod care
permite realizarea a 28 = 256 combinaţii. Acestea sînt suficiente pentru a reprezenta litere
mari / mici, cifrele, semne speciale, comenzi, semnale, etc. Înseamnă că orice tastă apăsată va
trimite către procesor un octet specific, unic.

2. Suporturi de memorie
• Discul flexibil ( Floppy Disk) este o memorie externă pentru a cărei citire / scriere se
oloseşte unitatea de dischete. Foarte puţin utilizată în prezent.

18
1- folie de plastic acoperită cu un strat
feromagnetic
2- carcasă de protecţie din plastic
3- disc de fixare şi antrenare
4- fanta de citire / scriere a discului
5- fanta de protecţie la scriere – în poziţie
„deschis”, discheta poate fi doar citită şi
nu se permite scrierea

Fig. 17 Discheta

• Hard Discul este un pachet de discuri asemănător celor flexibile, care este montat în
interiorul calculatorului (HD intern), sau conectat prin mufă USB (HD extern).

Fig. 18 Hard disk

Pistele de aceeaşi rază formează un cilindru. Pentru identificarea informaţiei pe disc,


fiecare sector e caracterizat prin:
- numărul cilindrului (corespunde cu pistei)
- numărul pistei în cadrul cilindrului (corespunde cu numărul feţei de disc)
- numărul sectorului în cadrul pistei
Viteza de rotaţie a platanelor este în mod uzual de 5400, 7200, 10.000 rotaţii / minut.
Capacitatea de memorare a HD a crescut pînă la peste 500 GB.

• Compact Discul foate fi de urmîtoarele tipuri:


o CD-ROM – ul – Compact Disk Read Only Memory – este un disc de plastic
cu capacităţi de 650, 700, 800 MB pe care s-a scris informaţia prin ardere cu o rază laser. O
dată scris, discul poate fi numai citit.
o CD-RW – Compact Disk ReWritable – un disc de aluminiu cu capacităţi de
650, 700 MB. Discul poate fi scris, şters, formatat.
o DVD-ul – Digital Versatile Disk – disc special cu capacitate de 4,7 sau 9,4
GB, folosit pentru stocarea informaţiei, de cele mai multe ori de tip video.
o Blu-ray disc poate să conţină 25 GB pe fiecare strat, de peste 5 ori mai mult
decât DVD-urile cu un strat (care au 4,7 GB); iar discurile Blu-ray cu două straturi (50 GB)
pot stoca de aproape 6 ori mai multe date decât un DVD cu dublu strat (8,5 GB).

19
3. Structura informaţiei

Informaţia este un mesaj obiectiv care elimină nedeterminarea în legătură cu realizarea


unui eveniment.
Informaţia poate fi sub formă de: desene, sunete, numere, texte, imagini, etc.
Prima problemă care s-a pus la construcţia calculatoarelor a fost alegerea sistemului de
numeraţie ce va fi utilizat pentru prelucrarea informaţiei numerice.
Omul lucrează în sistemul de numeraţie zecimal folosind în scrierea numerelor 10
simboluri numite cifre: 0, 1, ..., 9. Numărul de simboluri utilizate determină sistemul de
numeraţie în care a fost scris un număr oarecare.
Sistemul de numeraţie ales pentru construcţia calculatorului a fost sistemul binar. El
conţine două simboluri: 0 şi 1, cu ajutorul cărora se pot reprezenta numere de orice
dimensiuni.
Unitatea de măsură folosită pentru măsurarea cantităţii de informaţie se numeşte
informaţie elementară. Ea este informaţia furnizată prin precizarea unei variante din 2
posibile. Dacă celor 2 variante li se asociază cele 2 cifre binare 0 şi 1, înseamnă că informaţia
va putea fi reprezentată în sistemul de numeraţie binar. Informaţia elementară se mai numeşte
BIT ( BInary digiT ). Biţii se grupează cîte 8 şi formează 1 byte sau 1 octet. Deci :

1 byte ( se scrie 1 B ) sau 1 octet = 8 biţi

Dacă unităţile de măsură cunoscute ( metrul, gramul ) folosesc pentru construirea


multiplilor factorul de multiplicare 10, 100, 1000 ( = 103 ), unităţile de informaţie folosesc ca
factor de multiplicare 210 = 1024, astfel:
210 octeţi = 1024 octeţi = 1 Ko ( kilooctet ) = 1 KB ( Kilobyte )
210 Ko = 1024 Ko = 1 Mo ( 1 Megaoctet ) = 1 MB ( 1 Megabyte )
210 Mo = 1024 Mo = 1 Go (1 gigaoctet ) = 1 GB ( 1 Gigabyte ) .......

Pentru a codifica textele în binar se foloseşte codul ASCII ( American Standard


Code for Information Interchange ). Cu 8 cifre binare ( 8 biţi ) s-a construit acest cod care
permite realizarea a 28 = 256 combinaţii. Acestea sunt suficiente pentru a reprezenta litere
mari / mici, cifrele, semne speciale, comenzi, semnale, etc. Înseamnă că orice tastă apăsată va
trimite către procesor un octet specific, unic.

Fişierul (File)= este o colecţie de date de acelaşi tip, care se prelucrează în acelaşi
mod, se memorează pe un suport de memorie externă (discheta, HDD, CD-ROM-ul, DVD,
etc.), este identificat prin :
o nume (File name) – un şir de caractere
o extensie ( .doc, .xls, .exe, .jpg, .avi, .mp3, .wav, .mid, ….) – extensia este un
grup de 3-4 caractere care arată apartenenţa fişierului la o clasă de date (sau
programul în care a fost creat acest fişier)
Atribute – sunt proprietăţi ale fişierelor
• R – Read Only - poate fi numai citit
• A – Archive – pentru fişier s-a creat o copie de siguranţă
• S – System – fişierul aparţine S.O.
• H – Hidden – ascuns pentru operaţii cu fişiere şi directoare

Numele de dispozitiv – este un şir de caractere prin care sistemul poate identifica un
dispozitiv periferic
- A, (B) – unitatea de dischete (unităţile)
- începînd cu C, …. – HDD-urile (hard discurile) sau partiţii
ale lor

20
- D – unitatea CD-ROM, DVD
Directorul – este un tablou al discului în care se memorează informaţii despre
fişierele de pe disc. Prin aceste informaţii orice fişier poate fi găsit pe disc. Directorul curent
este directorul în care se lucrează la un moment dat.
Calea de director (path) - drumul parcurs pentru găsirea unui director pe disc
- exemplu: D:\kituril\arhive
Dosarul (Folder) – un container (o cutie) în care se pot păstra alte dosare sau fişiere

4. Aplicaţia Windows explorer

Pornirea programului Windows Explorer se face prin una din metodele :


- dublu clic pe pictograma de pe Desktop
- calea butonul Start / All programs, Toate programele / Accessories,
Accesorii / Windows explorer

Se deschide o fereastră cu 2 panouri, conţinînd dosarele/folderele într-o structură


arborescentă în panoul din stânga, precum şi conţinutul dosarului curent selectat, în panoul
din dreapta. Trecerea dintr-un panou în altul se poate face prin clic în panoul dorit sau prin
apăsarea tastei TAB, urmată de deplasarea cu tastele săgeţi la locul dorit.

Fig. 19 Windows Explorer

5. Lucrul cu foldere şi fişier

a) Selectarea dosarelor/folderelor
- - clic pe dosar în panoul din stânga; dublu-clic în panoul din dreapta
- - Ç - selectarea dosarului de deasupra dosarului selectat
- È - selectarea dosarului de sub dosarul selectat
- Å - închiderea dosarului selectat
- Æ - deschiderea dosarului selectat
- Home - selectarea primului dosar din lista de dosare
- End - selectarea ultimului dosar din lista de dosare
- prima literă din denumirea dosarului : selectarea primului dosar a cărui denumire
începe cu litera respectivă
Un semn + în dreptul unui dosar arată că există subdosare care pot fi afişate; un semn
– arată că dosarul a fost deschis .
Schimbarea modului de afişare a ferestrei cu butonul Views de pe bara de instrumente.

21
b) Utilizarea barei cu instrumente
Back revine la dosarul deschis anterior,
Forward - dacă s-a folosit Back, vă duce la dosarul deschis anterior

căutare /Search
– deschide fereastra de căutare

- crearea unui folder nou /new folder

- mutarea fişierului sau folderului selectat


- copierea fişierului sau folderului selectat
- lipirea fişierului sau folderului selectat
- anularea ultimei comenzi
- revenire la operaţia făcută anterior
- selectare totală

- opţiuni de afişare

- şterge fişierul sau folderul selectat


- redenumire fişier sau folder selectat
- stergere proprietăţi
- închidere

c) Selectarea, copierea şi mutarea fişierelor şi dosarelor

¾ Selectarea mai multor fişiere / dosare simultan


1. Selectarea simultană a unor fişiere / dosare alăturate
ƒ Clic pe primul fişier / dosar
ƒ Se apasă tasta SHIFT, se ţine apăsată şi clic pe ultimul
ƒ Cu tastatura : se apasă tasta SHIFT, se ţine apăsată şi se apasă taste săgeţi pentru
selectarea tuturor fişierelor / dosarelor dorite
ƒ O altă variantă este prin crearea unei ferestre de selecţie prin glisare. Prin această
metodă, se încadrează cu un chenar punctat de culoare albastră fişierele / dosarele
dorite pentru a fi selectate.

22
2. Selectarea fişierelor / dosarelor nealăturate
ƒ Cu mouse-ul: se ţine apăsată tasta CTRL şi se face clic pe fişierele / dosarele
dorite
ƒ Cu tastatura : se ţine apăsată tasta CTRL, se deplasează selectorul cu săgeţi la
locul dorit şi se apasă tasta SPACE. După terminarea selecţiei se eliberează tasta
CTRL.

¾ Mutarea sau copierea fişierelor / dosarelor


1. Copierea
 1. se selectează
2. se ţine apăsată tasta CTRL şi se trage selecţia în locul dorit
3. se eliberează butonul mouse-ului, apoi tasta CTRL
4. în cazul în care copierea se face de pe o unitate de disc pe alta, se poate renunţa la
apăsarea CTRL
 1. se selectează
2. clic dreapta pe selecţie
3. se alege comanda COPY
4. se deschide destinaţia prin clic dreapta
5. se alege comanda PASTE
1. se selectează
2. se dă comanda CTRL + C
3. se deschide fişierul / dosarul de destinaţie
4. se dă comanda CTRL + V

- prin folosirea meniului EDIT : se selectează, se deschide EDIT, se alege COPY, se


deschide destinaţia, se deschide EDIT, se alege PASTE

2. Mutarea
 1. se selectează
2. se ţine apăsată tasta SHIFT şi se trage selecţia în locul dorit
3. se eliberează butonul mouse-ului, apoi tasta SHIFT
4. în cazul în care mutarea se face dintr-un dosar în altul, în aceeaşi unitate de disc, se
poate renunţa la apăsarea SHIFT
 1. se selectează
2. clic dreapta pe selecţie
3. se alege comanda CUT
4. se deschide destinaţia prin clic dreapta
5. se alege comanda PASTE
 1. se selectează
2. se dă comanda CTRL + X
3. se deschide fişierul / dosarul de destinaţie
4. se dă comanda CTRL + V
- prin folosirea meniului EDIT : se selectează, se
deschide EDIT, se alege CUT, se deschide
destinaţia, se deschide EDIT, se alege PASTE

3. Utilizarea comenzii Send To

1. clic dreapta pe fişierele / dosarele selectate


2. din meniul de comenzi rapide care apare, se
selectează Send To.

23
3. clic pe destinaţia dorită

d) Crearea, ştergerea, redenumirea şi găsirea fişierelor şi dosarelor


• crearea unui dosar cu Windows Explorer
 1. se deschide dosarul sau unitatea de disc în care se doreşte crearea
2. în panoul din dreapta se face clic dreapta într-o zonă liberă
3. se alege New, apoi Folder
4. va apărea un dosar nou, cu numele temporar New Folder. Scrieţi numele pe
care doriţi să-l daţi noului dosar, apoi apăsaţi ENTER.
 1. se deschide meniul File
2. se alege opţiunea New, apoi Folder
3. se apasă ENTER, apoi se denumeşte noul dosar creat

• ştergerea
 1. se selectează dosarul sau fişierul de şters
2. se apasă tasta DELETE
3. se confirmă cu YES prin apăsarea declanşatorului. Obiectul şters va fi mutat
în Recycle Bin
 1. clic dreapta pe dosarul / fişierul de şters
2. se alege opţiunea DELETE
3. se confirmă cu YES prin clic pe declanşator. Obiectul şters va fi mutat
în Recycle Bin
 1. se selectează dosarul / fişierul de şters
2. se alege opţiunea DELETE
3. se confirmă cu YES prin apăsarea tastei ENTER
Dacă aţi şters ceva din greşeală, daţi imediat comanda UNDO, din meniul Edit, sau
tastând scurtătura CTRL + Z.

• lucrul cu RECYCLE BIN


Obiectele şterse pot fi recuperate din coşul de gunoi sau şterse definitiv de pe disc.
Pentru recuperare:
1. se deschide RECYCLE BIN
2. se selectează obiectele de recuperat şi se apasă RESTORE, sau RESTORE ALL, dacă se
doreşte recuperarea tuturor obiectelor din coş
Pentru golire : se apasă butonul Empty Recycle Bin şi se confirmă cu Yes. O altă
metodă:
1. clic dreapta pe pictograma RECYCLE BIN de pe desktop
2. selectaţi Empty Recycle Bin.

• Redenumirea
 1. se selectează dosarul sau fişierul de redenumit
2. se mai face un clic pe numele lui sau se deschide meniul File şi se alege
Rename. În jurul numelui va apărea o casetă , iar numele va fi evidenţiat.
3. se tastează noul nume
 1. se selectează dosarul / fişierul de redenumit
2. se apasă tasta F2
3. se tastează noul nume

• căutarea unui fişier


Se apasă Search/căutare de pe bara de instrumente, în caseta se tastează numele
fişierului căutat.

24
6. Arhivarea
A arhiva datele înseamnă a înregistra aceleaşi date pe o suprafaţă mai mică de suport.
Procentul de comprimare depinde de:
• algoritmul folosit
• tipul de fişier supus comprimării
Fişierul creat în urma arhivării se numeşte arhivă. Un fişier comprimat nu poate fi
folosit ca atare. Pentru a putea fi exploatat, el trebuie decomprimat (dezarhivat).
Decomprimarea se face de obicei cu acelaşi program cu care s-a făcut comprimarea. Totuşi,
unele programe suportă şi arhive create cu alte programe.
Arhiva are o extensie specifică programului cu care s-a realizat comprimarea. De
exemplu: .rar, .zip, .ace .
Dacă o arhivă ocupă mult spaţiu, ea poate fi împărţită în volume (arhivă multivolum)
pentru a putea fi copiate pe dischete.
Unele utilitare de comprimare permit folosirea unei parole în cazul arhivării. La
dezarhivare, această parolă condiţionează despachetarea arhivei.

Pentru arhivare se selectează


fişierele sau folderele pe care dorim să
le arhivam, se face clic dreapta pe
fişierele sau folderele selectate şiu se
alege din meniu Send to/Trimitere la
comanda compressed ziper folders,
se tasteză numele pentru arhivă.

1.6.2. Suportul de curs Modulul 1. Tema 2.


Editarea computerizată de documente prin utilizarea avansată a editorului
de texte MS Word 2007
Argument
Problematica utilizării Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor în crearea şi
dezvoltarea proiectelor educaţionale este una de actualitate pentru toţi actorii din sistemul
educaţional.
În societatea secolului XXI, ca societate bazată pe cunoaştere, procesele de instruire,
respectiv de autoinstruire, nu mai pot fi concepute fără ajutorul calculatorului. Şcolii i se cere
tot mai imperativ să se adapteze noilor realităţi, să asimileze universul deschis prin
intermediul Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, iar profesorii trebuie să înţeleagă şi să
folosească tot mai multe informaţii, în moduri din ce în ce mai complexe şi subtile, să
manifeste o vie curiozitate intelectuală, capacitate de adaptare, creativitate.

25
În acest context, nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt orientatate tot mai mult
spre acele cursuri care înarmează omul de la catedră cu instrumentele necesare depăşirii
barierelor de comunicare ce îi separă uneori radical şi ireversibil pe elevi de profesorii lor.
Experienţa de fiecare zi ne arată că oamenii reţin mai bine informaţiile ce utilizeză stimuli
vizuali şi auditivi.
Acesta este motivul pentru care am considerat utilă şi eficientă includerea în acest curs
a unui capitol care să ofere profesorilor competenţele necesare editării avansate a unor
documente precum şi integrarea elementelor multimedia necesare în demersul didactic şi nu
numai.
De ce Worda 2007 şi Power Point? Pentru că sunt instrumente simple şi eficiente în
crearea şi susţinerea unor prezentări, oferind posibilitatea de a structura eficient informaţiile şi
de a le transmite într-un mod atractiv şi dinamic, utilizând text şi elemente multimedia.
3. Noţiuni introductive
MS Word este probabil una dintre cele mai intens folosite aplicaţii pentru birotică. În MS
Word pot fi realizate documente conţinând text formatat, imagini, tabele etc.
Dată fiind importanţa vitezei de tastare, în figură se prezintă modul de asezare corectă a
mâinilor pe tastatură în vederea deprinderii tastării cu toate degetele.

4. Lansarea în execuţie

Aplicaţiile instalate în Windows pot fi lansate în execuţie în mai multe moduri:

a. Pornind de la butonul Start: Start / All Programs /Microsoft office/ Word

26
b. Selectând pictograma corespunzătoare de pe desktop (dublu clic):

c. Selectând în panoul din dreapta al Windows Explorer un fisier realizat în word (dublu clic):

Rezultat:

5. Prezentarea
ferestrei aplicaţiei

27
Microsoft Office Word 2007

Word fiind o aplicaţie profesională, un studiu complet ar depăsi cu mult volumul care
poate fi alocat într-un curs obisnuit de birotică.
Prezentarea aplicţiei va fi realizată urmărind ciclurile de activităţi specifice realizării
de documente de mici dimensiuni respectiv a celor de mari dimensiuni.

Bara de titlu
Acces rapid la barele de instrumente

BUTONUL OFFICE

Minimizare
Maximizare
Buton Office – Clic pentru deschidere, salvare sau tiparire sau Bara de meniuri Inchidere fereastra
orice alta operatiune se doreste a se face in document
Rigla orizontală
NEW - Creare document nou

28
Se creează un document nou (Blank document) sau se deschide un document în care s-a lucrat
recent (Recent Documents)

Se pot deschide şi documente predefinite (agende, brosuri, carti de vizită etc)

OPEN - Deschidere document existent

Dacă este un document în care s-a lucrat recent se găseşte în listă iar dacă nu se caută
documentul conform locaţiei în care a fost salvat.

29
CONVERT - Transformarea documentului în document *.xml compatibil cu aplicaţiile din
mediul internet.

SAVE - Salvarea unui document deja existent pe care l-am modificat. În acest caz
documentul nu se închide, se salvează doar ultimele modificări făcute, numele rămânând
neschimbat.

30
SAVE AS - Salvarea unui nou document.

Trebuie scris numele dat acestui document, locatia sa si tipul de fisier cum vrem să fie salvat
(*.doc, *.docx, *.rtf etc)

31
In captura de imagine următoare se observa tipurile de extensii pe care le poate genera
aplicaţia word 2007.

Word Document reprezintă un fişier *.docx adică un document text obişnuit in word 2007.

Word Template reprezintă un fişier *.dotx adică un document şablon care are anumite
proprietăţi prestabilite
Word 97-2003 Document reprezintă un fişier *.doc adică un document compatibil cu
versiuni anterioare versiunii 2007
Open Document Text reprezintă un fişier *.odt fisier compatibil cu pachetul Open Office
PDF or XPS reprezintă un fişier *.pdf (document ce nu isi pierde formatarea si are
dimensiuni reduse - se deschide cu Adobe Reader) sau *.xps fisier cu format comprimat bazat
pe fişiere *.xml (se poate recupera continutul documentului dacă nu există imprimantă
instalată şi se tipăreşte pe una virtuală prin internet explorer)
Other Formats permite salvarea în alte tipuri de formate.

Meniul VIEW

32
DOCUMENT VIEWS - Vizualizarea documentului sub diferite forme

Print Layout Afişează modul cum va apărea documentul pe pagina tipărită.


Full Screen Reading Permite vizualizarea documentului pe tot ecranul afişând
grupuri de câte două pagini ale documentului.
Web Layout Afişează documentul sub forma unei pagini web.
Outline Afişează o schiţă a dispunerii paragrafelor pe mai multe nivele în pagină

DRAFT - Afişarea documentului sub formă de ciornă pentru a permite o editare mai rapidă.

Show/Hide - Afişează sau ascunde: rigla, liniatura, inceputul de paragrafe


Ruler - Afişează riglele orizontală şi verticală
Gridlines - Afişează o reţea de linii echidistante – caroiaj – pe suprafaţa
documentului
Document Map - Afişează o hartă rezumat cu titlurile documentului
Thumbnails - Afişează în miniatură, în partea stângă, paginile documentului.

ZOOM - Apropie sau îndepărtează pagina după nevoia utilizatorului (valoarea dorită se poate
scrie în casetă, în cazul în care nu se găseşte în listă, şi ea este între 10 şi 500). Afişează o
pagină, două pagini, pagina curentă în mărime mai mare de 100% (mărimea ferestrei)

WINDOW - Face o copie a ferestrei active şi o deschide (această opţiune permite folosirea
concomitentă a documentului în două ferestre), rearanjează documentele deschise pas cu pas,
împarte documentul în două părţi cu ajutorul riglei la preferinţele utilizatorului şi permite
comutarea între mai multe ferestre deschise..

MACROS - Creearea unor aplicaţii utile în mai multe părţi ale documentului.

6. Culesul textului
Prima operaţiune şi cea mai simplă pe care o veţi face într-un editor de text este
culesul. Ce înseamnă această operaţiune?
Textul, indiferent de modul în care va arăta el în final şi indiferent de formatul de
pagină pe care va fi tipărit, trebuie copiat de pe un manuscris sau introdus direct, chiar pe
timpul elaborării lui. Pe măsură ce introduceţi caracterele (litere, cifre şi simboluri) de la

33
claviatură (keyboard) cuvintele apar pe ecran exact în felul în care aţi scrie la maşina de scris
clasică, mecanică sau electromecanică.
Există totuşi o diferenţă: în cadrul aceluiaşi paragraf, la sfârşit de rând (la marginea
din dreapta) avansul la rândul următor se face automat, fără intervenţia utilizatorului. Se
elimină astfel ceea ce o dactilografă numeşte retur de car, utilizatorul putându-se concentra
mai bine asupra lucrului. Avansul "forţat" la un rând următor sau introducerea unui rând "gol"
se face prin apăsarea tastei ENTER.
Notă: prezentul paragraf începe cu "Există" si se termina cu cuvântul ENTER.
La culesul unui text trebuie să ţinem cont de câteva reguli. Acestea sunt:
Regula nr.1: Începutul unui paragraf nou se face după un rând gol sau distanţat faţă de
marginea din stânga cu un TAB; excepţie de la regulă o face doar primul paragraf.
Regula nr.2: După semnele de punctuatie - punct(.), virgulă (,), două puncte (:) şi punct şi
virgulă(;) se lasă un spaţiu liber; excepţie de la regulă se face la sfârţit de paragraf.
Regula nr.3: La sfârşitul unei propoziţii (fraze), indiferent dacă se termină cu un semn de
punctuaţie sau un alt semn (de exclamare, de întrebare etc.) se lasă un spaţiu liber; excepţie de
la regulă se face la sfârţit de paragraf.
Regula nr.4: Când se utilizează paranteze, între text şi paranteze nu se lasă spaţiu nici la
început nici la sfârşit.
(text între paranteze) - CORECT
Exemplu pentru regula nr.4:
( text între paranteze ) - INCORECT

7. Formatarea la nivel de caracter, paragraf şi pagină

a. Formatare la nivel de caracter


Pentru stabilirea unui font dorit se foloseşte meniul Pornire, si apoi din fereastra Font:
Font, Spaţiere caractere. Operaţiile de formatare la nivel de caracter se fac prin selectarea
opţiunilor din Font.

34
Sunt puse la dispoziţie o varietate de fonturi, dintre care cele mai utilizate sunt: Times
New Roman, Arial, etc. Pentru fiecare tip de font poate fi stabilit un stil de font: obişnuit,
cursiv, aldin, aldin cursiv. Se stabilesc apoi dimensiunea caracterelor, culoarea fontului, stilul
de subliniere, respectiv efecte.
La nevoie se pot folosi opţiunile din Spaţiere caractere: scara, spaţiere şi poziţie
b. Formatare la nivel de paragraf

Formatarea la nivel de paragraf se realizează cu ajutorul opţiunilor din fereastra de dialog


ce se obţine prin selectarea opţiunii Paragraf – butonul dreapta al mouse-ului sau din meniul
Pornire. Sunt prezente două cadre: Identări şi spaţiere, respectiv Sfârşituri de linie şi de
pagină.

