Sunteți pe pagina 1din 45

Cum s predm pentru ca elevii s tie, s aplice, s explice Ghid pentru optimizarea nvrii la ciclul primar

I. CE PREDM? I. 1. Pedagogia competenelor

Ideea de competen a aprut pentru prima dat n Marea Britanie in 1989, n urma unui studiu efectuat de Jessup cu privire la concordana dintre performana n munc a absolvenilor i nivelul lor de pregtire, constatnd c este o discrepan foarte mare ntre ce nva n coal i ceea ce trebuie s fac la locul de munc, performanele lor fiind foarte slabe. i de aici ideea unui mai bun management al cunotinelor i mai ales o pedagogie bazat pe competene, pe ceea ce trebuie s tie individul s fac n mod concret i nu doar ce tie conform informaiilor din cri sau a teoriilor nvate n coal. n definitiv, aceste competene reprezint rezultatul unui program de pregtire i descriu ce poate face n final o persoan, nu programul de pregtire n sine. Iat cteva din definiiile care au fost date competenelor: Definiia 1 competena este abilitatea de a realiza activitile aferente unei ocpuaii sau funcii la standardele definite de angajatori. Definiia 2 competena nseamn reinerea i dezvoltarea cunotinelor i abilitilor, a atitudinilor adecvate i a experienelor necesare pentru performane bune n rolurile asumate. Cea asupra creia ne vom opri n aceast carte i pe care o vom considera definiie de lucru este mprumutat din domeniul psihologiei, domeniu de studiu, conform cruia, competenele sunt structuri complexe, cu valoare operaional, instrumental, aezate ntre cunotine, atitudini i abiliti i au urmtoarele caracteristici: Asigur realizarea rolurilor i a responsabilitilor asumate Coreleaz cu performana n activitate

Pot fi msurate prin nvare Pot fi msurate pe baza unor standarde de performan Acest din urm aspect, al msurrii pe baz de performan, leag foarte mult competena de nvare, pentru c n educaie, de cele mai multe ori reducem totul la evaluare pentru a promova clasa, pentru a trece ntr-un alt ciclu de colarizare, pentru a ne situa pe un loc sau altul ntr-o ierarhie etc; competena ns nu se reduce la not sau la dobandit sau nu, ci presupune mai multe nivele de realizare care ar putea fi schematizate sub forma unei piramide, unde o dat cu parcurgerea fiecrei trepte, individul demonstreaz c stpnete din ce n ce mai bine acea deprindere sau capacitate sau competen. Aceast ierarhie a nivelurilor de dobndire a unei competene, presupune aadar, existena unui nivel de baz i a unui nivel maxim de achiziie a unei capaciti. Conform particularitilor de vrst i individuale ale omului, ca orice alt component a personalitii sale, i competena difer de la individ la individ; de exemplu, pentru unii oameni capacitatea de exprimare oral poate s fie la nivel maxim, pentru alii la un nivel intermediar sau chiar de baz. Asta nu nseamn , ns c ei nu pot desfura cu succes o activitate ce presupune comunicare, sau, din contr, c nu pot avea rezultate excelente ntrun alt domeniu de activitate.Nivele de realizare a unei competene
Nivelul 5 capacitatea de a realiza activiti foarte complexe, care pretind aplicarea unui registru larg de principii i tehnici de lucru Nivelul 4 capacitatea de a realiza activiti specializate, complexe, care include supervizare i management Nivelul 3 capacitatea de a realiza activitati nonrepetitive, cu grad usor de varietate

Nivelul 2 capacitatea de a realiza activitati elementare intr-un domeniu mai larg

Nivelul 1 capacitatea de a realiza activitati de rutina

Competena cere timp i exerciiu pentru a ajunge la nivel maxim de dezvoltare; presupune, de asemenea, interes, motivaie, implicare i posibilitatea de a fi exersat; ceea ce trebuie sa stim este insa ca, nu toate profesiile cer competente dezvoltate la nivel maxim si poate tocmai de aceea, in scoala trebuiesc formate acele competente de baza, la un nivel de baza pentru toti elevii si la nivelele mai inalte doar pe acelea pe care si le doresc elevii, sau sunt capabili de a si le dezvolta si exersa, de a le pune in practica. Ar fi inutil si fara niciun folos sa cerem elevilor sa stie limba rusa la nivel 5, cand 95% dintre ei nu vor fi niciodata pusi in situatia sa se foloseasca de ea; la fel de nerealist ar fi sa cerem profesorilor sa isi judece prestanta profesionala numai dupa numarul de elevi cu rezultate la olimpiadele nationale. Tocmai de aceea, atunci cand vorbim despre o pedagogie bazata pe competente, de un sistem de educatie care formeaza la elevi competente, este necesar sa stabilim criterii de performanta sau nivele de dezvoltare. Cand vom vorbi despre competenta de exprimare cursiva in limba materna si o limba de circulatie internationala, vom spune ca elevul trebuie sa stie sa citeasca si sa scrie cursiv, sa inteleaga mesajul unui text scris si sa fie capabil sa redacteze unul, sa poata sa fie inteles si sa inteleaga vorbirea celorlalti. Si iata ca, fiind facuta aceasta descriere a competentei pe nivele de dezvoltare, lucrurile incep sa se lumineze si nu mai par asa ciudate sau chiar asa imposibil de neatins. In scoala deja facem aceste lucruri, dar mai ales la nivelurile inferioare. Deja cand incepem sa emitem afirmatii de genul cunoasterea literaturii romane de la origini pana in prezent sau doar cunoasterea integrala a operei lui Blaga e clar ca nu ne mai adresam decat celor interesati de literatura, adica un nivel pe care si-l alege viitorul absolvent al facultatii de litere, sectia romana, nu engleza sau franceza. La un asemenea nivel de dezvoltare al unei competente intra si optiunea personala a individului. Asta nu inseamna ca cel fara facultate de litere nu trebuie sa citeasca literatura romana, dar nu i se poate impune. Pentru cultura lui generala e bine sa stie anumite opere literare, dar numai pentru a-i dezvolta competenta de exprimare in limba romana (sa fie capabil sa explice cuibar rotind de ape sau sa scrie o poezie).

I.2.Gandirea critica si taxonomia lui Bloom

Cea mai populara clasificare a operatiilor gandirii este cea a lui Bloom, pentru ca implica activitati cognitive prezente permanent in clasa, dar si pentru ca dezvolta abilitati de gandire critica (intelegere, aplicare, analiza, sinteza, evaluare). Vom prezenta mai jos aceasta taxonomie, insistand insa asupra metodelor de predare-evaluare, care dezvolta conceptele taxonomiei lui. Iata, in continuare, o explicatie mai specifica a acestor nivele. Cunostinte. Raspunsurile la intrebarile care vizeaza cunostintele arata daca elevul stie sau isi reaminteste informatii specifice. Exemple de intrebari care evalueaza cunostintele sunt intrebarile cu raspunsuri multiple, la alegere, intrebari A/F, definitii, exercitii de potrivire sau liste. Intrebarile care cer elevilor sa defineasca, sa identifice, sau sa numeasca sunt deseori intrebari cunostinte. Cele cu raspunsuri multiple, A/F, sau intrebarile de potrivire cer elevilor sa recunoasca informatii din ceea ce au memorat, pe cand cele de listare sau completare cer elevilor sa isi reaminteasca informatii specifice, intrucat intrebarea nu faciliteaza alegerea raspunsului. Exemple de astfel de intrebari: 1. Care dintre urmatoarele pasari nu cloceste? a) strutul b) vrabia c) pescarusul d) porumbelul 2. Numiti 3 animale salbatice de la noi din tara.

Intelegerea. Raspunsurile la intrebarile de intelegere presupun informatii sau observatii. Elevii trebuie sa aiba macar cunostinte de baza in acel domeniu pentru a putea raspunde la aceste tipuri de intrebari. Intrebarile de intelegere pot fi grupate in cateva categorii si implica din partea elevilor capacitate de transformare, sumarizare, clasificare, inferenta, comparare sau explicarea informatiei. Exemple de astfel de itemi sunt: 1. Desenati o diagrama care sa arate relatiile existente intre partile de propozitie.

2. Vizionati filmul Dumbrava minunata si sumarizati ideile principale. 3. Completati analogia Galbenusul este pentru ou ceea ce _______ este pentru Pamant. 4. Comparati piatra ponce cu buretele de baie. 5. Ganditi-va ce s-ar intampla cu curtea scolii, daca nu ar exista cosuri de gunoi.