35
Există posibilitatea stabilirii marginii paragrafului cu rigla:

Pe rigla apar patru butoane cursor de forme speciale:

Aranjarea paragrafului se face apăsând butonul


stânga al mouse-ului şi trăgând pentru poziţia dorită
Alinierea textului
Fereastra de dialog Paragraf conţine în grupul
Aliniere opţiuni ce permit stabilirea modului de
aliniere orizontală a textului în pagină, existând şi pe
bara de
butoane
Pornire

36
câte un buton pentru fiecare tip de aliniere:
- aliniere „la stânga” – toate liniile paragrafului vor fi aliniate la marginea din stânga
paginii;

- aliniere „la dreapta” – toate liniile paragrafului vor fi aliniate la marginea din dreapta
paginii

- aliniere „centrat” – toate liniile paragrafului vor fi aliniate la centru

- Aliniere „la stânga şi la dreapta” – toate liniile din textul selectat (sau din paragraful în
care se găseşte cursorul) vor fi aliniate la marginea din stânga şi din dreapta prin modificarea
dimensiunii spaţiilor dintre cuvinte.

8. Parametri de formatare la nivel de pagină


Formatarea la nivel de pagină are în vedere dimensiunile şi marginile paginii şi
numerotarea paginilor.
Pentru stabilirea parametrilor pentru o pagină se alege din Aspect pagină Iniţializare
pagină ce conţine trei cadre: Margini, Hârtie şi Aspect

Mărimea marginilor se poate face prin selectarea cadrului Margini, prin completarea
câmpurilor corespunzătoare Sus, Stânga, Jos, Dreapta, Pentru îndoire respectiv Poziţia

37
îndoitură. Orientarea paginilor se face prin selectarea cu mouse-ul pe pictograma Tip portret
sau Tip vedere.
Se poate opta pentru pagini în oglindă, două pagini pe aceeaşi foaie şi paginare tip carte.
Cadrul Hârtie permite alegerea tipului de pagină: A4, Scrisoare, Plic.
Cadrul Aspect permite setarea parametrilor pentru întregul document, secţiune, etc.

38
9. Utilizarea aplicaţiei pentru gestionarea corespondenţei

Dacă utilizaţi îmbinarea corespondenţei când doriţi să creaţi un set de documente, cum
ar fi o scrisoare formular care este trimisă multor clienţi sau o foaie cu liste de adrese. Fiecare
scrisoare sau listă conţine acelaşi tip de informaţii, totuşi conţinutul este unic. De exemplu, în
scrisorile adresate clienţilor, fiecare scrisoare poate fi personalizată pentru a se adresa pe
numele fiecărui client. Informaţiile unice în fiecare scrisoare sau listă provine din intrări într-o
sursă de date.
Procesul de îmbinare a corespondenţei constă din următorii paşi generali:

1. Setarea documentului principal. Documentul principal conţine textul şi elementele


grafice, care sunt aceleaşi pentru fiecare versiune a documentului îmbinat. De
exemplu, adresa expeditorului sau formulele de salut dintr-o scrisoare formală.
2. Conectarea documentului la o sursă de date. O sursă de date este un fişier care conţine
informaţiile de îmbinat într-un document. De exemplu, numele şi adresele
destinatarilor unei scrisori.
3. Ajustarea listei destinatarilor sau a elementelor. Microsoft Office Word generează o
copie a documentului principal pentru fiecare element sau înregistrare în fişierul de
date. Dacă fişierul de date este o listă de corespondenţă, probabil aceste elemente sunt
destinatari. Pentru a genera copii doar pentru anumite elemente din fişierul de date, se
pot alege elementele (înregistrările) care se includ.
4. Adăugarea substituenţilor, denumiţi câmpuri de îmbinare de corespondenţă, la
document. Când se efectuează îmbinarea de corespondenţă, câmpurile îmbinării de
corespondenţă sunt completate cu informaţii din fişierul de date.
5. Examinarea şi completarea îmbinării. Se poate examina fiecare copie a documentului
înainte de a imprima întregul set.

Pentru a efectua o îmbinare de corespondenţă se utilizează comenzile din fila


Corespondenţe.

Se poate efectua o îmbinare de corespondenţă utilizând


panoul de activităţi Îmbinare corespondenţă, care vă
conduce pas cu pas de-a lungul procesului. Pentru a utiliza
panoul de activităţi, în grupul Pornire îmbinare
corespondenţă din fila Corespondenţă, faceţi clic pe
Pornire Îmbinare corespondenţă, apoi faceţi clic pe
Expert îmbinare de corespondenţă pas cu pas.
39
10. Configurarea documentului principal

1. Porniţi Word.

Se deschide în mod implicit un document necompletat. Lăsaţi-l deschis. Dacă îl închideţi,


comenzile din pasul următor nu vor fi disponibile.

2. În fila Corespondenţă, în grupul Pornire Îmbinare corespondenţă, faceţi clic pe


Pornire Îmbinare corespondenţă.

3. Faceţi clic pe tipul de document pe care doriţi să îl creaţi.

Reluarea unei îmbinări de corespondenţă

Dacă trebuie oprită îmbinarea de corespondenţă, se poate salva documentul principal şi relua
îmbinarea ulterior. Microsoft Office Word reţine informaţiile despre surse de date şi câmpuri.
Dacă se utilizează panoul de activităţi Îmbinare corespondenţă, Word vă întoarce la locul din
panoul de activităţi la când se reia îmbinarea.

1. Când doriţi să reluaţi îmbinarea, deschideţi documentul.

Word afişează un mesaj care cere confirmarea deschiderii documentului, care va executa
o comandă SQL.

2. Deoarece acest document este conectat la o sursă de date şi doriţi să regăsiţi datele, faceţi
clic pe Da. În cazul în care deschideaţi un document despre care nu ştiaţi că este conectat
la o sursă de date, aţi fi făcut clic pe Nu pentru a preveni accesul nedorit la date.

Va apărea textul documentului, împreună cu toate câmpurile inserate.

3. Faceţi clic pe fila Corespondenţă şi reluaţi lucrul.

Conectarea documentului la o sursă de date

Pentru a îmbina informaţii în documentul principal trebuie conectat documentul la o sursă


de date sau la un fişier de date. Dacă nu aveţi un fişier de date, se poate crea unul în timpul
procesului de îmbinare.

40
Alegeţi un fişier de date

1. În fila Corespondenţă, în grupul Pornire Îmbinare corespondenţă, faceţi clic pe Selectare


destinatari.

2. Alegeţi una dintre următoarele:


• Pentru a utiliza lista Persoane de contact în Outlook, faceţi clic pe Selectare din persoanele de
contact Outlook.

• Dacă aveţi o foaie de lucru Microsoft Office Excel, o bază de date Microsoft Office Access sau
alt tip de fişier de date, faceţi clic pe Utilizarea unei liste existente, apoi localizaţi fişierul în
caseta de dialog Selectare sursă de date.

Pentru Excel, se pot selecta date din orice foaie de lucru sau interval nominalizat din cadrul
unui registru de lucru. Pentru Access, se pot selecta date din orice tabel sau Interogare definite în
baza de date. Pentru alt tip de fişier de date, selectaţi fişierul în caseta de dialog Selectare sursă de
date. Dacă fişierul nu este listat, selectaţi tipul de fişier corespunzător sau selectaţi Toate fişierele
în caseta Fişiere de tipul.

Într-o îmbinare de corespondenţă, se pot utiliza următoarele tipuri de fişiere de date:

¾ Fişiere din programe de baze de date, pe un singur nivel, bazate pe fişiere, pentru care s-a
instalat un furnizor OLE DB sau un driver ODBC (dintre care unele sunt incluse în pachetul
Microsoft Office).
¾ Un fişier HTML care are un singur tabel. Primul rând al tabelului trebuie să conţină numele
coloanelor şi celelalte rânduri trebuie să conţină date.
¾ Agende electronice:

Agendă Microsoft Outlook

Listă Persoane de contact Microsoft Schedule+ 7.0

Orice listă de adrese similară care a fost creată cu un sistem de corespondenţă


compatibil cu MAPI, cum ar fi Microsoft Outlook.

¾ Un document Microsoft Word. Documentul trebuie să conţină un singur rând. Primul rând din
tabel trebuie să conţină anteturi, iar celelalte rânduri trebuie să conţină înregistrările pe care
doriţi să le îmbinaţi. Se poate utiliza şi o sursă de anteturi ca sursă de date.
¾ Orice fişier text care are câmpuri de date separate (sau delimitate) de tabulatori sau virgule şi
înregistrări de date separate prin semne de paragraf.

41
¾ Dacă nu aveţi un fişier de date încă, faceţi clic pe Tastare listă nouă, apoi utilizaţi formularul
care se deschide pentru a crea lista. Lista se salvează ca fişier bază de date (.mdb) care se poate
reutiliza.

Ajustarea listei de destinatari sau obiecte

Când efectuaţi o conexiune la un anumit fişier de date, este posibil să nu fie nevoie să îmbinaţi
informaţii din toate înregistrările din acel fişier de date în documentul principal.

Pentru a restrânge lista de destinatari sau pentru a utiliza un subset de elemente din fişierul de
date, efectuaţi următoarele acţiuni:

¾ În fila Corespondenţă, în grupul Pornire îmbinare corespondenţă, faceţi clic pe Editare listă
destinatari.

¾ În caseta de dialog Îmbinare corespondenţă destinatari, efectuaţi oricare dintre următoarele


acţiuni:
o Selectarea înregistrărilor individuale Această metodă este cea mai utilă dacă lista este
scurtă. Bifaţi casetele de selectare din dreptul destinatarilor care se includ şi debifaţi
casetele de selectare din dreptul destinatarilor care se exclud.
o Pentru a include doar câteva înregistrări în îmbinare, debifaţi caseta de selectare din rândul
antet, apoi selectaţi doar înregistrările pe care le doriţi. În mod similar, pentru a include o
mare parte din listă, bifaţi caseta de selectare din rândul antet, apoi debifaţi casetele de
selectare pentru înregistrările care nu se includ.

¾ Sortarea înregistrărilor Faceţi clic pe titlul de coloană al elementului după care se sortează.
Lista se sortează în ordine alfabetică ascendentă (de la A la Z). Faceţi clic din nou pe titlul coloanei
pentru a sorta lista în ordine alfabetică descendentă (de la Z la A).

Pentru sortare complexă, faceţi clic pe Sortare sub Ajustare listă destinatari şi alegeţi
preferinţele de sortare în fila Sortare înregistrări din caseta de dialog Filtrare şi sortare.
De exemplu, se poate utiliza acest tip de sortare pentru ca adresele destinatarilor să se
sorteze alfabetic după numele de familie din fiecare adresă poştală şi să se listeze codurile
poştale în ordine numerică.

¾ Filtrarea înregistrărilor Este utilă dacă lista conţine înregistrări pe care nu doriţi să le vedeţi sau
să le includeţi în îmbinare. După filtrarea listei, se pot utiliza casetele de selectare pentru a include
şi exclude înregistrări.

Pentru a filtra înregistrările, efectuaţi următoarele acţiuni:

1. Sub Ajustare listă destinatari, faceţi clic pe Filtrare.

42
2. În fila Filtrare înregistrări din caseta de dialog Filtrare şi sortare, alegeţi criteriile de
utilizat pentru filtru.

De exemplu, pentru a genera copii ale documentului principal doar pentru adrese care
listează Australia ca ţară/regiune, faceţi clic pe Ţara sau regiunea în lista Câmp, pe
Egal cu în lista Comparaţie şi pe Australia în lista Comparare.

3. Pentru a ajusta mai mult filtrul, faceţi clic pe Şi sau pe Sau, apoi specificaţi mai multe
criterii.

De exemplu, pentru a genera copii ale documentului principal doar pentru afacerile din
Munchen, se filtrează înregistrările pentru care câmpul Oraş conţine Munchen şi
pentru care câmpul Nume firmă nu este necompletat. Dacă utilizaţi Sau în loc de Şi în
acest filtru, îmbinarea de corespondenţă va conţine toate adresele din Munchen şi toate
adresele care includ un nume de companie, indiferent de oraş.

Adăugarea substituenţilor, denumiţi câmpuri de îmbinare de corespondenţă, la document

După efectuarea unei conexiuni pentru documentul principal la un fişier de date, se poate tasta
textul documentului şi se pot adăuga substituenţii care indică locul în care apar informaţiile unice în
fiecare copie a documentului.

Substituenţii, cum ar fi adresa şi întâmpinarea, sunt denumiţi câmpuri de îmbinare. Câmpurile


din Word corespund titlurilor de coloană din fişierul de date selectat.

- Coloanele dintr-un fişier de date reprezintă


categorii de informaţii. Câmpurile adăugate
în documentul principal sunt substituenţi
pentru acele categorii.

- Rândurile dintr-un fişier de date reprezintă


înregistrări cu informaţii. Word generează
o copie a documentului principal pentru
fiecare înregistrare la efectuarea unei
îmbinări de corespondenţă.

Amplasând un câmp în documentul principal, indicaţi faptul


că o anumită categorie de informaţii, cum ar fi nume sau adrese,
trebuie să apară în acea locaţie.

Ce se întâmplă la îmbinare?

43
La îmbinare, informaţiile din primul rând al fişierului de date înlocuiesc câmpurile din
documentul principal pentru a crea primul document îmbinat.

Informaţiile din al doilea rând al fişierului de


date înlocuiesc câmpurile pentru a crea al doilea
document îmbinat, şi aşa mai departe.

Maparea câmpurilor de îmbinare de corespondenţă la fişierul de date

Pentru a vă asigura că Word poate găsi o coloană din fişierul de date, corespunzătoare fiecărui
element din adresă sau întâmpinare, poate fi nevoie să mapaţi câmpurile îmbinării de corespondenţă din
Word la coloanele din fişierul de date.

Pentru a mapa câmpurile, faceţi clic pe Potrivire câmpuri în grupul Scriere & inserare
câmpuri din fila Corespondenţă.

Se deschide caseta de dialog


Potrivire câmpuri.

E
lem
ent
ele
unei adrese şi întâmpinări sunt listate în stânga.
Titlurile coloanelor din fişierul de date sunt

listate în dreapta.

Word caută coloana care se potriveşte cu


fiecare element. În imagine, Word a potrivit

44
automat coloana Nume de familie din fişierul de date cu Nume de familie. Dar Word nu a potrivit alte
elemente. Din acest fişier de date, de exemplu, Word nu poate potrivi Prenume.

În lista din dreapta, se poate selecta coloane din fişierul de date care se potriveşte cu elementul
din stânga. În imagine, coloana Nume se potriveşte acum cu Prenume. Este în regulă faptul că Titlu
de politeţe, Identificator unic şi Al doilea nume nu se potrivesc. Documentul îmbinării de
corespondenţă nu trebuie să utilizeze fiecare câmp. Dacă adăugaţi un câmp din fişierul de date care nu
conţine date, va apărea în documentul îmbinat ca un substituent gol — de obicei o linie necompletată
sau un câmp ascuns.

Tastarea conţinutului şi adăugarea câmpurilor

În documentul principal, faceţi clic acolo unde se inserează câmpul.

1. Utilizaţi grupul Scriere şi inserare câmpuri din fila Corespondenţă.

2. Adăugaţi oricare dintre următoarele:

Bloc adresă cu nume, adresă şi alte informaţii

Faceţi clic Bloc adresă.

În caseta de dialog Inserare bloc adresă, selectaţi elementele de adresă pe care doriţi să le
includeţi şi formatele pe care le doriţi, apoi faceţi clic pe OK.

Dacă apare caseta de dialog Potrivire câmpuri, este posibil ca Word să nu fi găsit unele dintre
informaţiile de care are nevoie pentru blocul adresă. Faceţi clic pe săgeata din dreptul (nu s-a
potrivit), apoi selectaţi câmpul din sursa de date care corespunde cu câmpul necesar pentru îmbinarea
de corespondenţă

Linie de întâmpinare

Faceţi clic pe Linie de întâmpinare.

Selectaţi formatul de linie de întâmpinare, care include salutul, formatul de nume şi punctuaţia.

Selectaţi textul care doriţi să apară în cazurile în care Microsoft Word nu poate interpreta numele
destinatarului, de exemplu, dacă sursa de date nu conţine prenumele sau numele unui destinatar, ci
doar numele companiei.

Faceţi clic pe OK.

45
Dacă apare caseta de dialog Potrivire câmpuri, este posibil ca Word să nu fi găsit unele dintre
informaţiile de care are nevoie pentru linia de întâmpinare. Faceţi clic pe săgeata din dreptul (nu s-a
potrivit), apoi selectaţi câmpul din sursa de date care corespunde cu câmpul necesar pentru îmbinarea
de corespondenţă.

Câmpuri individuale

Se pot insera informaţii din câmpuri individuale, cum ar fi prenumele, numărul de telefon sau
suma unei contribuţii dintr-o listă cu donatori. Pentru a adăuga rapid un câmp dintr-un fişier de
date în documentul principal, faceţi clic pe săgeata din dreptul Inserare câmp pentru îmbinare,
apoi faceţi clic pe numele câmpului.

Pentru mai multe opţiuni pentru inserarea de câmpuri individuale în document, efectuaţi
următoarele acţiuni:

1. În fila Corespondenţă, în grupul Scriere şi inserare câmpuri, faceţi clic pe Inserare câmp
pentru îmbinare.

2. În caseta de dialog Inserare câmp pentru îmbinare, efectuaţi una dintre următoarele acţiuni:
• Pentru a selecta câmpurile de adresă care le vor corespunde câmpurilor din sursa de
date, chiar şi în cazul în care câmpurile din sursa de date nu au aceleaşi nume ca şi
câmpurile de adresă, faceţi clic pe Câmpuri adresă.
• Pentru a selecta câmpuri care obţin întotdeauna date direct dintr-o coloană a fişierului de
date, faceţi clic pe Câmpuri bază de date.
3. În caseta Câmpuri, faceţi clic pe câmpul pe care îl doriţi.
4. Faceţi clic pe Inserare, apoi faceţi clic pe Închidere.
5. Dacă apare caseta de dialog Potrivire câmpuri, este posibil ca Microsoft Word să nu fi găsit
unele dintre informaţiile de care are nevoie pentru a insera câmpul. Faceţi clic pe săgeata din
dreptul (nu s-a potrivit), apoi selectaţi câmpul din sursa de date care corespunde cu câmpul
necesar pentru îmbinarea de corespondenţă.

Câmpuri particularizate de la persoanele de contact Outlook

Singurul mod de a include câmpuri persoană de contact particularizate în documentul principal


este pornirea îmbinării de corespondenţă din Outlook. Întâi, configuraţi o vizualizare a
persoanelor de contact care include câmpurile care se vor utiliza în îmbinare. Apoi, porniţi
îmbinarea de corespondenţă. După alegerea setărilor pe care le doriţi, Word va deschide automat
şi se poate termina îmbinarea.

Formatarea datelor îmbinate

Programele pentru baze de date şi foi de calcul, cum ar fi Microsoft Office Access şi Microsoft
Office Excel, stochează informaţiile tastate în celule ca date neprelucrate. Formatarea aplicată în
Access sau Excel, cum ar fi fonturile şi culorile, nu se stochează împreună cu datele neprelucrate. La
îmbinarea informaţiilor dintr-un fişier de date într-un document Word, se îmbină datele neprelucrate
fără formatarea aplicată.

46
Pentru a formata datele dintr-un document, selectaţi câmpul de îmbinare de corespondenţă şi
formataţi-l, la fel cum aţi formata orice text. Asiguraţi-vă că selecţia include parantezele unghiulare («
») care înconjoară câmpul.

Examinarea şi terminarea îmbinării

După adăugarea câmpurilor la documentul principal, se pot examina rezultatele îmbinării. După
examinare, se poate termina îmbinarea.

Examinarea îmbinării

Se pot examina documentele îmbinate şi se pot efectua modificări înainte de a termina


îmbinarea.

Pentru a examina, efectuaţi oricare dintre următoarele acţiuni în grupul Examinare rezultate
din fila Corespondenţă:

• Faceţi clic pe Examinare rezultate.


• Treceţi prin fiecare document îmbinat utilizând butoanele Înregistrarea următoare şi
Înregistrarea anterioară din grupul Examinare rezultate.
• Examinaţi un anumit document făcând clic pe Găsire destinatari.

Terminare îmbinare

Se pot imprima documentele îmbinate sau se pot modifica individual. Se pot imprima sau
modifica toate documentele sau doar un subset.

11. Imprimarea documentelor îmbinate

1. În fila Corespondenţă, în grupul Terminare, faceţi clic pe Terminare şi îmbinare, apoi pe


Imprimare documente.

2. Alegeţi dacă se imprimă tot setul de documente, doar copia care este vizibilă în mod curent sau
un subset al setului, pe care îl specificaţi după numărul înregistrării.

Modificare copiilor individuale ale documentului

47
1. În fila Corespondenţă, în grupul Terminare, faceţi clic pe Terminare şi îmbinare, apoi pe
Editare documente individuale.

2. Alegeţi dacă editaţi întregul set de documente, doar copia care este vizibilă în mod curent sau
un subset al setului, pe care îl specificaţi după numărul înregistrării. Word salvează copiile pe care
doriţi să le editaţi într-un singur fişier, cu un sfârşit de pagină între fiecare copie a documentului.

12. Salvarea documentului principal

Documentele îmbinate pe care le salvaţi sunt separate de documentul principal. Este bine să se
salveze documentul principal în sine pentru a se utiliza la altă îmbinare de corespondenţă.

La salvarea documentului principal, se poate salva şi conexiunea la fişierul de date. La


următoarea deschidere a documentului principal, vi se va solicita să alegeţi dacă informaţiile din
fişierul de date se îmbină din nou în documentul principal.

• Dacă faceţi clic pe Da, documentul se deschide cu informaţiile din prima înregistrare îmbinată.
• Dacă faceţi clic Nu, conexiunea dintre documentul principal şi fişierul de date se întrerupe.
Documentul principal devine un document Word standard. Câmpurile se înlocuiesc cu informaţii
unice din prima înregistrare.

13. Inserarea obiectelor într-un document

Inserarea tabelelor
Pentru inserarea unui tabel într-un document procedăm astfel:
Efectuăm clic stânga pe Meniul Inserare apoi pe
instrumentul Tabel

Acest instrument oferă posibilitatea inserării tabelului în trei moduri:


• Cu ajutorul mouse-ului selectăm numărul de coloane şi numărul de rânduri

48
• Alegând opţiunea „Inserare ca tabel” apare o fereastră în care introducem numărul de
rânduri şi numărul de coloane ale tabelului şi alte opţiuni de afişare a tabelului
• Alegând  opțiunea „Desenare tabel” tabelul se construieşte prin desenarea bordurilor. În acest 
caz cursorul mouse‐ului se transformă în creion.

Rezultatul obţinut: inserarea unui tabel cu patru rânduri şi cinci coloane în poziţia unde se afla cursorul
în document.

Rezultatul obţinut: inserarea unui tabel cu două rânduri şi cinci coloane în poziţia unde se afla cursorul
în document.

O dată cu inserarea în document a unui tabel apare şi panglica cu instrumente specifice, numită
„Instrumente tabel” şi unde sunt grupate instrumentele necesare modificării şi personalizării tabelului
inserat.

Operaţii care pot fi efectuate asupra unui tabel:

Îmbinarea celulelor : selectăm celulele → clic dreapta pe selecţie → Îmbinare celule

Rezultatul în urma îmbinării:

49
Scindarea celulelor –împărţirea unei celule în mai multe rânduri şi/sau coloane:
clic dreapta în celulă → Scindare celule. Apare o fereastră în care introducem numărul coloanelor şi al
rândurilor pe care dorim să le obţinem în urma scindării.

Rezultatul în urma scindării:

Inserare rânduri / coloane / celule în tabel: se


efectuează clic dreapta în interiorul tabelului în
locul unde dorim să se efectueze inserarea şi
alegem o opţiune, adică:

Umplere cu culoare: selectăm celulele – clic pe butonul Umbrire , de pe panglica cu instrumente


„Instrumente tabel” şi alegem culoarea dorită sau clic pe butonul Umbrire de pe panglica cu
instrumente a meniului Pornire.

Modificarea bordurilor unui tabel:


Efectuăm clic dreapta în interiorul tabelului –
alegem opţiunea Borduri şi umbrire…

Apare o fereastră în care alegem stilul liniei,


culoarea, grosimea şi unde se aplică.

50
Inserarea formelor
Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare → Forme
alegem forma dorită şi o trasăm cu ajutorul mouse-ului pe suprafaţa de lucru.