Metode de evaluare formativa pentru taxonomia lui Bloom Instrumente de invatare Metode de evaluare Teste de Diagra Analiza cunostin me de te Venn imagini * * *

Taxonomia lui Bloom

Abilitati de invatare

Cunostinte

Comprehesiu ne Aplicare

Memorizare si reproducere Intelegere

Harta Intreba conceptua ri la deschis e * *

Grila de evaluar e *

* *

* *

* *

* *

* *

Analiza Sinteza

Evaluare

Utilizarea * cunostintelo r Selectarea informatiilor Reorganizar ea informatiilor Realizarea unor judecati

* *

* *

* *

Aplicarea. Presupune folosirea unor reguli sau principii in situatii noi, folosind procedurile cunoscute pentru a rezolva probleme sau a demonstra cum se face un lucru. Intrebarile care le cer elevilor sa rezolve probleme folosind o regula cunoscuta sau sa selecteze o procedura pentru a realiza o sarcina sunt considerate intrebari aplicative. O asemenea intrebare poate fi formulata astfel: Folositi ordinea de efectuare a operatiilor intr-o ecuatie pentru a afla rezultatul urmatorului exercitiu: 9 + [ 108:4 (54:6+3)] =

Analiza. Raspunsurile la intrebarile de analiza ofera directii, comentarii, explicatii depre cum functioneaza anumite lucruri, sau fac distinctia intre fapte si opinii. Analiza presupune ca elevii sa segmenteze informatia in parti componente pentru ca sa poata identifica organizarea lor. Elevii trebuie sa gaseasca legaturi intre informatii si interpretari, sa identifice ce informatii sunt relevante si care sunt irelevante sau nesigure. Intrebari care solicita elevilor realizarea unor scheme, sa ilustreze, sa sublinieze sau sa separe informatii sunt considerate ca implica analiza. Exemple: 1. Identificati personajele si ideile principale din Soldatii de Edmundo de Amicis. 2. Ce cuvinte noi sunt in poezia Mostenirea de Otilia Cazimir?

Sinteza. Presupune imbinarea mai multor parti intr-un intreg. Raspunsurile bune la intrebarile de sinteza pot prezice rezultatul unui anumit eveniment si presupun generalizari sau, un punct de vedere de ansamblu cu privire la un anumit aspect. Intrebarile pot cere elevilor sa identifice mai multe ipoteze cu privire la solutionarea unui fenomen, sa creeze un plan pentru rezolvarea unei probleme sau sa foloseasca o anumita procedura pentru a rezolva o sarcina. Astfel de intrebari pot fi: 1. Cum ati schimba regulile scolii pentru a avea pauze mai lungi? 2. Identificati toti arborii care nu traiesc in Romania si cresc in alte tari.

Evaluarea. Raspunsurile la intrebarile de evaluare folosesc dovezile si argumentele stiintifice pentru a judeca evenimentele, informatiile, opiniile si rezultatele cercetarilor. Raspunsurile bune cer elevilor sa analizeze si sa sintetizeze informatia si sa clarifice ideile. Intrebarile evaluative pot solicita elevului sa laude, sa critice, sa justifice sau sa sustina o idee sau un concept. Exemple de astfel de intrebari: 1. De ce este padurea atat de importanta? 2. Care este cel mai indragit personaj din desenele animate?

Daca ar fi sa sintetizam tipurile de intrebari pe care le adresam elevilor pentru a le dezvolta abilitatile de gandire (critica) conform taxonomiei lui Bloom, aceasta ar arata astfel:

Taxonomia lui Bloom Nivelul cunostintelor Intelegere

Exemple de intrebari Ce este.? Ce s-ar intampla daca? Cespune despre..? Ce este analog pentru? Cum ar puteafi folosit pentru..? Care ar fi un alt exemplu pentru.? Cum afecteaza? Care sunt diferentele/asemanarile dintre.? Care este cauza.? Care ar fi o solutie posibila pentru..? Cum se relationeaza..cu ce am invatat despre.? De ce esteimportant? Care este cea mai bunasi de ce? Sunteti sau nu de accord cu.?