Instrumentele pentru modificarea formelor se află pe panglica cu


instrumente numită „Instrumente de desen”

Cu ajutorul acestor instrumente formele pot fi colorate, conturate, li se pot aplica diferite efecte
şi li se poate stabili poziţia faţă de textul introdus sau faţă de restul formelor.

Inserarea imaginilor şi a miniaturilor


Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare → Imagine sau Miniatură

În cazul imaginilor, apare o fereastră prin intermediul căreia se caută şi


se localizează imaginea dintr-un fişier, se selectează apoi
se inserează în document.
Imaginile salvate pe hardul calculatorului pot
proveni din descărcarea de pe aparate foto -
digitale sau din scanarea unor imagini.

După inserarea imaginii, aceasta poate fi


prelucrată folosind instrumentele de pe panglica

„Instrumente imagine”.

Cu ajutorul acestor instrumente poate fi modificat contrastul, luminozitatea, poziţia faţă de text,
dimensiunea, stilul imaginii.

51
În cazul Miniaturilor se inserează miniaturi sub formă de
desene, sunete, filme sau fotografii specifice aplicaţiei Office (le
regăsim şi în celelalte aplicaţii ale pachetului Office – Excel,
Power Point) grupate în diferite colecţii.

Inserarea ilustraţiilor SmartArt


Aceste ilustraţii sunt folosite pentru a comunica vizual informaţii şi variază de la liste grafice şi
nomograme până la grafică mai complexă.
Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare → SmartArt

Inserarea diagramelor
Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare → Diagramă

Pot fi inserate diferite tipuri de diagrame iar


personalizarea acestora se face utilizând
instrumentele specifice aflate pe panglica

52
„Instrumente diagramă”

Inserare Word Art – uri (scriere artistică)


Efectuăm clic stânga pe meniul: Inserare → WordArt

Alegem modelul dorit, apare o fereastră în care se introduce textul după care acesta este inserat în
document în locul unde era poziţionat cursorul.

La fel ca în cazul celorlalte obiecte modificarea WordArt - urilor se face utilizând instrumentele
specifice.

14. Finalizarea prelucrării documentului


Iniţializarea paginii

Aspectul unui document nu depinde numai de formatarea la nivel de caracter şi paragraf ci şi


de alegerea formatului de hârtie, de stabilirea dimensiunilor marginilor şi de orientarea paginilor.

Toate aceste opţiuni sunt grupate în meniul Aspect pagină. Panglica cu instrumente a acestui
meniu conţine instrumente pentru:
53
• Iniţializarea paginii: Margini, Orientare,
Dimensiune, Coloane, Întreruperi

Pentru iniţializarea paginii folosim instrumentul Margini →


Margini particularizate

Apare fereastra - Iniţializare pagină în care se efectuează


modificările dorite de utilizator.

• Fundalul paginii: Inscripţionare text, Bordură pagină, Culoare pagină

Antet şi subsol
O altă etapă care trebuie parcursă înaintea finalizării prelucrării documentului este introducerea
anteturilor, a subsolurilor şi numerelor de pagină. Conţinutul din antet apare în partea de sus a fiecărei
pagini imprimate iar conţinutul din subsol apare în partea de jos a fiecărei pagini imprimate.
Cum procedăm pentru introducerea unui antet sau a unui subsol?
- Fie folosim Meniul: Inserare → Antet sau Inserare →Subsol.

54
Atât pentru antet cât şi pentru subsol avem posibilitatea alegerii modului de afişare a conţinutului
acestora.

Fie efectuăm dublu-clic în zona marginii de sus a documentului, pentru introducerea unui antet,
respectiv dublu-clic în zona marginii de jos pentru subsol.

Atunci când

este introdus un antet sau un subsol apare panglica cu instrumente specifice.

Cum procedăm pentru numerotarea paginilor documentului?


Pentru numerotarea paginilor putem folosi instrumentele de pe panglica Instrumente antet şi subsol
sau utilizăm meniul Inserare → Număr de pagină.

55
Tipărirea documentului
Înaintea imprimării unui document tehnoredactat este indicat să fie previzualizat, pentru a vedea cum
va arăta tipărit.
Această operaţie se realizează astfel:
Efectuăm clic stânga pe Butonul Office şi alegem opţiunea Imprimare – Examinare înaintea
imprimării

Va apărea o fereastră în care putem vizualiza documentul în mai multe moduri (o pagină, două pagini
pe ecran).

56
În acest mod de vizualizare nu se pot face modificări asupra conţinutului documentului. Pentru
realizarea modificărilor se închide această fereastră şi se revine în document.
Din fereastra Examinare înaintea imprimării se poate trece în fereastra Iniţializare pagină, dacă
trebuie făcute modificări sau se poate trece direct la imprimarea documentului efectuând clic pe
instrumentul Imprimare.
Acest instrument deschide fereastra în care se introduc opţiunile de imprimare a documentului, adică:

- Imprimanta cu care se
va realiza tipărirea
- Proprietăţile
imprimantei selectate
- Intervalul de pagini care
va fi tipărit
- Numărul de copii ale
documentului
- Ce anume sa va imprima
- Paginile pare sau cele
impare ale documentului
- Opţiuni de panoramare

În cazul în care nu sa
poate realiza imprimarea pe hârtie a unui document se poate alege imprimarea acestuia într-un fişier,
alegând opţiunea Imprimare în fişier din fereastra Imprimare.
Alegând această opţiune va apărea o fereastră în care se introduce numele fişierului şi se alege
locul unde se va salva.

57
1.6.3. Suportul de curs Modulul 1. Tema 3.
Prezentări multimedia
POWERPOINT 2007
Argument
Problematica utilizării Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor în crearea şi
dezvoltarea proiectelor educaţionale este una de actualitate pentru toţi actorii din sistemul
educaţional.
În societatea secolului XXI, ca societate bazată pe cunoaştere, procesele de instruire,
respectiv de autoinstruire, nu mai pot fi concepute fără ajutorul calculatorului. Şcolii i se cere
tot mai imperativ să se adapteze noilor realităţi, să asimileze universul deschis prin intermediul
Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, iar profesorii trebuie să înţeleagă şi să folosească
tot mai multe informaţii, în moduri din ce în ce mai complexe şi subtile, să manifeste o vie
curiozitate intelectuală, capacitate de adaptare, creativitate.
În acest context, nevoile de formare ale cadrelor didactice sunt orientatate tot mai mult
spre acele cursuri care înarmează omul de la catedră cu instrumentele necesare depăşirii
barierelor de comunicare ce îi separă uneori radical şi ireversibil pe elevi de profesorii lor.
Experienţa de fiecare zi ne arată că oamenii reţin mai bine informaţiile ce utilizeză stimuli
vizuali şi auditivi.
Acesta este motivul pentru care am considerat utilă şi eficientă includerea în acest curs
a unui capitol care să ofere profesorilor competenţele necesare integrării elementelor
multimedia în demersul didactic.
De ce Power Point? Pentru că este un instrument simplu şi eficient în crearea şi
susţinerea unor prezentărilor, oferind posibilitatea de a structura eficient informaţiile şi de a le
transmite într-un mod atractiv şi dinamic, utilizând text şi elemente multimedia.

1. Noţiuni introductive
În general, o prezentare poate fi definită ca o expunere coerentă şi organizată, destinată
transmiterii unor informaţii legate de o anumită temă, către un public.
O prezentare multimedia presupune îmbinarea elementelor foto, audio şi video, într-o
forma atractivă, interactivă care să asigure impact informaţiei transmise.

58
În realizarea unei prezentări, trebuie avute în vedere atât scopul urmărit cât şi auditoriul
căruia ne adresăm. Pentru ca prezentarea să îşi atingă scopul, trebuie să aibă obiective clare,
informaţia să fie structurată pe secţiuni distincte, cu succesiuni şi conexiuni logice pe care
auditoriul le poate înţelege şi urmări. De asemenea trebuie acordată atenţie deosebită alegerii
caracterelor, culorilor, animaţiilor, tranziţiilor astfel încât prezentarea să fie clară, atractivă,
lizibilă, să existe o armonie între aspect şi conţinut. Supraîncărcarea prezentării cu text,
imagini, culori, sunete, animaţii ar putea deveni obositoare şi va distrage atenţia publicului.
Ca si modalitati de prezentare amintim: rularea materialului pe un simplu monitor CRT
sau LCD, videoproiectarea, multiplicarea şi răspândirea prezentării pe suport elecronic sau
prin Internet.
Pentru a obţine de la o prezentare Power Point rezultatele scontate, se va evita cititul
textelor direct de pe slide-uri. O prezentare orală ar trebui să fie axată pe comunicarea
interactivă şi pe ascultare, nu pe lectura impersonală către audienţă. Cititul transformă o
prezentare într-o înşiruire de informaţii fără valoare.
Interactivitatea, ascultarea activă, comunicarea eficientă într-o prezentare se realizează
printr-o temeinică pregătire prealabilă a subiectelor abordate.

2. Deschiderea/Închidera aplicaţiei PowerPoint 2007


Deschiderea aplicaţiei se face fie prin dublu-clic pe pictograma PowerPoint (dacă
există pe desk-top), fie urmând calea: Start → All Programs → Microsoft Office →
Microsoft Office PowerPoint 2007;La lansarea în execuţie a aplicaţiei PowerPoint se deschide
în mod automat o prezentare nouă cu numele implicit Prezentare 1.
Închiderea aplicaţiei se poate face fie accesând butonul Office şi alegând opţiunea Închidere,
fie utilizând butonul de închidere al ferestrei PowerPoint;
Fişierele standard create cu PowerPoint 2007 pot avea două extensii, în funcţie de modul în
care vor fi utilizate:
• .pptx –fişiere prezentare. Acest format este utilizat în faza de construire a
prezentării; Versiuni anterioare ale aplicaţiei PowerPoint nu permit deschiderea
acestora.
• .ppsx – fişiere PowerPoint Show- Acestea sunt fişiere executabile şi pot rula pe
orice calculator, indiferent dacă aplicaţia PowerPoint este sau nu instalată pe ele.

59
3.Interfaţa aplicaţiei PowerPoint

Figura 3.1.

Elementele de bază ale interfeţei sunt: bara de titlu, bara de meniuri, panglica de instrumente,
spaţiul de lucru, bara de stare.
a) Bara de titlu conţine:
• butonul office
• denumirea şi tipul fişierului
• bara de acces rapid
• butoanele pentru minimizare şi închiderea aplicaţiei

Butonul Office – permite accesarea celor mai uzuale operaţii: crearea unui fişier nou,
deschiderea unui fişier existent, salvarea, imprimarea, închiderea, setarea unor opţiuni etc. De
asemenea oferă posibilitatea accesării celor mai recente documente deschise cu aplicaţia
PowerPoint

60
Figura 3.2

Bara Acces rapid: oferă posibilittaea accesării


rapide a comenzilor pentru salvarea documentului, anularea şi
reexecutarea unei comenzi.

Butonul din bara de acces rapid permite deschiderea listei ascunse


pentru particularizarea barei de instrumente în care pot fi
adăugate/ascunse elemente în bara de instrumente prin
bifarea/debifarea acestora. De asemenea panglica de instrumente poate
fi ascunsă/vizualizată în întregime cu ajutorul opţiunii Minimizare
panglică.
b. Bara de meniuri cuprinde meniurile cu comenzile PowerPoint, grupate ca în figura de mai
jos.

Figura 3.3
d. Panglica de instrumente Accesarea fiecăruia din meniuri determină afişarea unei
alte panglici de instrumente, cuprinzând comenzile din meniul respectiv
Panglica de instrumente corespunzătoare meniului Pornire este exemplificată în figura
de mai jos:

Figura 3.4
Cu ajutorul comutatorului Riglă din meniul Vizualizare, poate fi afişat şi instrumentul rigla
ce permite setarea rapidă a marginilor fiecărui diapozitiv şi afişarea de informaţii privitoare la
poziţia unor obiecte incluse în diapozitiv.

Butoanele de tipul: vor dezvolta la activare un submeniu, iar cele de tipul:

determină afişarea unei boxe de dialog pentru setarea unor opţiuni. Butonul de Help –
afişează o fereastră în care se oferă asistenţă pentru diverse operaţii din PowerPoint 2007

61
Panoul de diapozitive – se afişează în stânga ferestrei şi afişează miniaturi ale
diapozitivelor, fiind util şi la trecerea rapidă de la un diapozitiv la altul.
Barele de defilare, orizontală şi verticală –permit deplasarea rapidă în document. Operaţii
cu prezentări
e. Bara de stare este situată în partea inferioară a ferestrei, furnizând informaţii despre
fişierul PowerPoint curent: numărul diapozitivului curent/numărul total de diapozitive ale
fişierului, limba în care e considerat textul, butoane referitoare la stilul de afişare, procentul de
afişare.

4. Crearea, salvarea, deschiderea fişierelor PowePoint


4.1. Crearea unei noi prezentări
se face utilizând butonul Office → Nou→Prezentare necompletată → Creare.
Noua prezentare va primi, automat, numele Prezentare1, Prezentare3..., urmând ca, la prima
salvare, acesta să fie înlocuit cu cel dat de utilizator.
4.2. Salvarea unei prezentări noi se face astfel:
• cu butonul Office → Salvare → Prezentare PowerPoint (fişier
.pptx)/Expunere PowerPoint (fişier .ppsx)

• sau prin butonul Salvare din bara Acces rapid.


Se va afişa o boxă de dialog în care se cere numele fişierului, locul de pe disc unde se face
salvarea şi tipul fişierului (.pptx sau .ppsx). Prezentările care au numele implicit Prezentare 1,
2.... trebuie salvate sub un alt nume.
PowerPoint ne permite salvarea unei prezentări în alt format decât .PPTX. (Pentru aceasta
folosim Office → Salvare ca → Alte formate). Prezentarea poate fi salvată în format
.PPT/.PPS (pentru a putea fi deschise cu versiunile Office anterioare), .TXT (pentru a putea fi
deschise cu aplicaţia Notepad din Windows), .RTF (Rich Text Format – pentru a putea fi
deschise cu aplicaţia WordPad din Windows), .HTML sau .HTM (pentru a fi folosit ca
viitoare pagină de Internet), şablon (template – pentru a fi folosite ca bază pentru crearea altor
prezentări).

62
Salvarea unei prezentări existente Se face cu butonul Office → Salvare sau cu butonul Salvare

din bara Acces Rapid sau cu Ctrl+S.


Pentru a salva fişierul în alt loc (disc şi/sau folder) din sistem folosim butonul Office →
Salvare ca → Prezentare PowerPoint (fişier .pptx)/Expunere PowerPoint (fişier .ppsx).
Dialogul afişat ne va permite să alegem discul şi apoi folderul în care vrem să salvăm
prezentarea, după care confirmăm cu Salvare. Astfel se creează, de fapt, o copie a fişierului
în alt loc din sistem, iar din acest moment, se lucrează asupra acestei copii şi nu asupra
originalului.
4.3. Deschiderea unui prezentări
Pentru a deschide o prezentare existentă se utilizează butonul Office → Deschidere
sau combinaţia Ctrl+O.
Putem avea simultan deschise mai multe prezentări şi în acest caz pentru fiecare
prezentare deschisă se afişează câte un buton în bara de aplicaţii Windows. Ultima fereastră
deschisă este fereastra activă (toate comenzile acţionează asupra ei).
Trecerea de la o prezentare la alta se face cu un clic pe butonul din bara
Windows de aplicaţii aferent prezentării dorite sau cu Vizualizare → fila Fereastra
→ butonul Comutare ferestre.

5.Vizualizarea unei prezentări


În PowerPoint avem la dispoziţie 4 moduri principale de vizualizare:
• Vizualizare normală
• Vizualizare Sortare diapozitive
• Vizualizare Pagină de note
• Vizualizare Expunere diapozitive
Fiecare nouă prezentare se deschide în vizualizarea normală. Trecerea la alt mod de
vizualizare se realizează din fila Vizualizare, în care se alege una dintre cele 4 moduri
amintite. În figura 5.1 sunt marcate aceste opţiuni.

63
Figura 5.1
a. Vizualizarea Normală
În acest mod de vizualizare proiectăm prezentarea, adaugăm text, imagini şi alte
obiecte. În acest mod avem patru zone de lucru exemplificate în figura 2.1.2.

Figura 5.2
1 Fila schiţă ( atunci când fila Schiţă este vizibilă). Afişează textul diapozitivelor în
formă de schiţă.
2. Fila diapozitive ( atunci când fila Diapozitive este vizibilă). Acesta este locul în care
se pot vizualiza diapozitivele prezentării ca imagini reduse. Aici avem posibilitatea de a
rearanja, adăuga sau şterge diapozitive. şi de a avea o imagine de ansablu a prezentării.
3. Panoul diapozitiv se afişează în partea din dreapta. Afişează o vizualizare de mari
dimensiuni a diapozitivului curent. În acest mod de vizualizare, în diapozitivul curent se
pot adauga text, imagini, diagrame, obiecte desenate, etc.

64
4. Panoul note. In acest panou aflat sub panoul diapozitiv se pot introduce note atasate
diapozitivului curent. Aceste note se pot imprima şi utiliza în timpul expunerii de
diapozitive.
b. Vizualizarea Sortare diapozitiv
În acest mod de vizualizare avem o expunere a diapozitivelor sub forma de imagini
reduse. Aici putem schimba ordinea diapozitivelor din prezentare tragând cu mouse-ul un
diapozitiv în poziţia dorită.
c. Vizualizarea Pagina de note
Este un mod de vizualizare care permite inserarea de note în panoul Note.
d. Vizualizarea Expunere diapozitive
In acest mod diapozitivele vor fi afişate pe întreg ecranul, la fel ca în cazul prezentării
reale. Se utilizează pentru a vedea cum va arata prezentarea reala: cu filme, animaţii,
efecte de tranziţie, etc. Este recomandat ca înaite de finalizare să se analizeze prezentarea
în acest mod.
6. Aspecte şi şabloane
6.1. Aspecte
Aspectele sunt modele de aranjare a textelor şi obiectelor unui diapozitiv. O
prezentare poate conţine unul sau mai multe aspecte. Există aspecte standard disponibile în
PowerPoint 2007 dar se pot crea şi aspecte noi.
Când deschidem o prezentare nouă
apare aspectul implicit denumit
Diapozitiv titlu. Dar poate fi ales un
alt aspect. Pentru aceasta selectăm
diapozitivul pentru care vrem să
stabilim aspectul şi cu clic pe butonul
drept al mouse-lui deschidem meniul
contextual din care alegem Aspect.
Selectăm aspectul potrivit pentru
diapozitivul selectat.
In figura 6.1 se pot vedea câteva
aspecte standard. Figura 6.1

65
De asemenea se poate alege şi
schema de culori pentru fundal,
selectând diapozitivul dorit apoi cu
clic dreapta deschidem meniul
contextual şi alegem Format
fundal.
Se va deschide fereastra de
dialog din figura 6.2 din care putem
alege o umplere a fundalului cu o
singură culoare, cu un degradé, cu o
Figura 6.2
imagine, sau o textură.

6.2. Şabloane
PowerPoint are o mulţime de şabloane care ne ajută să dăm prezentării un aspect plăcut
şi adecvat conţinutului, publicului ţintă şi cotextului susţinerii prezentării. Un şablon
conţine o schemă de culori şi un design al diapozitivului. Când spunem design ne referim
la culoarea de fond, o anumită formatare a textului precum şi la grafica de fundal.

Pentru a alege un design se acţionează butonul Office şi se alege opţiunea


Nou. Din meniul care se va deschide se alege opţiunea Şabloane instalate. Selectăm un
model care se potriveşte prezentării noastre din lista care se deschide, apoi dăm clic pe
butonul Creare.
Putem de asemenea căuta şabloane pe internet selectând din meniul Office opţiunea
Microsoft Office Online. Alegem o tematică adecvată prezentării noastre apoi dăm
Download.
7. Folii Master
Toate diapozitivele dintr-o prezentare au la bază un aspect ales din lista de aspecte
disponibile sau creat de utilizator. Acest aspect poate fi formatat ca folie master. Fiecare
aspect folosit în prezentare poate fi formatat, iar formatarea se aplică tuturor diapozitivelor
care au acel aspect. De exemplu putem formata ca toate diapozitivele de un anumit aspect

66
să aiba titlul scris cu font Courier New de culoarea albastru. Alinierea titlului să fie la o
anumita distanţă de marginea stângă. Fiecare diapozitiv cu acel aspect să aibă inserată o
siglă sau o poză într-o poziţie stabilită. Să vedem în continuare cum se lucrează cu foliile
master.
Având prezentarea deschisă, se selectează fila Vizualizare din meniu. Apoi se
selectează Coordonator de diapozitive. Aceşti paşi sunt ilustraţi în figura 7.1.

Figura 7.1
În urma acestei acţiuni se adaugă în meniu opţiunea Coordonator de diapozitive. Vor
apare în partea de jos a ferestrei două panouri: în stânga aspectele (în alb, necompletate) şi
în dreapta aspectul curent pe care il vom putea formata în continuare. Pe acesta se va lucra
pentru a formata toate diapozitivele care au acest aspect.
Pentru a insera o poză, imagine, sau alt obiect într-o folie master vom selecta meniul
Inserare şi de acolo vom alege obiectul dorit.
Pentru a şterge un obiect dintr-o folie master ne poziţionam pe obiectul respectiv şi
dăm clic dreapta. Din meniul care se deschide alegem decupare. Tot în acest meniu mai
găsim opţiuni de formatare a imaginii sau obiectului.

67
Putem insera în fiecare diapozitiv data, titlul prezentării şi numarul diapozitivului.
Pentru aceasta selectăm meniul Inserare apoi alegem Antet şi subsol. În fereastra care
se deschide vom stabili ce anume să apară în subsolul paginii. Se poate include în
diapozitiv data actualizată momentului prezentării sau o data fixată , de exemplu a
realizarii materialului. De asemenea dacă se bifează numar diapozitiv diapozitivele
prezentării vor fi numerotate. Căsuţa subsol va fi bifată dacă dorim ca în subsolul
diapozitivelor să fie înscris un titlu sau o informaţie necesară. Putem seta ca prima pagină
să nu conţină aceste informaţii

prin bifarea casuţei corespunzătoare. Apoi apăsăm butonul Se aplică sau Se aplică
pentru toate pentru a aplica aceste setări. Urmăriţi aceste opţiuni în figura 7.2.

Figura 7.2

8. Corectarea automată a textului


Programul Microsoft PowerPoint 2007 corectează implicit anumite tipuri de text pe măsură ce
acestea sunt tastate. Aceste corectări ale textului se efectuează urmând paşii:

68
1. Butonul Office

2. Opţiuni PowerPoint

3. Verificare
Caseta de dialog care apare este următoarea:

Aici se găsesc opţiuni pe care le-aţi întâlnit deja la programul Microsoft Word.

9. Animaţii
9.1. Animaţii predefinite
Prezentările sunt mai atractive dacă se utilizează animaţiile. Programul are un set de animaţii

predefinite care se pot aplica unui obiect din diapozitiv, unui diapozitiv sau întregii prezentări.

69
Paşii pentru realizarea animaţiilor sunt următorii:
1. Meniul Animaţii
2. Clic pe lista cu animaţii
3. Cu ajutorul barei de derulare selectaţi din listă o
animaţie predefinită (De exemplu Ştergere)

4. Pentru vizualizarea animaţiei alese folosiţi opţiunea Examinare

9.2. Animaţii particularizate


Paşii pentru realizarea animaţiilor particularizate sunt următorii:
1. Selectaţi obiectul pe care doriţi să-l animaţi

2. Alegeţi din fila Animaţii opţiunea Animaţie particularizată


3. În panoul din dreapta faceţi clic pe Adăugare efect, Intrare, Tablă de şah. Pentru
vizualizarea tuturor efectelor faceţi clic pe Mai multe efecte.

Grupul Intrare – pentru intrarea cu efect a textului sau obiectului dorit


Grupul Accent – pentru adăugarea unui efect de mărire, micşorare sau rotirea unui obiect sau
text
Grupul Ieşire – pentru adăugarea unui efect de ieşire din diapozitiv asupra unui obiect sau text
Grupul Căi de mişcare – pentru adăugarea unui efect care duce la deplasarea pe anumite căi
sau direcţii a unui obiect sau text.

70
9.3. Eliminarea efectelor de animaţie
Pentru eliminarea animaţiilor se selectează obiectul şi din panoul
cu Animaţii particularizate de face clic pe Eliminare.

10. Tranziţii între diapozitive


Tranziţiile sunt efecte aplicate între diapozitive şi au efecte asemănătoare animaţiilor. Se
găsesc în meniul Animaţii, fila Tranziţie.

Paşii pentru aplicarea tranziţiilor asupra diapozitivelor sunt:


1. Selectarea diapozitivului
2. Din fila Animaţii, grupul Tranziţie la acest diapozitiv, clic pe unul dintre efecte
3. Pentru aplicarea efectului de tranziţie întregii prezentări se face clic pe butonul Se

aplică tuturor

4. Viteza de tranziţie se poate seta Încet, Mediu sau Repede.


5. Din lista Sunet de tranziţie alegeţi un model de sunet care să însoţească tranziţia.

71
6. Trecerea de la un diapozitiv la altul se face La clic de mouse sau Automat după un
anumit număr de secunde.

Eliminarea efectelor de tranziţie se face după selectarea diapozitivului alegând opţiunea Fără
tranziţie.
11. Rularea de probă a prezentării
Dacă prezentarea rulează fără intervenţia prezentatorului, atunci puteţi opta pentru
derularea diapozitivelor în mod automat.
În meniul Expunere diapozitive, Configurare, cu ajutorul opţiunii Programarea
repetiţiilor se poate stabili durata pentru fiecare diapozitiv, respective pentru rularea întregii
prezentări. Dacă prezentarea este însoţită de un discurs, atunci ar fi bine ca derularea

diapozitivelor să o faceţi manual.


Bara Repetiţie are butoane care au, în ordine, următoarele efecte:

1. Următorul – pentru deplasarea la următorul diapozitiv


2. Pauză
3. Timp diapozitiv
4. Repetare
5. Durata întregii prezentări
După ultima înregistrare apare mesajul următor:

72
În cazul în care utilizatorul este de accord cu timpul întregii prezentări, se face clic pe Da, în
caz contrar pe Nu şi se repetă Programarea repetiţiilor.
11.1. Ascunderea diapozitivelor într-o prezentare
În cazul în care la expunerea finală nu doriţi să apară anumite diapozitive, acestea se pot
ascunde, din meniul Expunere diapozitive, opţiunea Ascundere diapozitiv.

12.

Lansarea prezentării
Utilizatorul îşi creează o prezentare în PowerPoint pentru a o expune cu ajutorul unui
videoproiector, pe hârtie etc.
Lansarea prezentării se realizează din meniul Expunere diapozitive astfel:

1. Dacă se doreşte lansarea prezentării de la


început se alege opţiunea De la început
2. Dacă se doreşte lansarea prezentării de la
diapozitivul care este pe ecran la un moment
dat se alege opţiunea Din diapozitivul
curent
3. Dacă se doresc doar anumite diapozitive a fi
prezentate, se face clic pe Expunere diapozitive particularizată şi se stabileşte care
dintre diapozitive se vor prezenta.

73
Trecerea de la un diapozitiv la altul se face cu clic de mouse sau cu tasta Enter. De
asemenea, se pot utiliza tastele-săgeţi de pe tastatură pentru navigarea între diapozitive.
Observaţii:
a) După crearea prezentării, pentru a putea fi expusă, se salvează ca şi Expunere
PowerPoint.
b) Pentru a derula o prezentare sub formă de Expunere diapozitive se apasă tasta F5.
Dacă în momentul expunerii prezentării doriţi să interveniţi, o
puteţi face, cu clic dreapta pe prezentare. Se deschide o listă cu
opţiuni:
Următorul – duce la diapozitivul următor
Anteriorul – duce la diapozitivul care tocmai s-a prezentat
Salt la diapozitiv – se poate alege diapozitivul care să fie
prezentat în acel moment
Ecran – se alege ecran alb sau negru, iar opţiunea Comutare
programe afişează bara de stare
Opţiuni indicator – opţiuni pentru diferite
notări care se pot face in diapozitiv (ca şi
uneltele din Paint)
Pauză – se blochează prezentarea
Încheiere expunere – se încheie
prezentarea.
Schimbarea orientării (orizontal/vertical)
diapozitivelor

74
Acestă casetă de dialog vă ajută la dimensionarea diapozitivelor, la numerotarea lor, la
orientarea de tip Portret sau Vedere a diapozitivelor şi a notelor de subsol.

13. Tipărirea prezentării


Tipărirea prezentării se face din Butonul Office,
Imprimare.
Nume - Stabiliţi numele imprimantei la care doriţi să
tipăriţi prezentarea.
Zonă de imprimat – Toate: se tipăresc toate
diapozitivele, Diapozitiv curent: adică se tipăreşte
doar diapozitivul de pe ecran, Selecţia: adică se
tipăreşte doar ce este selectat
De imprimat – pentru listarea Diapozitivelor imprimate, Pagini de note, Vizualizarea
schiţă
Color/tonuri de gri – pentru tipărire color, în nuanţe de gri sau doar alb-negru
Copii – câte copii să fie tipărite
Proprietăţi – stabilirea unor proprietăţi printre care şi formatul de hârtie.

14. Inserarea/formatarea de obiecte

14.1.Inserarea de ClipArt şi imagini


Clip Art reprezintă o colecţie de imagini sau desene predefinite pe care le putem
introduce în diapozitive. Odată cu lansarea pachetului Office 97, Microsoft introduce şi
colecţia Clip Gallery care conţine în plus elemente de sunet, clipuri video şi grafică artistică.
Pentru a deschide Clip Gallery vom proceda în unul din modurile:
I. Executăm clic pe meniul Inserare apoi clic pe butonul din meniul Ilustraţii. În
fereastra care se va deschide, în partea dreaptă, vom alege butonul “Organizare
miniaturi…” care va determina deschiderea unui noi ferestre în care se găsesc o serie
de imagini organizate după diferite criterii.

75
Inserarea unui clip intr-un diapozitiv
Presupunem că dorim să inseram clipul cu brad din imaginea de mai sus în diapozitivul
curent.
Pentru a realiza acest lucru, procedăm astfel:
1. Din meniul Insert alegem optiunea ClipArt.
1. Executăm clic pe butonul Clip Art .
2. Executăm clic pe Organizare miniaturi….
3. Executăm clic pe categoria care reprezintă tipul clipului dorit, în acest caz Autoshape, apoi
pe Miscellaneous.
4. Selectăm clipul pe care dorim să îl inserăm, executând clic pe el.

5. Executăm clic pe butonul Copiere .


6. Închidem fereastra Clip Art.
7. Poziţionăm cursorul în diapozitivul în care vrem să inserăm clipul şi efetuăm clic
pe butonul Lipire din meniul Pornire.
Imaginea obţinută va arăta astfel:

76
Observaţie:
Odată introdus în diapozitiv, clip art-ul va fi tratat ca şi un obiect, deci va putea fi mutat în
cadrul diapozitivului, redimensionat etc.

Inserarea unei imagini dintr-un fişier


Dacă undeva pe disc avem un fişier care conţine o imagine (poate fi şi un sunet sau o
imagine video) pe care dorim să o inseram într-un diapozitiv, vom proceda astfel:
1. Selectam diapozitivul în care trebuie inserată imaginea.
2. Din meniul Inserare alegem opţiunea Imagine. Pe ecran va fi afişată fereastra Inserare
imagine.
3. Căutăm imaginea pe care dorim să o inserăm în directorul în care ea este localizată.
4. Efectuăm un clic pe imagine pentru a o selecta.
5. În final efectuăm clic pe butonul Insert (vezi figura de mai jos).

77
Aspectul final al diapozitivului va fi de forma următoare:

78
Imaginile inserate pot fi redimensionate. Aceasta poate fi realizată astfel:
1. Se efectuează un clic pe imagine ceea ce va determina selectarea acesteia.
2. Se poziţionează cursorul pe unul din marcajele din colţurile imaginii şi printr-o mişcare
de dragare se redimensionează imaginea.
3. Se eliberează butonul mouse-lui.
Observaţie:
Aspectul imaginii poate fi modificat prin aplicarea efectelor disponibile în meniul Pornire,
submeniul Desenare, aspectul final al diapozitivului depinzând doar de imaginaţia celui ce îl
realizează.
14.2 Diagrame
Diagramele reprezintă o modalitate mult mai explicită de a prezenta date. De aceea ele
sunt adesea utilizate în prezentări. Se poate folosi o diagramă deja creată sau se pot crea unele
noi. Inserarea unei diagrame într-un diapozitiv se poate realiza în trei feluri:
- folosind meniul Inserare→ Diagramǎ (Insert→ Chart)

- folosind butonul de pe bara de butoane Standard.


- Selectând un diapozitiv care poate conţine tabele şi diagrame dând dublu clic pe
simbolul de diagramǎ din centrul diapozitivului.

79
La efectuarea unui clic pe butonul din diapozitiv care permite inserarea unei diagrame,
va apărea un tabel asemănător celui din Excel în care se pot introduce datele cărora le vom
asocia diagrama creată.

Dupǎ introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va trebui sǎ daţi un clic oriunde in afara
graficului sau a ferestrei apǎrute.

In paralel, se va asocia diagrama corespunzǎtoare tabelului.

80
Daca aveti un grafic realizat şi doriţi modificarea anumitor date va trebui sǎ editaţi
graficul. Acest lucru se realizeaza, prin apelarea functiei Editare date , din meniul derulant

aparut, dupa ce ati dat clic dreapta pe graficul pe care doriti sǎ il modificaƫi. Pe ecran va apǎrea

fereastra de editare în care puteti modifica datele.


Schimbarea culorii fundalului graficului / diagramei
Dupa editarea graficului puteti modifica culoarea de umplere a graficului. Daţi clic dreapta pe
suprafaţa diagramei şi din fereastra apǎrutǎ alegeţi Formatare suprafaţǎ diagramǎ

Schimbarea culorii elementelor componente ale graficului


Pentru a modifica culorile unei serii, din graficul deja definit, dati clic dreapta pe
aceasta si selectati optiunea Formatare serie de date, Umplere şi se alege culoarea doritǎ. In
aceasta fereastra alegeti culoarea dorita, eventual si alte optiuni oferite de meniurile existente
in aceasta fereastra.

81
Schimbarea tipului graficului / diagramei
Dupa editarea graficului creat, puteti modifica tipul acestuia prin clic dreapta pe grafic şi
alegerea din meniul Modificare tip serie diagramǎ a tipului de grafic dorit..

0 modalitate mai rapida de schimbare a tipului graficului este cu ajutorul butonului existent pe
bara de instrumente a aplicatiei ( Modificare tip diagramǎ)

14. 3. Scheme organizatorice (organigrame)


Crearea unei scheme organizatorice
Un grafic SmartArt este o reprezentare vizuală a informaţiilor şi ideilor. Aveţi
posibilitatea să creaţi grafice SmartArt dacă alegeţi din mai multe aspecte pentru a comunica
mai rapid, mai uşor şi mai eficient mesajul dvs. Majoritatea persoanelor creează conţinut care
constă numai din text, chiar dacă ilustraiile şi graficele ajută publicul să înţeleagă şi să îşi
amintească informaţiile mai bine decât textul.
Din acest tip de diapozitiv se alege iIustraţie SmartArt

82
Sau, din meniul Inserare → SmartArt .

Din aceasta fereastrǎ alegeţi tipul dorit şi apoi apǎsaţi butonul OK. In cadrul diapozitivului
va apǎrea schema în care dumneavoastrǎ puteţi introduce datele dorite.
In noul diapozitiv, pentru a putea introduce date, va trebui sa dati dublu clic pe imaginea
corespunzatoare.
Pe ecran va apare si o bara de instrumente specifica. Cu ajutorul acesteia puteţi realiza
diferite modificǎri asupra schemei organizatorice.

Modificarea structurii ierarhice a unei organigrame


Se selectezǎ structura pe care dorim sǎ o modificǎm şi din meniul Aspect alegem structura
potrivitǎ

83
Adăugarea, ştergerea elementelor componente ale ierarhiei
Faceţi clic pe ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi forma,apoi faceţi clic pe
forma existentă localizată cel mai aproape de locul în care doriţi să adăugaţi noua
formă.Pentru a insera o formă la acelaşi nivel cu forma selectată dar urmând după aceasta,
faceţi clic pe Adăugare formă după.Pentru a insera o formă la acelaşi nivel cu forma selectată
dar înaintea acesteia, faceţi clic pe Adăugare formă înainte.Pentru a insera o formă un nivel
mai sus de forma selectată, faceţi clic pe Adăugare formă deasupra.Forma nouă ia poziţia
formei selectate, iar forma selectată şi toate formele selectate direct dedesubtul ei sunt
retrogradate fiecare cu câte un nivel. Pentru a insera o formă un nivel mai jos de forma
selectată, faceţi clic pe Adăugare formă dedesubt. Forma nouă se adaugă după celelalte forme
la acelaşi nivel.1
Pentru a şterge o componentǎ , se selecteazǎ şi se aplicǎ Delete.
Pentru a putea copia, muta, roti sau redimensiona un obiect grafic, acesta trebuie mai intii
selectat.
Selectarea, deselectarea unuia sau mai multor obiecte grafice se realizeaza astfel:
Dacă dorim să selectam un singur obiect grafic vom executa clic pe el.
Dacă dorim să selectăm mai multe obiecte grafice procedam astfel:
1. Ţinem tasta Shift apăsată.
2. Executam clic pe fiecare obiect grafic in parte.

1
http://office.microsoft.com/ro

84
Pentru a deselecta obiectele grafice selectate, executam clic in afara obiectelor selectate.2
Schimbarea culorii de fundal, şi a culorii, grosimii, stilului liniei obiectului desenat
Se alege Contur forme

Aplicarea unui efect de umbră asupra unui obiect desenat

Rotirea sau schimbarea în oglindă a unui obiect se face astfel;

2
Ghid de iniƫiere Powerpoint, CD din colecƫia “Profesoul virtual”, Okko Soft

85
Rotirea se poate face şi prin apǎsarea şi ţinerea marcajului de selectare de forma unui
cerc mic şi verde care apare deasupra obiectului desenat.
Alinierea unui obiect desenat
Se face din meniul Aranjare→ Poziţionare obiecte→Aliniere

Redimensionarea unui obiect desenat


Vom proceda astfel:
1. Selectǎm obiectul grafic care trebuie redimensionat. In jurul obiectului grafic vor apare
marcajele de selectare( 8 cerculeţe).
2. Plasǎm simbolul mouse-ului pe unul din marcajele de selectare si printr-o operaţie de
dragare fixǎm dimensiunile dorite pentru obiectul grafic respectiv.

Aducerea unui obiect în faţă, în spate

Copierea, mutarea, ştergerea


Copierea unui grafic, diagrame, obiect desenat în cadrul prezentării

86
Presupunem cǎ avem urmatoarele diapozitive:

Din diapozitivul cu numarul 2, dorim sa copiem faţa veselǎ in diapozitivul cu numarul 1.


1. Selectǎm obiectul grafic pe care dorim sǎ le copiem, în cazul nostru executam clic pe
faţa veselǎ.
2. Facem clic dreapta pe obiect şi apare:

Selectǎm Copiere
3. Afisam diapozitivul 1 in modul, in acest diapozitiv dorim sa copiem faţa veselǎ..
4. Apǎsǎm clic dreapta şi selectǎm Lipire

Diapozitivul 1 va apǎrea astfel:

87
Mutarea unui grafic, diagrame, obiect desenat în cadrul prezentării: pentru a muta un
obiect desenat se procedeazǎ ca mai sus , dar se alege Decupare în loc de Copiere
Ştergerea unui grafic, diagramă, obiect desenat : selectǎm, graficul, diagrama sau desenul
şi tastǎm Delete sau Backspace.

1.6.4. Suportul de curs Modulul 1. Tema 4.


Documentarea şi comunicarea folosind IT

1. Noţiuni introductive

Internet este o reţea foarte mare de calculatoare (WAN-Wide Area Network) care
conectează între ele milioane de reţele mai mici din lumea întreagă.
• la reţeaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare
• informaţia circulă prin reţea sub formă de pachete care au destinatar şi expeditor
• legăturile dintre reţelele de calculatoare care compun Internet sunt stabilite prin linii
telefonice, unde radio, cabluri subacvatice intercontinentale, sateliţi
• dirijarea unui pachet în reţea e făcută automat de un protocol numit IP (Internet
Protocol). Acesta e completat cu protocolul TCP (Transmission Control Protocol)
care împarte mesajul în unităţi de date, numerotează pachetele unui mesaj, reface
mesajul la destinaţie din pachete şi verifică dacă mesajul a fost transmis corect
• pentru conectare la Internet sunt necesare:
o un calculator
o un modem
o software pentru Internet
WWW (World Wide Web care în traducere înseamnă „o pânză de păianjen ce cuprinde
întreaga lume”) este un serviciu Internet care permite calculatoarelor conectate la Internet să
transfere date hipertext şi hipermedia (text formatat, grafică, video sau audio). Dacă Internetul
reprezintă baza de comunicaţie, serviciul WWW permite localizarea documentelor Web prin
intermediul unui sistem aproape infinit de legături.
Protocolul folosit pentru transmiterea datelor între server şi client se numeşte HTTP
(Hyper Text Transfer Protocol).

88
FTP (File Transfer Protocol) utilizatorii Internet pot folosi un serviciu special numit
FTP. Prin intermediul serviciului FTP ei pot transfera în mod rapid fişiere de la un sistem la
altul. De asemenea sunt necesare cele două tipuri de aplicaţii Internet (server FTP şi client
FTP).
Adresa documentului web se numeşte adresă URL (Uniform Resource Locator).
Adresa URL e formată din 3 părţi: numele protocolului, numele gazdei şi calea fişierului.
De exemplu:
http :// www.usborne.co.uk / public / homepage .html
O pagină web se identifică printr-o adresă unică. O colecţie de pagini web aparţinînd
aceleiaşi persoane sau aceluiaşi grup se numeşte sit web. În web metoda folosită pentru
organizarea informaţiei este hipertextul (hypertext). Folosind această metodă, textul sau
imaginea evidenţiată face prin clic trimitere la o altă pagină web. Textul sau imaginea
evidenţiată se numesc hiperlegătură (hyperlink). Reţeaua web funcţionează astfel: pe
calculatorul server web e instalat un program care administrează paginile web. Pe calculatorul
client web funcţionează un program de explorare a paginilor web, numit browser.
Un calculator sau o reţea de calculatoare pot fi conectate la Internet prin intermediul
unui furnizor de servicii Internet ISP (Internet Service Provider). Un ISP este de regulă o
societate care are unul sau mai multe calculatoare conectate la Internet.

2. Navigare pe web

• Browser
Browser-ul este o aplicaţie Internet de tip client WWW care respectă protocolul HTTP
(HyperText Transfer Protocol) ce permite realizarea de legături independente între
documentele Web în scopul vizualizării acestora. Această aplicaţie permite citirea textului şi
afişarea imaginilor sau a altor informaţii multimedia aflate pe un server Web. În mod obişnuit
browser-ul recepţionează informaţia de afişat sub forma unor fişiere care conţin text scris în
limbajul HTML (HyperText Markup Language).
Browserul asigură următoarele operaţii:
o deplasarea prin reţea şi vizualizarea documentelor web
o folosirea semnelor de carte (Bookmark) – adrese ale unor pagini vizitate ce pot fi
memorate pentru o accesare mai rapidă
o folosirea istoricului (History) – o listă cu numele paginilor web vizitate în ultima
perioadă, configurabilă
o copierea informaţiilor pe propriul calculator – download
o încărcarea unui fişier de pe calculatorul propriu pe un calculator din
reţea – upload
o folosirea unui serviciu de căutare a informaţiei – de exemplu Google
o accesul la celelalte servicii de informare
o accesul la alte servicii Internet: poştă electronică, servicii de ştiri,
serviciul de transfer de fişiere ftp, etc.
Cel mai utilizat browser este Internet Explorer.

• Deschiderea şi închiderea unui browser Web

Deschiderea (lansarea în execuţie) a unui browser se poate realiza dând


double click (sau click) pe pictograma browser-ului:

89
• din Desktop,
• din meniul Start prin accesarea opţiunii corespunzătoare.

Închiderea browser-ului se poate realiza similar închiderii unei aplicaţii Windows:


• dând click pe butonul al ferestrei,
• alegând opţiunea Close din meniul File,
• tastând combinaţia de taste Alt-F4.

Schimbarea paginii de start într-un browser Web se face alegând din meniul
Tools/Instrumente comanda Internet Options/Optiuni internet se alege unul din cele trei
butoane disonibile

Ordinea
operaţiilor

Reîmpropătarea paginii şi oprirea încărcării unei pagini web se face cu ajutorul


butoanelor.
Vizualizarea adreselor vizitate se face prin deschiderea listei history-istoriei

90
Ştergerea din bara de adrese a browser-ului a „istoriei” (history) adreselor URL vizitate
anterior şi memorate acolo.

Accesarea paginilor Web se poate realiza astfel:


1. prin tastarea adresei dorite în bara de adrese urmată de Enter:

2. prin alegerea unei adrese URL din „Istoria” barei de adrese;

91
3. prin intermediul unui link.

4. navigarea înainte-înapoi se face cu ajutorul butoanelor


5. Memorarea în bookmarks a adresei unei pagini Web vizitate în vederea
revenirii la acestea şi altă dată. Această memorare este similară cu utilizarea unor semne de
carte „bookmarks” plasate la anumite pagini. În acest sens orice browser modern pune la
dispoziţie un sistem de memorare a adreselor paginilor favorite, şi de reaccesare a lor din
cadrul unui meniu numit chiar Favorites. Se pot adăugarea (memorarea) în Favorites adrese
URL care pot fi accesate ulterior.

Folder unde se memorează Creare folder

Accesare adrese
memorate

Organizare adrese
memorate în foldere

6. Organizarea în bookmarks presupune mai


multe operaţii:
• Crearea de foldere noi
• Mutarea
• Redenumirea
• Ştergerea

Fişa de lucru
1. Deschideţi un browser Web
2. Schimbaţi pagina de start
3. Deschideţi adresele www.edu.ro
4. Salvaţi pagina deschisa anterior într-un
folder cu numele Documentaţie

3. Căutare pe web

a. Folosirea unui motor de căutare:


• Alegerea unui motor de căutare:
Motoarele de căutare sunt servere specializate în stocarea de meta-informaţii (adică a

92
„informaţiilor despre informaţii”) care oferă utilizatorilor posibilitatea de a găsi (regăsi)
informaţiile dorite în site-urile în care acestea există.
Selectarea unui motor de căutare se poate face în mai multe feluri:

· tastând adresa URL a acestuia în bara de adrese şi apoi Enter;

· prin alegere din „istoria” barei de adrese sau din Bookmarks a adresei
motorului de căutare dorit (dacă acesta a mai fost accesat de curând sau dacă are adresa
memorată în Favorites);

· prin intermediul butonului Search din Toolbar care va deschide un dialog cu


câteva opţiuni de căutare: Find a Web page (pentru o pagină Web), Find a Person (pentru o
persoană), Find a map (pentru o hartă) etc.
Iată în continuare câteva adrese ale celor mai puternice motoare de căutare:
www.google.com, www.yahoo.com, www.altavista.com, www.excite.com, www.lycos.com.
În acest moment Google conţine cea mai mare bază de date, în care se găsesc peste 3 miliarde
de pagini. Pentru a clasifica o pagină Web, Google contorizează numărul de link-uri care
conduc la aceasta. Deci o pagină Web cu cât va avea mai multe trimiteri (referinţe) din alte
site-uri, cu atât va avea un scor de relevanţă mai mare.

• Efectuarea unei căutări utilizând cuvinte cheie, fraze


Motoarele de căutare pun la dispoziţie mecanisme de căutare după unul sau mai
multe cuvinte cheie sau după fraze. Orice motor de căutare oferă minim o bară de căutare
Search (Caută) în care există un câmp de editare în care pot fi tastate aceste cuvinte sau fraze
şi un buton Search care odată apăsat va declanşa căutarea.

• Combinarea criteriilor de selecţie într-o căutare


Motoarele de căutare pun la dispoziţie opţiuni de a construi relaţii logice între
cuvintele cheie prin intermediul unor operatori logici cum sunt OR, AND, NOT.
Operatorul OR se utilizează de regulă între două cuvinte cheie, pentru a căuta

93
informaţii şi concepte sinonime, întorcând astfel toate înregistrările unice, ce conţin primul, al
doilea sau ambii termeni incluşi.
Operatorul AND (similar cu +) inserat între două cuvinte cheie va determina
întoarcerea strict a rezultatelor care conţin ambele cuvinte cheie. Dacă se combină mai mulţi
termeni căutarea va avea un grad mai înalt de specificitate.
Operatorul NOT (similar cu -) permite excluderea informaţiilor (paginilor Web) care
conţin termenii introduşi după el.
Unele motoare de căutare printre care se numără şi Google pun la dispoziţie facilităţi
avansate de căutare şi oferă suport de operare pentru mai multe limbi.

• Copierea textului, imaginilor, URLului dintr-o pagină web într-un document


Pentru a putea fi copiat un text (o secvenţă de text) dintr-o pagină Web se poate
utiliza mecanismul Copy & Paste. Mai întâi se va selecta textul dorit, apoi din meniul
contextual al selecţiei se va alege opţiunea Copy. În acest moment textul va exista în memoria
Clipboard. Pentru a fi copiat (duplicat) într-un alt document (Word, text, etc) se va deschide
respectivul document (dacă nu este deja deschis) iar apoi prin intermediul comenzii Paste se
va aduce textul din memoria Clipboard la destinaţia dorită.
Pentru a copia în Clipboard o imagine dintr -o pagină Web, se poate utiliza meniul
contextual aferent imaginii dorite. Din acest meniu se va alege opţiunea Copy, iar apoi prin
Paste, imaginea va fi copiată (duplicată) la o destinaţie (într-un document Word, într-un editor
grafic etc).
O adresă URL dintr-o pagină Web poate fi copiată în Clipboard similar copierii unei
imagini dar alegându-se din meniul contextual comanda
Copy Shortcut.

O altă modalitate de a copia o adresă URL dintr-o pagină Web prin acelaşi mecanism
Copy & Paste o constituie opţiunea Properties.

Selectarea opţiunii Properties va determina deschiderea dialogului cu acelaşi nume


asociat link-ului. Din acest dialog se va selecta adresa URL şi se va memora prin Copy în
Clipboard, de unde va putea fi extrasă oricând prin Paste.

• Salvarea unei pagini Web într-o locaţie pe disc, ca fişier text, fişier html.
Conţinutul unei pagini Web se poate salva ca fişier text (.txt) sau (.html) prin
intermediul opţiunii Save as existentă în meniul File al browser-ului.
După selectarea acestei opţiuni (Save as) apare un dialog (Save Web Page) prin

94
intermediul căruia poate fi selectată calea şi numele fişierului în care se va salva conţinutul
paginii curente. De asemenea se poate selecta tipul fişierului care va fi salvat (html, htm, txt).

• Descărcarea de fişier text, imagine, sunet, video, software, dintr-o pagină web
într-o locaţie pe disc.
Cel mai frecvent paginile Web oferă vizitatorilor link- uri speciale pentru descărcarea
unor arhive ce pot conţine fişiere de tip text, de tip imagine, de tip sunet, video sau produse
software. Aceste fişiere există arhivate (zip, rar, ace etc sau sub forma autoextractabilă exe)
pentru a putea fi descărcate mai rapid,.

Procesul de descărcare (download) a fişierelor din hard disc-ul server-ului pe hard


disc-ul calculatorului personal se poate realiza în mai multe modalităţi:
· dând click în link-ul respectiv;

· prin intermediul meniului contextual alegând opţiunea Save Target As;

· prin intermediul unui downloader (un program specializat pentru descărcarea


rapidă a unui fişier din Internet ex.: FlashGet, Download Accelerator,
GetRight etc).
Salvarea unei imagini dintr-o pagină Web se poate realiza prin intermediul opţiunii
Save Picture As din cadrul meniului contextual (aferent imaginii) sau alegând opţiunea Save
this image din bara de unelte ce apare atunci când prompter-ul mouse-ului se află deasupra
imaginii.

b. Pregătirea
• Previzualizarea unei pagini web
Meniul File al browser-ului pune la dispoziţie posibilitatea de a previzualiza o
pagină Web înainte de tipărire prin intermediul opţiunii Print Preview.

• Schimbarea orientării unei pagini web


Schimbarea orientării portrait (cu pagina aşezată pe lungime) sau landscape (cu
pagina aşezată pe lăţime) a unei pagini Web ce va fi tipărită, poate fi realizată prin intermediul

95
dialogului Print, secţiunea Layout. Dialogul Print devine disponibil dacă din meniul File s-a
ales opţiunea Print.

• Schimbarea dimensiunii hârtiei.


Schimbarea dimensiunii hârtiei se poate realiza prin intermediul opţiunii Page Setup
din cadrul meniului File. După lansarea acestei opţiuni va deveni disponibil dialogul Page
Setup care prin câmpul Size (mărime) va permite modificarea dimensiunii hârtiei pe care se va
lista la imprimantă

• Schimbarea marginilor unei pagini web


Schimbarea marginilor unei pagini Web ce va fi tipărite, se poate realiza prin
intermediul op ţiunii Page Setup din cadrul meniului File. După lansarea acestei opţiuni va
deveni disponibil dialogul Page Setup care prin secţiunea Margins (inches) va oferi
posibilitatea modificării marginilor unei pagini Web ce va fi tipărită (adică a distanţelor
conţinutului faţă de marginile din stânga (left), dreapta (right), sus (top), jos (bottom) a hârtiei
pe care se va lista).

c. Tipărirea
• Alegerea opţiunilor la imprimare ca: întreaga pagină, anumite pagini,
anumite porţiuni, text selectat, număr de copii şi printarea.
Opţiunea Print a meniului File pune la dispoziţie un dialog special prin intermediul
căruia poate fi stabilit conţinutul ce va fi tipărit:
· întreaga pagină Web,
· doar o pagină anume din cadrul documentului Web,
· un frame,
· un text selectat,
· numărul de copii ce se vor tipări.

4. Poşta electronică

a. Concepte generale
• Structurii unei adrese de e-mail
Adresa de postă electronică are aceeaşi funcţionalitate ca si adresa de livrare a poştei clasice.
Pentru a putea trimite un mesaj de postă electronică este necesară cunoaşterea, unei adrese unde să fie livrat
acesta pentru a putea fi citit de destinatar si numai de el. Forma acestei adrese este următoarea:
nume_adresă@server_de_mail.
O adresa e-mail este compusă: dintr-un şir de caractere care identifică numele utilizatorului,
urmat de semnul @, urmat de numele domeniului (serverului e-mail) unde există contul.
Exemple de adrese e-mail pot fi: stanp@yahoo.com, stan.petre@comunicare.ro
Pe baza numelui de domeniu dintr-o adresă de e-mail se poate transfera mesajul pe maşina
destinatarului, iar pe baza numelui din adresă se realizează livrarea locală a mesajului în căsuţa poştală a

96
destinatarului. O adresă e-mail nu poate conţine spaţii. Următorul mod de exprimare a acesteia este greşit:
stan petre @comunicare.ro.

• Avantajelor sistemelor de e-mail


Serviciul e-mail este în prezent unul dintre cele mai larg răspândite servicii Internet deoarece
permite transmiterea rapidă a mesajelor electronice, este foarte ieftin, uneori chiar gratis, face posibil
transferul de fişiere ataş ate mesajelor, asigură facilităţi performante de comunicare cum sunt: Reply,
Forward, Quote, CC, BCC.
Web-Based e-mail este o interfaţă Web ce permite accesul la un cont de e-mail, utilizând un
browser Web. Astfel un cont de e-mail poate fi accesat de oriunde din lume, de pe orice alt calculator
conectat la Internet
Posta electronică a devenit o modalitate foarte folosită de comunicare si trimitere a mesajelor.
Este foarte utilizată datorită:
o Costului redus - este mult mai ieftin trimiterea unui mesaj cu ajutorul poştei electronice decât
modalitatea clasică de corespondentă. De exemplu daca doriţi să trimiteţi o scrisoare într-o
ţară străină costul acesteia este foarte mare. Dacă trimiteţi mesajul cu ajutorul unei poste
electronice acesta va costa 2 impulsuri de telefon (dacă folosiţi o conexiune dial-up).
o Transmiterea si primirea mesajelor se realizează cu viteze foarte mari.
o Puteţi trimite si primi mesaje oriunde vă aflaţi dacă aveţi un calculator cu o conexiune la
Internet

• Înţelegerea importanţei uzanţelor în reţea ca: utilizarea unor descrieri clare a


mesajului de e-mail în câmpul subiect (subject), scurtarea răspunsului prin e-mail, verificarea ortografică la
trimitere.
Atunci când se transmit mesaje e-mail trebuie respectate câteva reguli elementare de
„bun simţ” ce constituie baza unei ne-etichete numite „Basic Electronic Mail Netiquette”. Iată în
continuare câteva dintre cele mai importante recomandări pe care aceasta le face:
o să nu se redacteze mesajul unui e-mail numai cu majuscule;
o să se răspundă cu promptitudine mesajelor e-mail;
o să fie urmărit cu atenţie felul în care este redactat mesajul, avându-se în vedere faptul că se
foloseşte o exprimare scrisă, nonverbală;
o să se verifice cu atenţie mesajul înainte de a fi transmis, astfel încât acesta să nu conţină greşeli
gramaticale şi de ortografie;
o în cazul în care se răspunde la un mesaj, să nu se returneze întregul mesaj original ci să folosească
quot-area dublă (plasarea semnelor >>) numai înaintea rândurilor la care se răspunde;
o să se folosească o semnătură electronică automată (care include informaţii despre expeditor şi cum
poate fi el contactat) dacă produsul software cu care se lucrează (clientul e-mail) permite acest
lucru;
o să nu se trimită fişiere ataşate nesolicitate;
o să se utilizeze linia Subject în care să se facă o descriere succintă a conţinutului mesajului;
o să nu se trimită prin facilitatea forward glume decât dacă este foarte sigur că toţi cei care vor primi
mesajul doresc aceasta;
o dacă un mesaj este trimis la mai multe adrese e-mail odată, pe cât posibil să se utilizeze Bcc
(Blind Carbon Copy) şi nu Cc (Carbon Copy) care permite tuturor celor care au primit mesajul să
vadă toate adresele e-mail la care acesta a fost transmis;
o să nu se utilizeze facilitatea forward dacă se lucrează în reţeaua AOL (America On Line).

97
Atunci când trimiteţi un mesaj este de preferat ca titlul acestuia să fie cât mai reprezentativ
pentru conţinutul mesajului, pentru ca destinatarul să înţeleagă conţinutul mesajului încă din titlu.
Atunci când trimiteţi mesajul este bine ca acesta să nu conţină greşeli gramaticale,
pentru a putea fi uşor de citit si înţeles.
Puteţi folosi funcţia Spelling existentă în meniul Tools, sau puteţi apăsa tasta F7.

b. Consideraţii de securitate

• Mesaje nesolicitate
Transmiterea de e-mail nesolicitat sau spamming-ul cum mai este denumit ă această operaţiune, a
devenit în prezent un fenomen îngrijorător datorită efectelor pe care le poate produce: aglomerarea
mesajelor în server-ele e-mail, îngreunarea citirii şi selecţionării mesajelor utile de cele nedorite, pericolul
consumării rapide a spaţiului alocat pentru e-mail pe hard disc-ul ISP-ului (Internet Service Provider),
încărcarea conexiunilor Internet cu informaţie nedorită, posibilitatea infectării cu viruşi informatici sau cu
„cai troieni” prin intermediul fişierelor ataşate,.
În prezent există în Internet foarte multe firme comerciale, mici întreprinzători şi hacker –i sau
persoane rău intenţionate care folosesc frecvent această tehnică. S-au creat mari baze de date de adrese e-
mail care se vând foarte scump.
Există permanent pericolul ca adresa personală de e-mail să ajungă într-o astfel de bază de date sau
într-o listă de spamming. În acest sens trebuie acordată o atenţie sporită faţă de persoanele cărora le dăm
adresa de e-mail sau faţă de site-urile la care completăm formulare care aproape de fiecare dată solicită şi
această adresă. O altă posibilitate de transmitere a adresei e-mail o constituie trimiterea mesajelor prin
utilizarea opţiunii Cc (Carbon Copy) care face vizibil întregul conţinut al listei de adrese e-mail la care au
fost trimise mesajele.
Pentru a lupta împotriva acestui fenomen există programe specializate pentru înlăturarea din căsuţa
poştală a e-mail-urilor nesolicitate, pe baza filtrelor ce pot fi stabilite pentru anumite cuvinte sau grupuri de
cuvinte ce s-ar putea afla în interiorul sau în subiectul (Subject) acestor mesaje.

• Infectarea calculatorului cu un virus prin deschiderea unui mesaj necunoscut,


unui fişier ataşat conţinut într-un mesaj necunoscut
Deoarece mesajele e-mail pot fi formatate html (format care permite inserarea de diferite script-uri
realizate în alte limbaje) sau pot fi însoţite de fişiere ataşate, există permanent pericolul infectării pe această
cale cu viruşi informatici, cu „viermi de reţea” sau cu „cai troieni”. În acest sens se recomandă atenţie
sporită la deschiderea unor mesaje e- mail primite de la adrese necunoscute sau la consultarea fişierelor
ataşate, care pot declanşa instalarea unor viruşi informatici, „cai troieni” etc în calculatorul gazdă.

Se recomandă existenţa pe calculatorul personal a unui program antivirus performant, actualizat


permanent (on line) cu ultimele „semnături” de viruşi informatici nou apăruţi şi a unui program de tip
firewall.

• Semnătură digitală
Semnătura digitală este o modalitate de a asigura integritatea datelor transmise prin reţea şi de
a garanta autenticitatea provenienţei acestora.

Semnătura digitală dă garanţia că datele nu au fost alterate în timpul circulaţiei (transmisiei) lor

98
în reţea şi confirmă identitatea persoanei sau autorităţii care le-a semnat. Aceasta face posibilă asigurarea
unor cerinţe principale ale comerţului electronic şi anume integritatea şi autenticitatea datelor transmite
între client şi magazinul virtual.
Semnătura digitală se foloseşte în general atunci când se schimbă informaţii sub formă de text,
necriptate. În aceste cazuri, deşi datorită naturii mesajului nu se foloseşte criptarea, este necesară garantarea
faptului că datele au ajuns la destinatar exact în forma în care au fost trimise de expeditor şi că nu provin de
la un impostor.

c. Utilizarea poştei electronice

• Deschiderea (şi închiderea) unei aplicaţii de e-mail


Deschiderea unei aplicaţii e-mail se poate face din:

· Launchbar (bara de lângă meniul de start),

· din opţiunea corespunzătoare aflată în meniul de start sau


· prin intermediul unui shortcut existent în Desktop.

Închiderea unei aplicaţii e-mail se poate realiza similar închiderii unei aplicaţii Windows:

· dând click pe butonul x al ferestrei,

· alegând opţiunea Exit sau Close din meniul File,


· tastând combinaţia de taste Alt-F4.

• Deschiderea unei căsute poştale pentru un utilizator menţionat


Cu un program de tip client e-mail, de exemplu Outlook Express, este posibil să poată lucra
mai utilizatori, fiecare dintre aceştia putând avea propria interfaţă Outlook şi o securitate asigurată prin
nume şi parolă care să nu permită decât un acces personalizat în căsuţă poştală.

Comutarea între diferite identităţi poate fi realizată prin intermediul opţiunii Switch Identity
din meniul File.
După ce un utilizator a intrat în aplicaţie, el poate să-şi deschidă secţiunea Inbox foarte
simplu, dând click pe această opţiune aflată în secţiunea Folders.

• Deschiderea unuia sau mai multor mesaje


Deschiderea unuia sau mai multor mesaje e-mail din Inbox se poate realiza dând double click
pe titlul acestora din fereastra din partea dreaptă sus în care există afiş ate mai multe câmpuri: From (de la
cine a fost primit mesajul), Subject şi data primirii. Acestea se vor deschide în ferestre separate.

99
• Comutarea între mesajele deschise
Comutarea între mesajele deschise prin double click în ferestre separate, se poate realiza
activând ferestrele dorite printr-un click dat pe o porţiune din suprafaţa acestora (dacă este vizibilă), sau
selectându-le din Taskbar. Dacă se utilizează tastatura atunci combinaţia de taste Alt-Tab oferă de
asemenea posibilitatea selectării ferestrei mesajului dorit.
Comutarea între mesaje se mai poate realiza dând click pe titlul mesajului sau prin intermediul
săgeţilor de direcţie sus şi jos acţionate în cadrul ferestrei mesajelor. Întodeauna va fi deschis în secţiunea
(fereastra) din dreapta jos, mesajul al cărui titlu este selectat prin bara transparentă de culoare (albastră care
îl acoperă).

• Închiderea unui mesaj


Dacă un mesaj a fost deschis într-o fereastră separată (prin double click) atunci el poate fi
închis:
dând click pe butonul x al ferestrei,
alegând opţiunea Close din meniul File,
tastând combinaţia Alt-F4.

• Funcţii Help
Utilizarea Help-ului disponibil poate fi realizată prin intermediul meniului Help care se
accesează din bara de meniu a aplicaţiei e-mail sau prin apăsarea tastei F1. Prin intermediul Help-ului un
utilizator se poate informa despre posibilităţile, funcţiile şi utilităţile aplicaţiei, despre setările disponibile
etc sau poate căuta (Search) informaţii după anumite cuvinte „cheie” şi eventual memora informaţiile
favorite.

d. Ajustarea setărilor
• Adăugarea sau înlăturarea detaliilor mesajelor ca: expeditor, subiect, data primirii
Adăugarea, ştergerea informaţiilor aferente mesajelor poate fi realizată prin intermediul
meniului contextual al barei de identificare a mesajelor din care va fi aleasă op ţiunea Columns. Această
opţiune va disponibiliza un dialog cu acelaşi nume.
Dialogul Columns va permite alegerea informaţiilor aferente mesajelor e-mail care vor fi
afişate în coloanele din fereastra Inbox (dreapta sus) care conţine titlurile mesajelor.

100
• Afişarea, ascunderea barei de instrumente
Barele de unelte (Toolbars) pot fi afişate sau „ascunse” prin intermediul opţiunii Toolbars din
cadrul meniului View al aplicaţiei şi pot fi configurate prin meniului contextual al Toolbar-ului (opţiunea
Customize).

Opţiunea Customize oferă posibilitatea aducerii în barele de meniuri a butoanelor ce


realizează acţiunile dorite.

e. Mesaje
• Citirea unui mesaj
• Marcarea cu flag a unui mesaj. Înlăturarea marcajului cu flag.
De multe ori se simte nevoia ca unele mesaje primite să fie marcate (flag mark) pentru că
sunt foarte importante sau pentru a fi referite ulterior. Sub Outlook Express este posibil ca în dreptul lor să
fie plasat un steguleţ roşu. Dacă se va da click în coloana steag (flag) din dreptul mesajului dorit, acesta va
putea fi marcat cu un steguleţ iar dacă mesajul este deja marcat, atunci se va demarca. Aceeaşi acţiune va
putea fi realizată şi prin intermediul meniului Message.

• Marcarea unui mesaj ca citit, necitit


Marcarea unui mesaj ca fiind citit (Mark as Read) sau necitit (Mark as Unread) se poate face prin
intermediul meniului contextual al mesajului.

• Deschiderea şi salvarea unui fişier ataşat într-o locaţie pe disc


Specific mesajelor care au fişiere ataşate este faptul că în stânga lor apare o mică agrafă
indicatoare. Deasupra ferestrei cu conţinutul mesajului (dreapta jos), apare o agrafă mai mare, pe care dacă
se va da un click va deschide un meniu vertical ce conţine resursele (fişierele ) componente şi opţiunea
Save Attachments.

Unele componente ataşate cum sunt fişierele MS-Office, imaginile şi programele executabile pot
fi lansate direct în execuţie printr-un click. Atenţie, în literatura de specialitate se specifică c ă aceasta este
principala cale de infectare cu viruşi informatici, cu „viermi” de reţea şi cu „cai troieni”.

Alegerea opţiunii Save Attachments va determina lansarea unui dialog prin intermediul căruia vor
putea fi salvate fişierele ataşate.

101
• Răspunsul la un mesaj
• Utilizarea funcţiilor de răspuns (reply), răspuns către toţi (reply to all).
Dacă s-a primit un mesaj e-mail acesta poate fi direct adresat sau poate fi un mesaj e-mail
transmis la mai multe persoane (adrese de e-mail) utilizându-se opţiunea Cc (Carbon Copy). Carbon Copy
se presupune că toate adresele de e-mail au fost înscrise (de către expeditor) despărţite prin (;) în linia Cc.
Dacă se doreşte să se răspundă la mesajul primit prin returnarea totală sau parţială a
acestuia, având fiecare linie precedată de caracterul >există două posibilităţi:
- să se răspundă numai expeditorului şi pentru aceasta se va utiliza opţiunea Reply;
- să se răspundă atât expeditorului cât şi tuturor celor trecuţi în linia Cc, şi în acest
sens se va utiliza opţiunea Reply All.
În Toolbar există butoanele Reply şi Reply All iar în meniul contextual al mesajului există
aceleaşi opţiuni ce fac posibile aceste acţiuni.
• Răspunsul cu, fără mesaju original înserat
Meniul Tools al aplicaţiei pune la dispoziţie prin intermediul opţiunii Options un dialog
cu acelaşi nume care prin secţiunea Send permite stabilirea felului în care va fi realizat Reply-ul – cu
includerea mesajului original sau fără.

• Trimiterea unui mesaj


• Crearea unui nou mesaj
Crearea unui nou mesaj poate fi realizată prin apăsarea butonului New Mail din Toolbar care va
determina lansarea dialogului New Message specializat pentru crearea mesajelor e-mail.

• Inserarea unei adrese de e-mail în câmpul “To”


În cadrul dialogului New Message (apelat prin intermediul butonului New Mail) există un câmp
de editare To: special destinat pentru inserarea adresei destinatarului sau a adreselor mai multor destinatari
despărţite prin ; . Adresa sau adresele destinatarilor pot fi introduse Prin editare directă în câmpul To: sau în
cazul în care se apasă butonul To:, prin alegere dintr-un dialog de selecţie (Select Recipients) a adreselor e-
mail care există deja memorate acolo.

102
• Copierea, copierea oarbă (Cc, Bcc) a mesajului către alte adrese
Un mesaj e-mail poate fi trimis mai multor destinatari şi prin metodele Cc (Carbon Copy) şi Bcc
(Blind Carbon Copy). Utilizarea acestor metode are sens doar în cazul în care se doreşte trimiterea unui
mesaj la mai multe adrese de e-mail odată.
Spre deosebire de metoda Cc care permite ca toţi destinatarii să poată vedea adresele de e-mail ale
tuturor celor care au primit mesajul, metoda Bcc (Blind=orb) nu permite acest lucru.
Adresele destinatarilor din câmpurile Cc şi Bcc pot fi completate în mod similar cu felul în care s-
au completat adresele e-mail din câmpul To:.
• Inserarea unui titlu în câmpul “Subject”
Se recomandă ca orice mesaj e-mail să aibă înscris în câmpul Subject un titlu (o descriere
succintă a conţinutului). Inserarea unui titlu în acest câmp se poate face prin editare de la tastatură sau prin
intermediul mecanismului Copy & Paste.

• Utilizarea unui instrument de verificare ortografică


Aşa cum recomandă „Basic Electronic Mail Netiquette” este foarte important ca atunci când se
trimite un mesaj e-mail, acesta să nu conţină erori gramaticale sau de ortografie. În acest sens atunci când
se redactează un mesaj e-mail (deocamdată doar în limba engleză), există în Toolbar un buton Spelling
care dacă va fi apăsat va lansa un dialog Spelling ce va analiza textul introdus, va identifica erorile şi va
propune alternative pentru corectare.

• Ataşarea de fişiere unui mesaj


Atunci când se creeaz ă un mesaj e- mail, în Toolbar-ul ferestrei de redactare există butonul
Attach care dacă va fi acţionat va lansa un dialog Insert Attachment ce va permite alegerea fişierelor ce vor
fi ataşate mesajului.

• Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mică


În timpul redactării unui mesaj sau înainte ca el să fie transmis, prioritatea acestuia se poate seta
prin intermediul meniului Message. Prioritatea unui mesaj poate fi înaltă (High), normală (Normal) sau
scăzută (Low). O altă posibilitate de a schimba prioritatea mesajului o mai oferă şi butonul Priority din
Toolbar.

103
• Trimiterea unui mesaj utilizând liste de distribuţie
Fereastra de creare a unui mesaj pune la dispoziţie prin intermediul meniului Tools,
opţiunea Address Book ce lansează dialogul cu acelaş i nume. Acest dialog face posibilă selectarea
celor cărora le va trimis mesajul.

• Redirecţionarea unui mesaj (forward).


Prin facilitatea Forward un mesaj primit poate fi "trimis mai departe" unor alţi utilizatori (care nu
se aflau in lista destinatarilor mesajului original). Mesajul original nu poate fi modificat.
Pentru forward-area unui mesaj e-mail se poate utiliza butonul cu acelaşi nume din Toolbar sau
meniul contextual al mesajului.

• Copierea, mutarea, ştergerea


• Copierea, mutarea, unui text într-un mesaj sau între alte mesaje active
După ce un text a fost selectat în fereastra de redactare a unui mesaj, el poate fi copiat (Copy) sau
decupat (Cut) în Clipboard şi apoi duplicat sau mutat la destinaţie, care poate fi fereastra unui alt mesaj
care se creează sau orice altă aplicaţie Windows care suportă mecanismul Copy & Paste. Sub Outlook
Express este posibil şi mecanismul de mutare a unui text prin mecanismul Drag & Drop (tragerea lui cu
mouse-ul).

• Copierea unui mesaj dintr-o altă sursă într-un mesaj


Atunci când se redactează un mesaj este posibilă inserarea în corpul acestuia a unui conţinut adus
dintr-un alt document (aplicaţie Windows) prin intermediul mecanismului Copy & Paste.
De exemplu dacă se doreşte aducerea unui text dintr-un document Word ce este deschis, se va
selecta textul dorit, apoi din meniul Edit sau din meniul contextual se va alege comanda Copy. În
continuare se va selecta printr-un click punctul în care se doreşte inserarea mesajului în fereastra de
redactare a mesajului (de sub Outlook) şi se va solicita comanda Paste din meniul Edit sau din meniul
contextual.

• Ştergerea textului într-un mesaj


În timpul redactării unui mesaj pot fi şterse caractere sau porţiuni din textul editat utilizând tastele
<Delete> şi <Back Space> sau poate fi şters un text selectat, fie tastând tasta <Delete>, fie solicitând
opţiunea Cut din meniul Edit sau din meniul contextual.

• Ştergerea unui fişier ataşat dintr-un mesaj care va fi trimis


După ce în timpul redactării unui mesaj, înainte de a fi transmis, s-a ataşat un fişier, este posibil să
se dorească renunţarea la fişierul ataşat. Dacă se doreşte aceasta, respectivul fişier poate fi şters din linia
Attach a mesajului prin intermediul meniului contextual aferent, alegându-se opţiunea Remove.

104
• Gestionarea mesajelor
Tehnici
• Recunoaşterea unor tehnici de management al e-mail-ului
În partea stângă a aplicaţiei Outlook Express există secţiunea (fereastra) Folders care permite
crearea unor folder-e noi (corespunzătoare unor anumite subiecte sau problematici) în care pot fi mutate
prin Drag & Drop mesajele dorite.

Mesajele nedorite pot fi şterse, ele ajungând în folder-ul Deleted Items de unde pot fi recuperate
printr-un mecanism similar cu Recycle Bin din sistemului de operare Windows.

Outlook Express permite crearea, actualizarea şi utilizarea unei liste de adrese

Address Book. În Toolbar există un buton cu acelaşi nume care face posibilă accesarea listei.
Utilizarea Adress Book-ului

• Crearea unei noi liste de adrese / liste de distribuţie


Apăsarea butonului Address Book din Toolbar permite crearea / actualizarea agendei (listei) de
adrese Address Book.

• Adăugarea unei adrese de e-mail într-o listă de adrese


Adăugarea unei noi adrese e-mail într-o listă de adrese se poate face apăsând butonul
New din Toolbar-ul dialogului Addres Book, sau prin intermediul secţiunii Contacts (aflată în
partea din stânga jos a aplicaţiei Outlook) apelând opţiunea New Contact. Oricare dintre
variante va lansa dialogul Properties care va oferi suport pentru încărcarea în Address Book a
unei noi adrese e-mail (şi a informaţiilor aferente acesteia).

• Ştergerea unei adrese de mail dintr-o listă de adrese


Una sau mai multe adrese e-mail existente în Address Book, după ce au fost
selectate (utilizând tastele Ctrl sau Shift), pot fi şterse prin intermediul butonului Delete din
Toolbar sau apelând din meniul contextual opţiunea Delete . Acelaşi lucru se poate realiza
dacă de la tastatură se va apăsa tasta <Delete>.

• Actualizarea adress book din mesajele primite


Adăugarea în Address Book a unei adrese de e-mail dintr-un mesaj primit se poate
realiza dacă din meniul Tools se va alege opţiunea Add to Address Book.

• Organizarea Mesajelor
• Căutarea unui mesaj după expeditor (sender), subiect, conţinut.
Căutarea unui mesaj dintr-un folder poate fi realizată după unul sau mai multe
criterii cum sunt:
- numele expeditorului (câmpul From);
- numele expeditorului (câmpul To);
- un text din câmpul Subject;
- un text din câmpul Message;
- un interval de timp.
Butonul Find din Toolbar pune la dispoziţie un dialog special numit Find

105
Message care permite realizarea acestor căutări.

• Crearea unui nou folder pentru mesaje


În partea stângă a aplicaţiei Outlook Express există secţiunea (fereastra) Folders
care permite crearea unor folder-e noi (corespunzătoare unor anumite subiecte sau
problematici). Folder-ele (subfolder-ele) pot fi create prin intermediul meniului contextual al
folder-ului „părinte”, meniu din care se va alege opţiunea New Folder.

• Mutarea mesajelor într-un nou folder de mesaje


Mesajele pot fi mutate între foldere prin mecanismul Drag & Drop (tragere cu
mouse-ul) sau prin intermediul opţiunii Move to Folder ce poate fi lansată din meniul
contextual sau din meniul Edit.

• Sortarea mesajelor după nume, după dată


Mesajele din fereastra de identificare a mesajelor (afişată în dreapta sus), pot fi
sortate crescător sau descrescător, după oricare din câmpurile (coloanele Received, From,
Subject etc) aflate în bara de identificare a mesajelor, dacă se dă click în numele acestor
coloane (câmpuri) sau dacă se accesează meniul contextual al fiecărei coloane.

De asemenea poate fi schimbată şi ordinea coloanelor de afişare. Întotdeauna


coloana cea mai importantă va fi plasată cel mai în stânga. Ordinea de afişare a coloanelor
(câmpurilor) poate fi realizată prin Drag & Drop asupra numelor acestora din bara de
identificare a mesajelor, sau prin intermediul opţiunii Columns din meniul contextual al
acestei bare. Dacă de exemplu se doreşte o sortare dublă după numele expeditorului şi apoi
după data primirii mesajelor, va trebui schimbată ordinea câmpurilor From şi Received, apoi
solicitat Sort ascending pentru From şi în cele din urmă pentru Received.

• Ştergerea unui mesaj


Butonul Delete din Toolbar, apăsarea tastei Delete sau solicitarea opţiunii Delete
din meniul contextual al mesajului sau mesajelor selectate oferă posibilitatea ştergerii acestora
din folder-ul curent.

• Restaurarea unui mesaj din recipientul de mesaje şterse


Prin ştergere mesajele sunt mutate automat în folder-ul Deleted Items. Ele pot fi încă
vizualizate şi consultate în cadrul acestui folder. Dacă se doreşte, pot fi restaurate (mutate
înapoi) în folder-ele originale sau în alte folder-e prin intermediul opţiunii Move to Folder din
meniul contextual sau prin Drag & Drop.

• Golirea recipientului de mesaje şterse

106
Mesajele aflate în folder-ul Deleted Items vor fi şterse definitiv de acolo, deci
„coşul de gunoi” va fi golit, dacă se va selecta din meniul contextual aferent acestuia, opţiunea
Empty ‘Deleted Items’ Folder.

• Pregătirea tipăririi

Pentru a tipări la imprimantă un mesaj, se poate solicita opţiunea Print din meniul
File sau se poate apăsa butonul Print din Toolbar. Această acţiune va determina lansarea
dialogului Print prin intermediul căruia vor putea fi stabilite configurările dorite înainte de
listare. Astfel se va putea stabili dacă se va tipări întregul mesaj sau numai o selecţie, numărul
de copii şi paginile (sau intervalul de pagini) ce se vor lista.

5. Web 2.0

Tehnologiile Web 2.0 pot fi un mecanism


de sprijin pentru pregătirea şi realizarea
materialelor, evaluarea şi analiza evoluţiei,
planificarea timpului, realizarea prezentărilor
informative şi formative, dezvoltarea de proiecte
în colaborare. Aceste tehnologii sunt utilizate /
integrate în învăţământul tradiţional, dar şi în cel
continuu sau în cel online.
Probabilitatea ca un angajat să adopte Web
2.0 este în strânsa legatură cu atributele noilor
tehnologii:
• reducerea costurilor;
• flexibilitate în sensul posibilităţii alegerii tehnologiilor;
• acces mai uşor şi mai rapid la informaţii exact când şi unde este necesar;
• integrarea în activităţile de predare a unei varietăţi de tehnologii Web 2.0;
• posibilităţi extinse de informare şi colaborare prin intermediul serviciilor de
marcare socială / bookmark colaborativ;
• partajarea experienţelor acumulate - bloguri, wiki-uri, flickr;
• independenţa de platforma - este suficient doar un calculator, cu browser
Internet şi conexiune la reţea;
• nivelul scăzut de complexitate în utilizare - abilităţi minime de operare cu
Internetul;
• fiabilitatea în utilizarea continuă un interval mare de timp;
• redistribuirea efortului, astfel încât tot mai puţin timp şi energie să fie
consumate cautării şi managementului de informaţii - del.icio.us;
• creşterea numărului modalităţilor de utilizare
• concentrarea majoră pe introducerea inovaţiei didactice şi nu a tehnologiei ca
atare;
• crearea de conţinut digital;
• controlul accesului la resurse prin autentificarea utilizatorilor;
• atractivitatea materialelor prin îmbinarea imaginii cu sunetul etc.
În utilizarea acestor tehnologii prezinta si neajunsuri:

107
• lipsa conexiunii la Internet în bandă largă;
• grad redus de flexibilitate din partea instituţiilor de învăţământ;
• supraîncarcarea educatorilor
• necesita autodisciplină, să fii autodidact, curios şi motivat, ceea ce uneori se
poate transforma în barieră.

Instrumente web 2.0 folosite în educaţie


• Wiki este o colectie de pagini web proiectată pentru a permite accesul liber,
oricui, pentru a adăuga sau a schimba conţinutul, utilizând un limbaj de marcare simplificat.
Wiki-urile sunt folosite pentru a creea site-uri colaborative.
Ca exemplu Wikipedia foarte utilizată şi cunoscută în mediul şcolar.

Crearea rapidă a unor site-uri Web simple, oferă posibilitatea de a colecta bunuri
digitale, Wiki-ul are o structură şi interfaţă simplă la care paginile se adaugă uşor putându-se
acorda mai mult timp dezvoltării conţinutului site-lui decât construirii lui. Exemple, folosite
de cadrele didactice, ar putea fi didactic.ro sau mateinfomures.org

108
• Blog (sau web-log) este un site Web, susţinut în mod obişnuit de o singură
persoană, companie sau instituţie educaţională, conţine intrări şi comentarii. Intrările sunt
descrieri ale unor evenimente incluzând text şi alte materiale (imgini, secvenţe video, etc.).
Din analiza chestionarului acest tip de instrument Web nu este folosit de profesori, sper
deosebire de elevi care sunt atraşi de acest instrument.

• Twitter este un program gratuit de reţele sociale şi micro-blogging serviciu


care permite utilizatorilor să trimită "actualizări" (sau "tweets"; bazate pe text, post, până la
140 de caractere) pentru site-ul Twitter, prin intermediul serviciului de mesaje scurte (SMS),
programe de mesaje instant (Yahoo Messenger, Windows Messenger, etc), sau a unei alte
aplicatii, cum ar fi Twitterrific sau Facebook. Nicio persoană chestionată nu foloseşte acest
instrument.

109
• Facebook este un site de tip social network lansat în 2004, cu acces gratuit,
care permite crearea unor reţele sociale (exemplu: ce a unei şcoli). Am constatat că acest site
nu este cunoscut în mediul şcolar, majoritatea cunosc site-ul colegi.ro şi câteva pesoane îl
utilizează.

• Bookmarking : Site-urile web pot fi marcate ca favorite sau marcate cu


bookmark în browser, dar există un sistem , social bookmarking site, care foloseşte o pagina
web în loc browser. Pentru început trebuie accesat un astfel de site (del.icio.us ) şi creat un
cont gratuit. Dupa inscriere, va fi adaugat în browser butonul Tag - utilizat când se doreşte
adăugarea de noi bookmark-uri ; aici apar opţiunile de a adăuga keywords sau tag-uri care
descriu site-ul marcat. Paginile salvate sunt păstrate într-o listă personală şi pot fi sortate şi
organizate în funcţie de opţiunile făcute. Deoarece social bookmarking site este public, toţi pot
vedea însemnările făcute de ceilalţi şi pot utiliza tagurile salvate în acelaşi mod. Instrumentul
este utilizat de un număr relativ de redus de profesori şi nu este cunoscut în rândul elevilor.

• LinkedIn este vorba de o reţea cu peste 36 milioane de utilizatori în peste 200


de ţări. Diferenţa între LinkedIn şi să zicem Hi5 (cunoscut şi accesat de mulţi dintre cei
chestionaţi) e că această reţea socială se concentrează asupra părţii profesionale, a companiilor

110
şi cel mai important, a relaţiilor profesionale între angajat şi angajator. LinkedIn s-a dovedit
astfel extrem de util firmelor de HR, oferindu-le acces la o bază de date actuală cu personal
calificat. Este un instrument nefolosit în educaţie.

• RSS (Really Simple Syndication) este o familie de formate de fluxuri web,


specificate în XML şi folosite pentru Web syndication. RSS este folosit (printre altele) pentru
ştiri, weblog-uri şi podcasting. RSS oferă această informaţie sub forma unui fişier XML numit
feed RSS, webfeed, stream RSS sau canal RSS. În plus faţă de facilitarea sindicalizării, feed-
urile web permit cititorilor fideli anumitor pagini să fie informaţi la actualizarea conţinutului
de pe aceste pagini web, prin folosirea unui soft special numit aggregator. Exemple:
infoarena.ro, campion.edu.ro. Motivarea utilizării ar fi:
• Participanţilor li se poate pune la dispoziţie o lista (OPML) de RSS-uri legate
de programa analitică, la care să vină şi ei cu sugestii, la care să se aboneze şi
care poate conţine feed-urile: site-ului cursului, blogului profesorului,
blogurilor unor experţi în domeniu, blogurilor participanţilor, unor site-uri
relevante, feed-uri de căutare pentru termeni specifici.
• Este util de asemenea ca participanţii să poată vizita colecţiile de RSS-uri ale
profesorului, ale celorlalti participanţi, putând găsi astfel RSS-uri noi. Toate
acestea sunt elemente care contribuie la crearea şi consolidarea unei comunităţi
de învăţare.
• Într-o manieră asemanătoare se poate construi o lista de RSS-uri relevante
pentru un grup care lucrează la un proiect comun, pentru o comunitate de
interes sau una de practică.
• Peer-to-peer, tehnologie cunoscută mai ales pentru rolul său în download-ul de
filme, muzică şi soft piratat, este utilizată pe o scară din ce în ce mai largă de către companii
ca o metodă ieftină de a oferi conţinut video către clienţi. Dacă până de curând transferurile de
tipul peer-to-peer erau considerate “apanajul” exclusiv al reţelelor de sharing precum DC++
sau BitTorrent, mai nou, o serie de firme aflate la început de drum au îmbrăţişat această

111
tehnologie în care utilizatorii pot pune în comun fişiere şi au convins câteva nume importante
din industria media să o folosească pentru a oferi publicului conţinut video şi audio legal.
Televiziunile din Franţa mizează pe softul de la 1-Click Media, care aduce aproximativ 1
milion de utilizatori pe zi, în timp ce televiziunea publică din Norvegia a început de curând să
folosească softul BitTorrent pentru a transmite emisiunile sale pe internet. Această tehnologie
nu se foloseşte în educaţie.
• Google în educatie se foloseşte pentru a oferi cea mai bună, mai uşoară, mai
atractivă şi mai rapidă experienţă în regăsirea informaţiilor pe Internet, dezvoltatorul celui mai
mare motor de căutare din lume oferă prin Google for Educators o suită de aplicaţii, mai puţin
cunoscute, ce permit educatorilor din lumea întreagă să beneficieze de puterea produselor sale
în procesul de învăţământ.
• Web Search este cel mai utilizat dintre motoarele de căutare, compania
americană fiind deja asociată cu Internetul. Google pune la dispoziţie o serie de
metodologii de căutare pentru localizarea informaţiilor disponibile pe Web ca
imagini, video, hărţi, bloguri, grupuri etc.
• Custom Search Engine permite crearea unui motor de căutare personalizat
conform necesităţilor pe site-ul propriu.
• Scholar este un instrument important pentru găsirea informaţiilor de specialitate
(articole, lucrări de cercetare, teze de doctorat etc.) depozitate pe site-uri
academice, ale bibliotecilor, diverselor societăţi profesionale sau universităţilor,
mai ales în condiţiile în care unele resurse nu sunt disponibile publicului larg.
• Suggest afişează sugestii de căutări similare textului pe care utilizatorul doreşte
să-l caute şi care au ca prefix fragmentul deja tastat în caseta de formulare a
interogării.
• Book Search este serviciul care oferă oferă cărţi în variantă electronică
(descărcabile în format PDF), cu texte integrale ale celor care nu mai intră sub
incidenţa drepturilor de autor. În acest proiect Google are ca parteneri mari
biblioteci şi case de editură din întreaga lume.
• News este un serviciu de ştiri care se adresează celor care vor să fie informaţi
în permanenţă. Google News foloseşte titluri şi mici porţiuni de text ale
articolelor publicate de furnizori de ştiri din întreaga lume. Opţiunea News
Archive este una dintre cele mai interesante facilităţi care oferă posibilitatea de
a indexa, organiza, analiza şi afişa ştirile, articolele şi informaţiile existente în
arhivele Google, după criterii cronologice.
• Picassa este un software oferit de compania americană care ajută utilizatorii să
găsească, să editeze şi să partajeze fotografiile (inclusiv fişierele video) de pe
calculatorul propriu.
• Video permite utilizatorilor să vizualizeze, să încarce şi să artajeze materiale
video fără să mai instaleze vreo aplicaţie software. Recenta achiziţie (2006) a
lui YouTube, care este liderul pe segmentul paginilor web cu conţinut video
online,s-a transformat într-o oportunitate extraordinară pentru sectorul
educaţional. Tendinţa este ca videoclipurile cu un puternic impact să conducă
învăţământul spre un alt nivel, dincolo de rigiditatea cu care am fost obişnuiţi.
Cel mai răsunător exemplu este dat de către Universitatea Berkeley din
California, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din
Statele Unite, care a decis să posteze gratuit clipuri ale unora dintre cursurile

112
sale pe site-ul YouTube, în special pe subiecte precum medierea conflictelor
sau biotehnologia.

Efectele pozitive ale utilizării instrumentelo Web 2.0 în educaţie sunt numeroase. Între
avantajele care contribuie în mod evident la asigurarea unui act educaţional de calitate, se
regăsesc:
• practicarea unei pedagogii diferenţiate;
• învăţarea prin cooperare (participarea activă);
• implicarea în realizarea sarcinilor de învăţare propuse;
• împărtăşirea experienţelor;
• realizarea transferului de cunoştinţe;
• confruntarea ideilor;
• dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare şi noile tehnologii Web 2.0;
• ameliorarea calităţii învăţării şi predării;
• realizarea unor interacţiuni sociale multiple;
• dezvoltarea competenţelor de comunicare, cognitive şi sociale etc.

Folosirea acestor instrumente are ca scop comunicarea internă şi externă. Este adevărat
că tehnologiile Web2.0 obligă la alte modalităţi de schimb şi gestiune a informaţiilor, că avem
de-a face cu un nou context, cu noi proceduri, roluri şi raporturi. Dar tot atât de adevărat este
că, deşi folosirea în educaţie pare ceva de la sine înţeles în acest moment, demersurile
educaţionale trebuie să se transforme într-o invitaţie către toate cadrele didactice de a folosi
serviciile atât în procesul de predare-învăţare cât şi în cel de dezvoltare profesională.
Interacţiunea are ca parteneri angajaţi, clienţi, comunitatea
Bariere care stau în calea folosirii lor sunt în special de competenţă şi iniţiativă iar în
foarte puţine cazuri sunt bariere de suport.
Folosirea instrumentelor Web este acceptată foarte uşor de o anumită grupă de vârstă,
în schimb este ignorată de alte categorii. Chiar dacă infomaţia poate fi mai uşor accesibilă, pe
site, se preferă uneori varianta listată.
Prin înlocuirea abordărilor tradiţionale de cele deschise creşte gradul de colaborarea
dintre educatori şi educaţi, dintre educatori şi alţi educatori, sau chiar dintre educaţi. În cadrul
echipei s-au creat materiale comune şi grupuri de discuţii. La nivel naţional s-au dezvoltat
forumuri şi grupuri cu interes comun. Pentru folosirea facilităţilor oferite de Web 2.0,
majoritatea persoanelor trebuie încurajate să le utilizeze.

113
Imaginea de mai sus ofera o perspectivă asupra noilor tehnologii şi momentul apariţiei
- a fost publicată în septembrie 2006 de Jürgen Schiller García în însemnarea Web 2.0 Buzz
Time bar din blogul scill:web2.0 repository; sunt multe referiri la imagine în articole despre
Web 2.0.

114
1.7. Fişe de lucru

Fişă de lucru 1.7.1.1


1. Porniţi calculatorul de butonul Power
2. Identificaţi elementele meniului Start.
3. Exersaţi optinunile de comutare utilizatori, log off, repornire, repaus, hiberbare şi
închidere ale calculatorului.
4. Identificaţi caracteristicile calculatorului pe care lucraţi şi de sistem de operare
utilizat.
5. Modificaţi data şi ora sistemului.
6. Modificaţi fundalul.
7. Schimbati opţinunile pentru Screen saver/economizor de ecran
8. Adăugaţi limba Maghiară
9. Aplicaţie de instalare şi de dezinstalare a unei program la alegerea formatorului.
10. Folosind aplicaţia Paint realizaţi un desen.
11. Înregitraţi un sunet
12. Realizaţi un film cu ajutorul aplicaţiei Windows movie maker.
13. Modificaţi setările regionale ale PC-ului pentru Anglia?

Fişă de lucru 1.7.1.2


1. Creaţi un folder cu numele dumneavoastră.
2. Creaţi ca subfoldere următoarele foldere pentru muzica dumneavostră:
- Clasic
- Blues
- Muzică pop
- Jazz
3. Schimbaţi modul de vizualizare în mai multe variante, de exemplu: pictograme mari.
4. Stabiliţi de cât spaţiu de memorare are nevoie un fişier oarecare
5. Copiaţi în folderul „Clasic“ cateva fişiere cu muzică
6. Redenumiţi unul din fişierele copiate
7. Ştergeţi unul din fişiere după care încercaţi să îl recuperaţi.
8. Căutaţi cu ajutorul funcţiei Search toate fişierele care au fost create în luna anterioară
9. Sortaţi fişierele după mărime, după nume, după extensie.
10. Creaţi pe desktop o scurtătură (shortcut) pentru Paint. Scurtătura trebuie să poarte
numele „Desene“.
11. Încercaţi să porniţi programul „Calculator“ doar cu ajutorul tastaturii.
12. Arhivaţi două sau mai multe fişiere.

115
Fişă de lucru 1.7.2.1
,
1.Lansaţi în execuţie editorul de texte Microsoft Office Word 2007 în următoarele situaţii:
a) folosind pictograma din Desktop. În cazul în care nu există această pictogramă vă
rugăm să o creaţi.
b) folosind fisierul executabil din Microsoft Office.
c) folosind un fisier deja existent.
d) folosind un document predefinit la alegere.
2. Creaţi un document cu numele: prenume_nume.docx unde să folosiţi prenumele şi numele
dumneavoastră, document care să se regăsească în locaţia C:\cursIT. Dacă nu există acest
director vă rugăm să îl creaţi. Conţinutul documentului este următorul:

Vernisaj
Dan Cioca
Cu Eugen Ionescu la New York...

Generatia celui care vorbeste - mai exact, care deseneaza - acum a avut marea sansa de a
intra in viata adulta, concomitent cu debutul pe scena publica, in primele zile ale Destinderii
din1967. Proaspat absolvent al Facultatii de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din
Bucuresti, am fost repartizat la Televiziune: o a doua mare sansa. Toti, redactorii, regizorii,
noi, scenografii, montajul, chiar si soferii lucram intr-o stare de euforie colectiva.

În timpul lucrului nu uitaţi să salvaţi periodic fisierul, pentru a se păstra ultima versiune a
acestuia.

3) Salvaţi fisierul (documentul) pe care l-aţi creat în directorul C:\cursIT\:


prenume_nume.docx pe Desktop în aşa fel încât acesta să poată fi deschis cu:
a) Microsoft Office Word 97-2003
b) Adobe Reader
c)WordPad
d)Copiaţi aceste fişiere în directorul C:\cursIT
4) Este necesară schimbarea numelui (fişierului) documentului atunci când efectuaţi salvarea
de la puncul 3) ?
5)
a)Vizualizaţi (fişierul) documentul prenume_nume.docx pe toată pagina.Capturaţi
imaginea şi salvaţi-o în directorul C:\cursIT sub numele maxim.bmp
b) Afişati o reţea de linii echidistante (orizontale şi verticale)-caroiaj pe suprafaţa
documentului. Capturaţi imaginea şi salvaţi-o în directorul C:\cursIT sub numele caroiaj.bmp
c) Vizualizaţi textul la mărimea maximă pe care o suportă monitorul dumneavoastră.
Capturaţi imaginea şi salvaţi-o în directorul C:\cursIT sub numele maxim.jpg .
d) Deschideţi trei fisiere (pot fi cele de la punctual 3 sau 5) şi fişierul
prenume_nume.docx. Comutaţi aceste ferestre astfel încât prima fereastră să fie fişierul
prenume_nume.docx. . Capturaţi imaginea şi salvaţi-o în directorul C:\cursIT sub numele
Switch.gif
Punctaj Fiecare item este evaluat cu 1.5 puncte : 1,5*5=7,5
Dacă în directorul C:\cursIT sunt 8 fişiere 0,8 puncte
Dacă în directorul C:\cursIT sunt 7 extensii 0,7 puncte

116
Total 9 puncte Un punct este din oficiu
Autotest 1.7.2.2
1. Care este prima operaţiune şi cea mai simplă pe care o faceţi într-un editor de text?

a. Alegerea formatului de pagină.


b. Alegerea tipului de font.
c. Culesul textului.
2. La culesul unui text, în cadrul aceluiaşi paragraf, cum se face avansul la rândul
următor?

a. Automat.
b. Semiautomat.
c. Manual, prin apăsarea tastei funcţionale F5.
3. Prin apăsarea cărei taste se face avansul "fortat" la rândul următor?

a. Insert.
b. Enter.
c. Delete.
d. Page Down.
4. La culesul unui text, cum se începe un paragraf nou?

a. După un rând nou sau distanţat fată de marginea din stânga cu un TAB.
b. După două rânduri goale.
c. După centrarea în pagină a paragrafului anterior.
5. La culesul unui text ce anume trebuie făcut după semnele de punctuaţie (. , : ;)?

a. Se dublează semnul de punctuaţie.


b. Se modifică modul de numerotare a paginii.
c. Se lasă un spaţiu liber.
6. Mai jos aveţi acelaşi text scris între paranteze în două moduri diferite. Care dintre
variante este corectă?

1. ( Vezi referinţele bibliografice )


1. (Vezi referinţele bibliografice)
a. Numai varianta cu numărul 1.
b. Numai varianta cu numărul 2.
c. Ambele variante.
d. Nici una dintre variante.

Autotest 1.7.2.3
1. Cum setăm orientarea paginii pentru tip vedere?
a. Iniţializare pagină/Hârtie/Tip vedere;
b. Iniţializare pagină/Margini/Tip vedere ;
c. Iniţializare pagină/Aspect/Tip vedere;
d. Vizualizare/Hârtie/Tip vedere.

117
2. Pentru a seta un spaţiu pentru îndoitură în partea inferioară a paginii, se va accesa din

opţiunea…
a. Jos;
b. Sus;
c. Stânga;
d. nu este posibil.
3. Care este meniul utilizat pentru a activa Rigla?
a. Aspect pagină.
b. Inserare.
c. Vizualizare.

4. Ce se întâmplă dacă activaţi un item din bara de meniu?


a. Nu se întâmplă nimic.
b. Se resetează computerul.
c. Se desfăşoară meniurile de tip panglică.

5. Dacă dorim să mutăm partea stângă a paragrafului într-o anumită măsură vom modifica:

a. Aspect pagină/Identare/Stânga

b. Aspect pagină/Spaţiere/Înainte

c. Aspect pagină/Identări în oglindă/Stânga

Fişă de lucru 1.7.2.4

1. Deschideţi documentul cu numele: prenume_nume.docx unde să folosiţi prenumele şi


numele dumneavoastră, document care se găseşte în locaţia C:\cursIT. Conţinutul
documentului este următorul:

118
Vernisaj
Dan Cioca
Cu Eugen Ionescu la New York...

Generaţia celui care vorbeşte - mai exact, care desenează - acum a avut marea şansă de a
intra în viaţa adultă, concomitent cu debutul pe şcena publică, în primele zile ale Destinderii
din1967. Proaspăt absolvent al Facultăţii de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din
Bucureşti, am fost repartizat la Televiziune: o a doua mare şansă. Toţi, redactorii, regizorii,
noi, scenografii, montajul, chiar şi şoferii lucrăm într-o stare de euforie colectivă.

2. În documentul în care lucraţi:


- realizaţi centrarea titlului şi scrierea cu caractere aldine
- realizaţi alinierea stânga-dreapta a textului
- realizaţi spaţierea întregului text la un rând şi jumătate
- setaţi marginile paginii astfel încât să avem 2,5 cm stânga dreapta, sus, jos.
- Comparaţi textul de pe ecran cu următorul text:

Vernisaj
Dan Cioca
Cu Eugen Ionescu la New York...

Generaţia celui care vorbeşte - mai exact, care desenează - acum a avut marea şansă
de a intra în viaţa adultă, concomitent cu debutul pe şcena publică, în primele zile ale
Destinderii din1967. Proaspăt absolvent al Facultăţii de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu"
din Bucureşti, am fost repartizat la Televiziune: o a doua mare şansă.
Toţi, redactorii, regizorii, noi, scenografii, montajul, chiar şi şoferii lucrăm într-o
stare de euforie colectivă.

Analizaţi diferenţele. Ce constataţi?


Obs: În timpul lucrului nu uitaţi să salvaţi periodic fişierul, pentru a se păstra ultima versiune
a acestuia.

Fişă de lucru 1.7.2.5 a

Lansaţi în execuţie editorul de texte Microsoft Office Word 2007

119
Realizaţi îmbinarea corespondenţei pentru următoarele situaţii imaginare:

• Un set de plicuri Adresa expeditorului este aceeaşi pe toate plicurile, dar adresa
destinatarului este unică pentru fiecare. Faceţi clic pe Plicuri, apoi specificaţi
preferinţele pentru dimensiunea plicurilor şi formatarea textului din fila Opţiuni
pentru plic a casetei de dialog Opţiuni pentru plic.
• Un set de etichete pentru adrese Fiecare etichetă afişează numele şi adresa unei
persoane, dar numele şi adresa din fiecare etichetă sunt unice. Faceţi clic pe Etichete,
apoi specificaţi preferinţele pentru tipul de etichetă în caseta de dialog Opţiuni
etichetă.
• Un set de scrisori formular sau mesaje de poştă electronică Conţinutul de bază
este acelaşi în toate scrisorile şi mesajele, dar fiecare conţine anumite informaţii pentru
fiecare destinatar, cum ar fi numele, adresa sau alte informaţii. Faceţi clic pe Scrisori
sau pe Mesaje de poştă electronică pentru a crea aceste tipuri de documente.
• Un catalog sau director Acelaşi tip de informaţii, cum ar fi numele şi descrierea, se
afişează pentru fiecare element, dar numele şi descrierea din fiecare element sunt
unice. Faceţi clic pe Director pentru a crea acest tip de document.

În timpul lucrului salvaţi periodic, eventual şi cu nume diferite, fişierul, pentru a se păstra
ultima versiune a acestuia.

Fişă de lucru 1.7.2.5 b


Lansaţi în execuţie editorul de texte Microsoft Office Word 2007
Realizaţi îmbinarea corespondenţei pentru următoarele situaţii imaginare

• Să presupunem că alcătuiţi o scrisoare pentru a anunţa companii locale că au fost selectate


pentru a fi incluse în ghidul anual al oraşului. Dacă fişierul de date conţine o coloană
Companie cu numele fiecărei companii pe care doriţi să o contactaţi, se poate insera
câmpul «Companie» în loc de a tasta numele fiecărei companii.
• Imaginaţi-vă că trimiteţi clienţilor mesaje de poştă electronică trimestriale, anunţându-i
despre produsele noi şi ofertele speciale. Pentru a personaliza aceste mesaje pentru cei
mai buni clienţi, se poate adăuga o coloană NotăPersonală în fişierul de date, în care să
tastaţi note precum „Domnişoară Cristina Potra, noul nostru produs este exact ceea ce
căutaţi”. Amplasând un câmp «NotăPersonală» în documentul principal, aveţi
posibilitatea să includeţi aceste note la sfârşitul anumitor mesaje.
• Să presupunem că lista de corespondenţă este pentru abonaţii la buletinul informativ şi că
fişierul de date conţine o coloană, numită DatăExpirare, pentru stocarea datei la care
expiră fiecare abonare. Dacă amplasaţi un câmp «DatăExpirare» în documentul principal
înainte de a executa îmbinarea, fiecare abonat va vedea data sa de expirare în eticheta de
corespondenţă.

Câmpurile se pot combina şi se pot separa prin semne de punctuaţie. De exemplu, pentru
a crea o adresă, se pot configura câmpurile din documentul principal în modul următor:

«Prenume» «Nume»
«Adresă»

120
«Oraş», «Cod Poştal»
Pentru lucruri utilizate frecvent, cum ar fi
blocuri de adrese şi linii de întâmpinare,
Word furnizează câmpuri compuse care
grupează la un loc mai multe câmpuri. De
exemplu:

• Câmpul Bloc adresă este o


combinaţie a mai multor câmpuri,
printre care nume, prenume, adresă,
oraş şi cod poştal.

• Câmpul Linie de întâmpinare


poate include unul sau mai multe
câmpuri de nume, în funcţie de
salutul ales.

Se poate particularizat conţinutul fiecăruia dintre aceste câmpuri compuse. De exemplu,


în adresă, se poate selecta un format de nume formal (Dl. Popescu Ionel); în întâmpinare, se
poate utiliza "În atenţia" în loc de "Dragă."

În timpul lucrului salvaţi periodic, eventual şi cu nume diferite, fişierul, pentru a se păstra
ultima versiune a acestuia.

Fişă de lucru 1.7.2.6

Inserare obiecte

1. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office Word 2007.


2. Pe prima pagină a documentului realizaţi un tabel cu următoarea structură:

Semestrul I Semestrul al II-lea


Teorie Laborator Teorie Laborator
6 ore 12 ore 8 ore 10 ore
Total ore: 18 ore Total ore: 18 ore

3. Adăugaţi încă un rând tabelului. Îmbinaţi celulele acestui rând şi introduceţi în celula
rezultată textul: „Total ore/ an şcolar: 36”.
4. Centraţi datele din tabel şi aplicaţi efectul Aldin (Bold) textului introdus în primul şi
ultimul rând.
5. Modificaţi bordurile tabelului astfel: linie dublă, culoare albastru, lăţimea liniei 3 pct.
6. Sub tabel inseraţi o imagine din fişier şi efectuaţi asupra imaginii următoarele modificări:

121
- Dimensiune imagine: înălţime: 6,35 cm; lăţime: 8,26 cm
- Aplicaţi un efect de umbră imaginii
- Contrast: +20%
- Luminozitate: - 20%
7. Introduceţi o miniatură din Colecţia Office care să sugereze un domeniu ocupaţional.
8. Poziţionaţi miniatura în dreapta imaginii inserate anterior.
9. În pagina a doua a documentului introduceţi următorul text utilizând un WordArt (la
alegere): „Inserare diagrame şi ilustraţii SmartArt”
10. Realizaţi o diagramă de tip ”Coloană” pentru următoarele date:
Teorie Laborator

Semestrul I 6 12

Semestrul al II-lea 8 10

11. Realizaţi o organigramă care să aibă următoarea structură ierarhică (folosind o ilustraţie
SmartArt):
Director

Director adjunct

Responsabil comisie 1 Responsabil comisie 2

12. Salvaţi documentul cu numele: Fisa_Inserare_Obiecte în folderul Modulul 1.

Fişă de lucru 1.7.2.7

Finalizare prelucrare document

În acest an şcolar trebuie să organizaţi în şcoala dumneavoastră o activitate cu ocazia


„Zilei Mondiale a Alimentaţiei”. Pentru promovarea acestei activităţi trebuie să realizaţi în
Word un afiş de prezentare care să respecte următoarele cerinţe:
1. Formatul paginii este : înălţime 40 cm, lăţime 40 cm, margini: sus 2,5 cm, jos 2,5 cm,
stânga 2,4 cm, dreapta 2,55 cm, antet 2 cm, subsol 2 cm, orientarea paginii tip vedere.
2. Antetul afişului va conţine în stânga o imagine cât mai sugestivă şi în dreapta textul
următor:
„16 OCTOMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A ALIMENTAŢIEI”. Textul va fi scris
cu font: Arial, dimensiune font: 14,5; culoare font: roşu închis; efect: Gravat.
3. În subsolul paginii vor fi introduse, aliniate la stânga, datele de contact ale
organizatorului iar aliniat la dreapta va fi inserată data.
4. Conţinutul afişului va fi organizat pe două coloane cu distanţa de 1 cm între ele, fiind
despărţite printr-o linie verticală, continuă.

122
5. Prima coloană va conţine programul activităţii iar a doua coloană va conţine un colaj
de trei imagini suprapuse specifice activităţii.
6. Aplicaţi afişului (paginii) o bordură realizată cu simboluri predefinite. Alegeţi un
model în ton cu activitatea.
7. Afişul se printează în fişier sub denumirea afis.prn, în folderul Modulul 1.

Observaţie generală. Dacă nu se precizează fontul, culoarea şi dimensiunea textului, acestea


rămân la alegerea dumneavoastră.

123
Fişa de Lucru 1.7.3.1. Activitate practică independentă.
Sarcini de lucru

I.
1. Deschideţi prezentarea PowerPoint Aplicatie.pptx aflată pe Desktop-ul calculatorului
dumneavoastră.
2. Setaţi numele utilizatorului care a creat prezentarea: punând numele dumeavoastră. Veţi
proceda astfel: Butonul Office ⇒ Opţiuni PowerPoint ⇒ categoria Populare
⇒ Nume utilizator.
3. Identificaţi barele de instrumente dinamice specifice fiecărui meniu din bara de meniuri şi
exploraţi comenzile şi opţiunile asociate butonului Office
4. Salvaţi fişerul Aplicaţie.pptx astfel încât să poată fi deschis şi editat cu o versiune
anterioară a aplicaţiei PowerPoint cu denumirea Aplicaţie_Nume_Prenume în Folderul
PowerPoint al portofoliului dumneavoastră.
5. Exploraţi toate modalităţile de vizualizare a diapozitivelor
6. Utilizaţi butonul Ajutor/Help, iar în fereastra de asistenţă, daţi o căutare după Folie master.
Utilizaţi şi alte cuvinte cheie pentru a găsi informaţii care va interesează
7. Vizualizaţi folia master asociată prezentării şi efectuaţi pe ea următoarele modificări:
¾ schimbaţi imaginea din colţul stânga-sus cu o altă imagine care consideraţi că
vă caracterizează. Utilizaţi un browser de Internet şi un motor de căutare pentru
a găsi imaginea potrivită.
¾ În partea de jos a diapozitivului, în loc de Numele cursantului scrieţi numele şi
prenumele dumneavoastră.
¾ Adăugaţi în colţul din stânga-jos data curentă, iar în dreapta-jos numărul
diapozitivului

II.
8. După diapozitivul 1 inseraţi un nou diapozitiv în care veţi scrie o listă a metodelor şi
strategiilor de învăţare active. Marcaţi lista utilizând marcatori din biblioteca aplicaţiei
9. Alegeţi una din metodele/strategiile preferate şi completaţi diapozitivul 3 cu informaţii
despre această metodă: Descriere, recomandări, puncte tari, dificultăţi
10. Modificaţi aspectul diapozitivului 4 alegând aspectul Titlu şi conţinut. Inseraţi un obiect
(organigrama, schemă) care ilustrează modul de organizare/desfăşurare a activităţilor specifice
metodei alese.
11. Pe dipozitivul 5 veţi prezenta pe scurt o metodă de evaluare ce utilizeză calculatorul
12. Formataţi fontul, paragrafele, diapozitivelor schemele de culoare, astfel încât să obţineţi
un aspect plăcut, texte lizibile, armonie între formatul şi schemele de culoare utilizate şi
conţinut

III.
13. Modificaţi aspectul diapozitivuluilui 6, alegând Titlu, text si conţinut. Pe diapozitivul 6
inseraţi minimum 5 link-uri către site-uri pe care le utilizaţi pentru informare, documentare
şi în activitatea didactică.

124
14. Faceţi o captură de ecran a unuia din aceste site-uri, prelucraţi imaginea capturată, şi
salvaţi-o într-un format acceptabil pentru prezentările PowerPoint. Inseraţi imaginea în
diapozitivul 6
15. Faceţi o copie a diapozitivului 6, pe care o veţi aşeza după acesta. Modificaţi lista de link-
uri, înlocuind-o cu o listă de link-uri spre portaluri, platforme de e-learning. Inlocuiţi imaginea
cu o altă captură de ecran a unei platforme e-learning.
16. Aplicaţi efecte de animaţie diferite pe imaginile inserate pe diapozitivele 6 şi 7.
Aplicaţi pentru diapozitivele 1-7 un efect de tranziţie. Tranziţia între diapozitive se va face
automat după 5 minute şi la clik de mouse.

Fişa de lucru 1.7.3.2.


Sarcini de lucru
1. Formaţi grupe de câte 4-5 cursanţi.
2. Discutaţi în cadrul grupelor despre strategiile didactice moderne pe care le utilizaţi
3. În cadrul grupelor întocmiţi o listă cu metodele/strategiile active de predare/evaluare
bazate pe utilizarea ITC.
4. Fiecare grupă va prezenta lista pe flip-chart. Se vor detalia discuţiile pe acele
metode/strategii care au utilizat calculatorul.

Fişa de lucru 1.7.3.3.


Sarcini de lucru
Discutaţi în perechi şi schimbaţi informaţii privitoare la site-uri, portaluri, platforme
educaţionale, enciclopedii virtuale, tutoriale, muzee şi laboratoare virtuale pe care le utilizaţi
în demersul didactic sau pentru autodocumentare, pentru dezvoltare profesională şi personală.
Întocmiţi o listă a celor care vă par cele mai interesante. Accesaţi site-urile respective
şi realizaţi câteva capturi de ecran.

Fişa de lucru 1.7.3.4. pentru activitatea Unul stă, restul circulă


Sarcini de lucru
1. Formati 5 grupe de câte 5 cursanţi. Fiecare grupă va primi un număr de la 1 la 5. Fiecare
cursant din cadrul fiecărei grupe, va primi de asemenea un numar de la 1 la 5.
2. În cadrul fiecărei grupe discutaţi şi concepeţi o strategie de a realiza un test de evaluare cu
ajutorul Aplicatiei PowerPoint. Puneţi-o în aplicare şi verificaţi că funcţionează corect.
4. In fiecare grupă se va proceda în continuare astfel:

125
Persoana care are numărul grupei rămâne pe loc. (Rămân pe loc: persoana nr. 1 din grupa 1,
persoana cu nr. 2 din grupa 2, persoana nr. 3 din grupa 3 ş.a.m.d).
Restul persoanelor din fiecare grupă se vor deplasa la grupa cu numărul corespunzător (astfel
persoanele cu numărul 1 din grupele 2,3,4,5 se vor deplasa la grupa 1, peroanele cu
numărul 2 din grupele 1,3,4,5 se vor deplasa la grupa 2 ş.a.m.d). Persoana „gazdă” din
fiecare grupă va explica persoanelor venite din celelate grupe cum s-a rezolvat în cadrul grupei
sale cerinţade la punctul 2.
„Musafirii” vor putea cere explicaţii, lămuriri până vor înţelege cum au lucrat colegii din
grupa gazdă. Apoi, „ musafirii” vor mulţumi „gazdei” pentru explicaţii, răbdare etc , vor lăsa
pe un bileţel aprecierile lor cu privire la soluţia găsită de cei din grupa gazdă şi la modul cum
au fost trataţi, după care se vor întoarce fiecare, la grupa sa.
Fiecare din „Musafirii” reveniţi acasă va expune modul de rezolvare întâlnit la grupa unde s-a
deplasat. La rândul său, colegul rămas „acasă” va împărtăşi colegilor de grupă impresiile şi
aprecierile „musafirilor” săi şi le va arăta bileţelele lăsate de aceştia.

Propunere de rezolvare
1. Inseraţi un diapozitiv pe care veţi pune itemii de evaluare doriţi
2. După diapozitivul cu itemi de evaluare adăugaţi două diapozitive unul cu textul
„CORECT” celălalt cu textul „Greşit”. Utilizaţi WorArt.
3. Pe diapozitivul cu itemii de evaluare veţi insera butoane pentru fiecare variantă de
răspuns. Butoanele vor avea asociate legături către unul din cele două diapozitive
corect/greşit, după caz.
4. Inseraţi imagini şi sunete potrivite celor două diapozitive si câte două butoane; unul
pt, revenire la diapozitivul cu întrebări şi unul pentru terminare. Ascundeţi cele
două diapozitive.
5. Rulaţi prezentarea şi asiguraţi-vă că funcţionează corect.

126
1.7.4.1. Navigare şi căutare pe WEB
1. Lansaţi Internet Explorer şi deschideţi motorul de căutare preferat. Apoi executaţi
temele următoare:
2. Setaţi pagina de pornire a browser-ului ca o pagină albă.
3. Identificaţi adresele vizitate.
4. Salvaţi in Favorit adresa www.edu.ro.
5. Ce adresă are pagina de start a lui Michael Schumacher?
6. Căutaţi o hartă a României!
7. Câte rezultate obţineţi căutând „Băsescu“, respectiv „Iliescu“?
8. Câte rezultate obţineţi când căutaţi computer?
9. Căutaţi „Şcoală de gimnastică“.
10. În ce film au jucat Antonio Banderas şi Catherine Zeta-Jones?
11. Cum va fi mâine vremea în Tokio?
12. De la ce firmă puteţi cumpăra cărţi de pe Internet?
13. Cine este pe locul 1 în topurile muzicale?
14. Găsiţi o fotografie (la alegere) a lui Brad Pitt/Toni Polster/Heino/Jennifer Lopez!
15. Câte rezultate obţineţi site-uri care conţin în URL cuvântul „pescar“?
16. La ce adresă găsiţi informaţii despre energie?
17. Ce program are Festivalul Medieval de la Sighişoara?
18. Căutaţi textul piesei „Yesterday“ a formaţiei Beatles!
19. La ce adrese puteţi citi gratuit ziarele „Libertatea“ şi „Gazeta Sporturilor“?
20. Aflaţi repede ce film rulează sâmbătă la cinematograful dumneavoastră preferat.
21. Câţi kilometri sunt de la Bucureşti la Suceava?
22. Care este horoscopul dumneavoastră pe ziua de azi în privinţa sănătăţii?
23. În vara următoare, doriţi să faceţi sporturi nautice în Grecia. Ce agenţii de voiaj vă oferă
această posibilitate online?
24. Acum veţi căuta nişte imagini frumoase din Grecia. Va trebui să decideţi dacă veţi
naviga pe Internet în căutarea lor, sau mai bine mergeţi chiar în Grecia să le fotografiaţi.

1.7.4.2. Navigare şi căutare pe WEB


1. Lansaţi programul de e-mail şi deschideţi agenda.
2. Introduceţi datele de contact ale următoarei persoane:
Last name: ORF
Display: ORF
Adresa: online@orf.at
3. Introduceţi datele de contact ale următoarei persoane:
Last name: ARD
Display: ARD
Adresa: info@ard.de
4. Iar acum introduceţi datele de contact ale următoarei persoane:
Last name: ZDF
Display: ZDF
Adresa: info@zdf.de
5. Creaţi un grup numit Public.
6. Introduceţi în noul grup contactele ORF, ARD şi ZDF. Apoi închideţi agenda.
7. Scrieţi un nou mesaj e-mail, în care lăudaţi calităţile căsătoriei oficiate legal. Ca
subiect, introduceţi: Model cultural. Expediaţi mesajul membrilor grupului Public.

127
8. O copie a mesajului ar trebui să vă parvină şi dumneavoastră. Introduceţi datele
necesare şi expediaţi mesajul.
9. Adăugaţi un nou contact în grupul Public:
Last name: DRS
Display: DRS
Adresa: sfdrs@sfdrs.ch
10. Ştergeţi contactul ARD din grupul Public.
11. Reveniţi în Inbox. Adăugaţi în Addressbook pe unul dintre expeditorii mesajelor
primite. (Sfat: Executaţi clic dreapta pe mesaj.) Apoi verificaţi în agendă modificările făcute.
Închideţi programul de e-mail.

1.7.4.3. Poşta electonică


PREGĂTIRE: Ar trebui să aveţi un cont de e-mail, iar dacă nu aveţi ar trebui să vă
creaţi repede unul. Puteţi face acest lucru cu ajutorul site-urilor Internet care oferă conturi
gratuite de e-mail. Accesaţi site-ul respectiv (de exemplu, www.hotmail.com sau
www.yahoo.com), executaţi clic pe legătura E-mail şi urmaţi indicaţiile pe care le primiţi.
1. Începeţi-vă activitatea de trimitere şi primire a mesajelor electronice scriind un mesaj
de bun venit în poşta electronică. Trimiteţi-vă dumneavoastră mesajul şi o copie (folosind
câmpul Cc:). Trimiteţi-i şi vecinului o copie „oarbă“ (folosind câmpul Bcc:).
În câmpul Subject: scrieţi „Bun venit în poşta electronică“.
2. Aşteptaţi cam două minute, apoi verificaţi mesajele primite. Dacă aţi lucrat corect, ar
trebui să primiţi două mesaje (originalul şi copia).
3. Răspundeţi la mesajele primite, mulţumind politicos pentru urare. Expediaţi răspunsul
ca fişier ataşat. Trimiteţi aceste mesaje şi vecinului dumneavoastră. Ce s-a schimbat în câmpul
Subject: la aceste „răspunsuri“?
4. După ce primiţi mesajele expediate, deschideţi din nou fişierul ataşat. Dacă sunteţi
mulţumit de el, salvaţi-l pe hard disc.
5. Reexpediaţi către dumneavoastră ultimul mesaj primit şi trmiteţi şi vecinului o copie
oarbă. Ce se întâmplă cu câmpul Subject: al mesajului reexpediat?
6. Ştergeţi mesajele pe care le-aţi primit de două ori.
7. După ce aţi efectuat toate aceste operaţii, verificaţi-vă mesajele din Inbox:
- Câte mesaje aţi primit?
- Câte dintre ele sunt răspunsuri, şi câte sunt mesaje reexpediate?
8. Acum verificaţi mesajele din folderul Sent Items. Câte mesaje aţi trimis?

128
129
TEST EVALUARE TIP ECDL

TEMA 1: Utilizarea computerului şi gestionare informaţiei

1. Ce se înţelege prin noţiunea „Desktop“?


2. Ce se înţelege prin noţiunea „Bară de sarcini“?
3. Ce puteţi face datorită Recycle Bin cu documentele şterse (din greşală) ?
4. Cu ce combinaţie de taste puteţi scrie totul cu majuscule?
5. Ce efect are combinaţia de taste Alt + F4?
6. După ce recunoaşteţi un folder?
7. Ce literă este de obicei asociată cu unitatea de dischetă?
8. Ce literă este de obicei asociată cu unitatea de hard disc?
9. Care este deosebirea dintre tasta Back (Backspace) şi tasta Del?
10. Care este deosebirea dintre tasta Shift şi tasta Caps Lock?
11. Verificaţi cu opţiunea din meniu „Control Panel“ ce setări regionale îi aparţin sistemului
dumneavoastră. Confirmaţi alegerea făcută cu un clic stânga pe butonul OK.
12. Observaţi câte ferestre sunt deschise în acest moment pe PC-ul dumneavoastră.
13. Creaţi pe hard disc un folder numit „Lucru“ . În acesta ar trebui salvate toate fişierele
create sau modificate în cadrul cursului.
14. Căutaţi cu ajutorul funcţiei Search toate fişierele de tip Word care au fost create în luna
curentă.
15. Sortaţi fişierele din directorul „Lucru“ după mărime.
16. Cum puteţi modifica data PC-ului ca 24 decembrie?
17. Cum puteţi modifica rezoluţia şi culorile monitorului?
18. Modificaţi imaginea de fundal ca Red Moon Desert.
19. Cum aţi putea instala de pe un CD introdus (fictiv) un nou program pe PC ?
20. Ce se înţelege prin „comprimarea“ fişierelor?
21. Cu ce programe puteţi comprima fişierele ?
22. Cum recunoaşteţi un folder partajat în reţea?
23. Porniţi programul Paint şi afişaţi-l ca imagine plină
24. Creaţi cu programul Paint un desen simplu şi tipăriţi-l.
25. În programul Paint copiaţi imaginea de pe desktop şi decupaţi o porţiune pe care o veţi
salva cu numele selctie.jpg.

130
TEMA2: Tehnoredactare computerizată

1. Deschideţi aplicaţia Microsoft Office Word 2007.


2. Deschideţi documentul C:\cursIT\ nume_cursant\ prenume_nume.docx ( creat la
fişa de lucru nr. 1)
3. Aliniaţi la dreapta textul din primul paragraf şi stânga –dreapta textul din al doilea
paragraf.
4. Adăugaţi un spaţiu de 10 pct. înaintea celui de al doilea paragraf.
5. Salvaţi modificările făcute într-un nou document cu numele Evaluare_Tema2.docx
salvat în locaţia C:\cursIT\ nume_cursant.
6. Închideţi documentul prenume_nume.docx .
7. Deschideţi documentul C:\cursIT \ nume_cursant \Fisa_Inserare_Obiecte (creat la
fişa de lucru nr. 4). Copiaţi imaginea şi miniatura din acest document în documentul
Evaluare_Tema2 .Lipiţi obiectele copiate astfel: imaginea între cele două paragrafe
iar miniatura sub textul celui de-al doilea paragraf.
8. Introduceţi în antetul documentului Evaluare_Tema2 textul conţinut de WordArt-ul
din cea de-a doua pagină a documentului Fisa_Inserare_Obiecte.
9. Deschideţi un nou document şi creaţi următorul tabel:
Nume Prenume Adresa

Popescu Ana Gherla, Str. Primăverii, nr. 15A

Rus Ioan Dej, Str. 1 Mai, nr. 12, ap. 34

Tecar Marcel Cluj-Napoca, str. Horea, Nr.105

10. Salvaţi documentul cu numele Date personale. docx


11. Compuneţi un mesaj poştal (mail merge) în a doua pagină a documentului
Evaluare_Tema2 cu următorul conţinut:

Stimată d-nă / Stimate d-le <<Nume>><<Prenume>>

Avem plăcerea de a vă invita la simpozionul organizat cu prilejul „Zilei Mondiale a


alimentaţiei”, care va avea loc în data de 16 octombrie 2011, ora 14:00.
Vă aşteptăm cu drag!

Unde <<Nume>>, <<Prenume>> vor fi câmpuri inserate în document.

12. Îmbinaţi documentele Evaluare_Tema2.docx şi Date personale. docx la


imprimantă.
13. În subsolul documentului Evaluare_Tema2.docx introduceţi numere de pagină
începând cu cifra 5.

131
14. Modificaţi dimensiunea hârtiei din Letter în A4.
15. Salvaţi modificările făcute şi închideţi în documentul Evaluare_Tema2.docx
16. Deschideţi documentul Date personale. docx şi aplicaţi tabelului o bordură linie
dublă de culoare roşie.
17. Modificaţi lăţimea celei de a treia coloane la 7 cm.
18. Inseraţi sub tabel o formă geometrică la alegere pe care să o formataţi astfel: contur
formă - linie simplă, culoare verde închis, grosime 3 pct. iar culoarea de umplere a
formei să fie galben.
19. Tipăriţi documentul la o imprimantă disponibilă.
20. Salvaţi documentul Date personale. docx cu modificările făcute asupra lui.

132
TEMA3: Prezentări multimedia

1. Pentru a selecta deodată un bloc de diapozitive consecutive se procedează astfel:


a) clic pe primul, apoi Shift+clic pe ultimul, în listă;
b) clic pe primul, apoi Ctrl +clic pe ultimul, în listă;
c) Ctrl+clic pe fiecare;
d) Ctrl+A în lista de diapozitive.

2. Pentru a selecta deodată mai multe diapozitive disparate se procedează astfel:


a) clic pe primul, apoi Shift+clic pe ultimul, în listă;
b) clic pe primul, apoi Ctrl +clic pe ultimul, în listă;
c) Ctrl+clic pe fiecare;
d) Ctrl+A în lista de diapozitive.

3. Pentru ca o prezentare creată cu aplicaţia PowerPoint 2007 să poată fi vizualizată cu


ajutorul unei versiuni 2003 , se efectuează operaţiile
a) meniul Vizualizare → Salvare ca → Prezentare PowerPoint 97-2003
b) butonul Office → Salvare ca → Prezentare Power Point 97-2003
c) butonul Office →Salvare
d) Ctrl+S

4. Pentru a crea un fişier şablon se va creea o prezentare în care stabilim parametrii doriţi,
după care:
a) Folosim meniul Proiectare → fila Clipboard→ butonul Copiere
b) butonul Office → Salvare ca → Şabloanele mele
c) butonul Office → Pregătire→ Şabloane PowerPoint
d) Folosim butonul Office → Salvare cu tipul → stabilim numele şablonului → la Salvare cu
tipul alegem Şabloane PowerPoint.

5. Orientarea slide-urilor se poate modifica utilizând:


a) Meniul Pornire→ Fila Diapozitive→opţiunea Orientare Diapozitive
b) Meniul Vizualizare→ Fila Vizualizare prezentări→opţiunea Orientare Diapozitive
c) Meniul Proiectare→ Fila Iniţiaizare pagină→opţiunea Orientare Diapozitive
d) Meniul→ Expunere diapozitive→ Configurare

6. Alinierarea unui paragraf aflat într-o casetă de text se face relativ la:
a) marginile diapozitivului
b) marginile casetei în care se află textul
c) alte obiecte care sunt inserate în diapozitiv
d) o grilă invizibilă

7. Care din elementele enumerate mai jos nu constituie un mod de vizualizare a


diapozitivelor:
a) Modul Panoramic
b) Modul Sortare diapozitiv
c) Modul Expunere diapozitive
d) Modul Pagină de note

133
8. Care dintre următoarele afirmaţii NU este adevărată pentru PowerPoint?
a) Se pot realiza însemnări pe diapozitive/slide-uri în timpul prezentării
b) Există modul de vizualizare Vizualizare prezentare/Presentation view
c) Obiectelor WordArt li se pot introduce efecte de animaţie
d) În modul de vizualizare Schiţă/ Outline se poate crea un diapozitiv/slide gol

9. Pentru a vizualiza butonul Pagină de note în Power Point efectuăm clic pe meniul:

a) Pornire
b) Proiectare
c) Vizualizare
d) Revizuire

10. Butonul pentru introducerea unei căsuţe text într-un diapozitiv în Power Point are
următorul aspect:

a) b) c) d)

11. La editarea unui text în Power Point acesta este aliniat implicit la:
a) La centru
b) Stânga-Dreapta
c) La dreapta
d) La stânga

12. Butonul pentru editarea unui text cu litere înclinate are următorul aspect:
A B C D

13. Pentru a şterge o imagine dintr-un diapozitiv Power Point


A. Se apasă tasta Delete
B. Se apasă tasta Backspace
C. Se apasă oricare din tastele Delete sau Backspace
D. Se selectează imaginea şi se apasă una din tastele Delete sau Backspace

14. Pentru a seta o traiectorie particularizată atunci când vrem să animăm un obiect
folosim:
a) Expunere Diapozitive
b) Setări Acţiune
c) Adăugare Efect
d) Desenare Cale Particularizată

15. Animaţia particularizată poate să includă:


a) Efecte de intrare, ieşire
b) Efecte accent, căi de mişcare
c) Variantele a şi b

134
d) Nici una dintre variante

16. Pentru a derula o prezentare sub formă de Expunere diapozitive se apasă tasta:
a) F4
b) F7
c) F5
d) Ctrl + F6

17. Pentru a crea o prezentare care se derulează automat, este necesar:


a) să se stabilească timpul (intervalul) de derulare pentru fiecare animaţie particularizată sau efect
de animaţie adăugat
b) prezentările PowerPoint nu se pot derula automat, ci doar la clic de mouse
c) ca toate animaţiile particularizate să se deruleze automat (nu la clic de mouse), după sau odată
cu precedentul
d) ca efectele să fie adăugate ca efecte de animaţie, nu ca animaţie particularizată

18. Pentru a alege aspectul unei folii dintr-o prezentare PowerPoint se parcurg paşii:
a) Meniul Fişier, Opţiuni, Aspect diapozitiv
b) Meniul Format, Aspect diapozitiv
c) Meniul Inserare, Aspect diapozitiv

19. Alegeţi operaţiile posibile de efectuat asupra unui text din cadrul unui diapozitiv dintr-o
prezentare PowerPoint:
a) Se poate adăuga un efect de intrare
b) Se poate adăuga un efect de ieşire
c) Se poate alege culoarea şi mărimea textului
d) Se poate alege tipul fontului textului

20. Selectaţi numărul minim de diapozitive pe care trebuie să îl aibă o prezentare pentru a
putea fi salvată
a) 1
b) Nu există un număr minim
c) 5
d) Maxim 35

21. Ce operaţiuni nu se efectuează pentru a copia un diapozitiv?


a) Se selectează diapozitivul şi se alege Editare, Duplicare
b) Din meniul Inserare se alege opţiunea Diapozitiv Nou
c) Se selectează diapozitivul, din meniul Editare se alege Tăiere, după care se alege poziţia unde
se doreşte copierea diapozitivului şi se alege opţiunea Lipire din meniul Editare

22. Alegeţi operaţiile posibile de efectuat asupra unui text din cadrul unui diapozitiv dintr-o
prezentare PowerPoint:
a) Se poate adăuga un efect de intrare
b) Se poate alege culoarea şi mărimea textului
c) Se poate adăuga un efect de ieşire
d) Se poate alege tipul fontului textului

135
23. Durata unei prezentări se vizualizează din:
a) Expunere diapozitive, Programarea repetiţiilor
b) Expunere diapozitive, Configurare expunere
c) Format, Programarea repetiţiilor
d) Vizualizare, Antet şi subsol, Dată şi timp

24. Stabilirea dimensiunilor diapozitivelor unei prezentări ce va fi imprimată se face din:


a) Fişier, Iniţializare pagină
b) Fişier, Imprimare
c) Vizualizare, Coordonator diapozitive imprimate
d) Editare, Obiect diapozitiv

25. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:


a) Ascunderea se realizează din Expunere diapozitive, Ascundere diapozitive
b) Diapozitivele ascunse apar la derularea prezentării
c) Diapozitivele ascunse nu pot fi şterse
d) Nu se pot ascunde diapozitive

a. Diagramele se inserează în powerpoint folosind butonul:

a) b) c) d)

27. Pentru a apǎrea meniul Instrumente diagramǎ


a) selectǎm “Vizualizare”
b) Dǎm clic pe diagrama din folie
c) Dǎm clic pe”Revizuire’
d) selectǎm Anima ii

28. Butonul corespunzator structurilor organizatorice este:


a)SmartAt b)WordArt c)Forme d) Obiect

29. Butonul pentru rotire se gǎseşte în:


a) Stiluri de forme b) Stiluri WordArt
c) Aranjare d) Dimensiune

30. Mǎrirea dimensiunii unui obiect se face prin :


a)Folosirea butonului Zoom
b)clic pe acel obiect
c)dublu clic pe acel obiect
d) dragǎm marcajele de selectare

136
TEMA4: Documentare şi comunicare folosind IT
I.
1. Deschideti o aplicatie electronică de e-mail.
2. Introduceti adresa Centrului de testare în Address Book.
3. Folosind lista de adrese ( Address Book) veti trimite un mesaj nou către Centrul de testare.
4. Introduceti Rezultate în câmpul Subject si atasati fisierul test25.
5. Trimiteti mesajul si sortati mesajele din Sent Items după Received în ordine crescătoare.
6. Deschideti primul mesaj din folderul Sent Items.
7. Selectati cel de al doilea paragraf si tipăriti selectia.
8. Veti retransmite mesajul (forward ).
9. Introduceti TESTARE@yahoo.com în câmpul to si trimiteti mesajul.
10. Închideti aplicatia.

II.
1. Deschideti o aplicatie electronică de e-mail.
2. Sortati mesajele din Inbox după dată în ordine descrescătoare.
3. Deschideti ultimul mesaj care are fisiere atasate..
4. Deschideti un nou mesaj de e-mail si copiati textul din mesajul anterior în mesajul nou.
5. Introduceti adresa Centrului de testare în câmpul to si TESTARE@yahoo.com în câmpul Cc.
6. Introduceti Test în câmpul Subject si trimiteti mesajul.
7. Reveniti la primul mesaj si marcati-l.
8. Salvati unul din fisierele atasate mesajul sub numele de test.
9. Tipăriti primul mesaj în două copii la o imprimantă disponibilă sau în fisier.
10. Închideti aplicatia.

III.
1. Deschideti o aplicatie electronică de e-mail.
2. Deschideti un mesaj din Inbox. Veti retransmite (forward) acest mesaj.
3. Deschideti un al doilea mesaj si copiati tot textul din cel de al doilea mesaj în primul mesaj.
4. Introduceti adresa Centrului de testare în câmpul to si transmiteti mesajul.
5. Deschideti un nou mesaj si introduceti adresa TESTARE@yahoo.com în câmpul to.
6. Introduceti Rezultate în câmpul subject si atasati fisierul test21
7. Trimiteti mesajul si Centrului de testare folosind functia blind copy (Bcc).
8. Creati un nou folder numit Mesaje vechi.
9. Mutati toate mesajele din folderul Sent Items în folderul Mesaje vechi.
10. închideti aplicatia.

IV.
1. Deschideti o aplicatie electronică de e-mail.
2. Va trebui să compuneti si să trimiteti un mesaj. Creati un nou mesaj si introduceti adresa
centrului de testare în câmpul to.
3. Atasati fisierul t esti.
4. Introduceti Rezultate în câmpul subject.
5. Introduceti următorul text: Astept răspunsul dumneavoastră cu privire la rezultatele
obtinute. Vă multumesc anticipat si trimiteti mesajul.
6. Deschideti un mesaj din Inbox si adăugati adresa în Address Book.
7. Veti răspunde (reply) la acest mesaj ( cu sau fără textul initial).

137
8. Descrieti pe scurt termenul de blind copy(Bcc) si introduceti răspunsul în mesaj.
9. Introduceti adresa TESTARE@yahoo.com în câmpul Ce si trimiteti mesajul.
10. Închideti aplicatia.

V.
1. Deschideti o aplicatie electronică de e-mail.
2. Căutati un mesaj care să contină cuvântul Message în folderul Inbox.
3. Verificati dacă există greseli de scriere si ortografie si faceti modificările de rigoare.
4. Veti retransmite mesajul ( Forward ), cu prioritate mare.
5. Introduceti în câmpul to adresa Centrului de testare si trimiteti mesajul.
6. Deschideti un nou mesaj de e-mail si introduceti adresa TESTARE@yahoo.com în câmpul to.
7. Atasati fisierul test2 si introduceti Rezultate în câmpul Subject.
8. Descrieti pe scurt termenul de semnătură digitală în mesaj si trimiteti mesajul. 9.' Tipăriti
mesajul în 2 copii la o imprimantă disponibilă sau în fisier.
10. Închideti aplicatia.

VI.
1. Deschideţi un fişier text nou. Introduceţi datele Dvs. de identificare pe primul rând al
documentului şi salvaţi fişierul sub numele test2.
2. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe web.
3. Ştergeţi lista paginilor accesate anterior ( browsing history ).
4. Accesaţi un motor de căutare si efectuaţi o căutare folosind cuvântul cheie dance.
5. Rafinaţi căutarea anterioară pentru a obţine informaţii despre dans în limba româna şi
accesaţi orice pagină dintre cele găsite.
6. Creaţi un nou folder în Bookmarks( Favourites ) şi salvaţi URL-ul paginii în acest folder.
7. Copiaţi în fişier două rânduri de text din pagina de web şi salvaţi.
8. Folosind bara de adrese, vizualizaţi lista paginilor vizitate, copiaţi URL-ul ultimei pagini
din listă în fişier si salvaţi.
9. Folosind funcţia Help, căutaţi informaţii despre web site şi copiaţi două rânduri de text în
fişier.
10. Salvaţi fişierul si închideţi toate aplicaţiile.

VII.
1. Deschideţi un fişier text nou. Introduceţi datele Dvs. de identificare pe primul rând al
documentului si salvaţi fişierul sub numele test4.
2. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe web.
3. Ştergeţi lista paginilor accesate anterior ( browsing history ).
4. Accesaţi un motor de căutare şi efectuaţi o căutare folosind cuvântul cheie hotel.
5. Rafinaţi căutarea anterioară pentru a obţine informaţii despre hotel în limba română şi
accesaţi orice pagină dintre cele găsite.
6. Creaţi un nou folder în Bookmarks( Favourites ) si salvaţi URL-ul paginii în acest folder.
7. Copiaţi în fişier două rânduri de text din pagina de web si salvaţi.
8. Folosind bara de adrese, vizualizaţi lista paginilor vizitate, copiaţi URL-ul celei de a doua
pagini din listă în fişier si salvaţi.
9. Folosind funcţia Help, căutaţi informaţii despre IP Address si copiaţi două rânduri de text
în fişier.
10. Salvaţi fişierul si închideţi toate aplicaţiile.

138
VIII.
1. Deschideţi un fişier text nou. Introduceţi datele Dvs. de identificare pe primul rând al
documentului si salvaţi fişierul sub numele test3.
2. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe Internet.
3. Descrieţi pe scurt termenul de cookie în fişier si salvaţi; setaţi aplicaţia dvs. astfel încât să
nu accepte nici un cookie.
4. Accesaţi URL-ul: http://vtfww.ecdl.com/main/index.php.
5. Accesaţi pagina Regions folosind hyperlink-ul existent.
6. Copiaţi informaţiile referitoare la România în fişier si salvaţi.
7. Accesaţi secţiunea de download si download-aţi unul dintre fişiere în folderul My
Documents sub numele test.
8. Salvaţi pagina de web în format text.
9. Folosind funcţia Help căutaţi informaţii despre download si copiaţi două rânduri în fişier.
10. Salvaţi fişierul si închideţi toate aplicaţiile.

IX.
1. Deschideţi un fişier text nou. Introduceţi datele Dvs. de identificare pe primul rând al
documentului si salvaţi fişierul sub numele test25.
2. Deschideţi o aplicaţie de navigare pe Internet.
3. Descrieţi pe scurt termenul de URL în fişier si salvaţi; setaţi aplicaţia dvs. astfel încât să nu
accepte nici un cookie
4. Accesaţi URL-ul: http://www.ecdl.com/main/index.php.
5. Accesaţi pagina Regions folosind hyperlink-ul existent.
6. Copiaţi informaţiile referitoare la România în fişier si salvaţi.
7. Accesaţi secţiunea de download şi descărcaţi unul dintre fişiere în folderul My Documents
sub numele de test.
8. Salvaţi pagina de web în format text.
9. Folosind funcţia Help căutaţi informaţii despre connection si copiaţi două rânduri în fişier.
10. Salvaţi fişierul si închideţi toate aplicaţiile.

X.
1. Ce este un browser pentru Internet?
2. Ce software şi hardware vă sunt necesare pentru trimiterea şi primirea mesajelor e-mail?
3. Ce înseamnă HTML? La ce foloseşte?
4. E-Mail: „To“, „Cc“, „BCc“ – explicaţi diferenţele.
5. Trimiteţi fişierul Painting.doc prin e-mail ca ataşament.
6. Identificaţi noţiunile definite mai jos:
• Fişier ataşat la mesaj.
• Conţinutul mesajului pe scurt
• Butonul prin care se face expedierea
• În acest câmp este introdusă adresa destinatarului
• Cutie poştală pentru mesajele electronice
• Dovadă electronică a autentificării

139
1.8.Teme pentru evaluarea de modul:

Teme pentru evaluarea de modul:

1. Documentele realizate conform fiselor de lucru


2. Documentele MS Word 2007 realizate conform sarcinilor din Fişele de lucru 1, 2, 3, 4, 5
3. Fişe de observare a cursanţilor completate pe timpul derulării temelor:
• Gradul de implicare în activităţile de grup
• Capacitatea de comunicare şi interrelaţionare în grup
• Conţinutul şi modul de prezentare a portofoliului elecronic a fiecărui cursant
4. Rezultatele autoevaluărilor şi evaluărilor în perechi
5. Testul de tip ECDL
6. Prezentarea PowerPoint realizată conform sarcinilor din Fişele de lucru 1, 2, 3, 4

Propuneri de teme pentru evaluarea finală (constituirea ghidurilor)

1. Întocmiţi un eseu pe tema „Softuri educaţionale”


2. Realizaţi un portofoliu de documente pentru evaluarea (autoevaluare) activitaţilor de
învăţare prin proiecte (fişa de observare, fişe de reflecţie etc) .
3. Întocmiţi o fişă de evaluare a unui proiect multimedia
4. Realizaţi o prezentare PowerPoint pentru o activitate de învăţare prin proiecte pe care aţi
abordat-o în activitatea la clasă
5. Realizaţi o prezentare PowerPoint pentru o activitate educativă coordonată de
dumneavoastră.
6. Proiectaţi o lecţie prin prisma competenţelor dobândite după parcurgerea cursurilor din
cadrul proiectului.

140