Aplicare Analiza

Sinteza

Evaluare

II. Strategiile de invatare ale elevilor si predarea la clasa

Strategiile de invatare sunt tehnici individuale pe care elevii le folosesc pentru a se auto-ajuta sa invete. Cercetarile expertilor in domeniu au pus in evidenta existenta a 3 tipuri de strategii: strategii metacognitive, precum planificarea, evaluarea si monitorizarea, strategii cognitive folosite efectiv in invatare (repetitia, memorarea, rescrierea) si strategii sociale (munca in echipa, solicitarea ajutorului). Este bine de stiut ca elevii vin la scoala cu propriile lor strategii pe care si le formeaza observandu-i pe ceilalti , ascultand ce le spun altii sa faca si cum sa faca, pentru ca ce merge bine pentru un elev nu functioneaza la altul. Acestea sunt stilurile de invatare. Ceea ce insa constientizeaza foarte putini profesori este faptul ca ei insisi, prin stilul lor de predare influenteaza modul in care acel elev invata la disciplina pe care o preda. Tocmai de aceea se spune ca educatorul trebuie sa foloseasca mai multe stiluri in predarea lectiei, pentru a facilita intelegerea cunostintelor de catre toti elevii. Cercetari in domeniul educatiei pun in evidenta faptul ca, abilitatile de gandire ale elevilor se formeaza si se dezvolta prin utilizarea la clasa a unor strategii de invatare active. Invatarea activa insemnand in acest caz nu doar ridicarea de pe scaune sau scrierea informatiilor in caiete, ci implicarea elevilor in activitatea de predare-invatare. Invatarea activa este un termen umbrela care se refera la cateva modele de instructie care la randul lor se bazeaza pe plasarea responsabilitatii pentru invatare in mainile celor care invata. Invatarea activa se refera insa acum la utilizarea unor tehnici prin care elevii fac mai mult decat sa asculte prelegerea profesorului, devenind astfel o strategie de invatare. Elevii FAC ceva, iar asta inseamna ca descopera, proceseaza, aplica informatia primita. Invatarea activa porneste de la doua premise: 1) invatarea este prin definite activa si presupune efort si 2) fiecare individ invata in stilul lui. Elementele unei invatari active sunt

dialogul, ascultarea, scrierea, lectura, reflectia, sau altfel spus invatarea activa presupune ca elevii asculta activ, se pune un accent mai mare pe dezvoltarea deprinderilor elevilor si nu pe transmiterea simpla a informatiilor, li se solicita abilitati de ordin superior (analiza, sinteza, evaluare), sunt implicati in activitati (scriu, citesc activ), isi exploreaza propriile talente, abilitati, valori. De multe ori si elevii prefera predarea si invatarea traditionala, invatarea pasiva, pentru ca nu solicita efort si nici concentrare; de aceea nu doar profesorii, ci si elevii trebuie pregatiti pentru o astfel de invatare si o astfel de predare. In concluzie, de ce sa folosim strategii de prezentare activa?

Pentru ca cercetarile arata ca functioneaza: Toate studiile arata ca invatarea vine in urma exercitiului, adica punand in practica ceea ce am invatat pentru a putea, de exemplu, raspunde la intrebari. Acest lucru ii determina pe elevi sa prelucreze informatia si sa ii confere un sens gasit de ei.

Studiile subliniaza faptul ca metodele active: Creeaza o invatare mai profunda si o mai buna aplicare a cunostintelor Elevii dau dovada de o mai buna memorare Elevii dezvolta aptitudini de gandire mai bune Sunt mai apreciate de elevi, motivand-i sa invete si sa vina la scoala Reduc competitia si izolarea sociala, incurajandu-le munca in echipa Invatarea activa ii determina pe elevi sa-si formeze propria lor intelegere a materialului si propria perspectiva Se poate obtine feedback asupra masurii in care elevii inteleg materialul si pot corecta aspectele intelese gresit. Elevii isi dezvolta propriile aptitudini de gandire si de intelegere propriuzisa temei, exersand in acelasi timp si aptitudinile care le vor fi verificate Formeaza competente pentru invatarea permanenta

Secretele predarii active ar fi, asadar, faptul ca: Sporeste participarea activa, constructiva a elevlior Lectiile tale vor avea un impact mai puternic si vor fi mult mai interesante Iti poate oferi o clipa de ragaz si posibilitatea de a nota!

Munca in perechi sau in grup

Activitatile de grup sunt metode des folosite si indragite atat de elevi cat si de profesori. Daca nu ne deranjeaza foarte tare acel zumzet pe care il presupune activitatea de grup inseamna ca suntem capabili sa respectam dreptul de opinie al elevilor, dar si ca suntem constienti de faptul ca volumul cel mai mare de informatie pe care il poate invata o persoana este prin a-l prezenta celorlalti. Munca in grup nu este ceva nou sau necunoscut dumneavoastra, chiar din contra, va sunt familiare multe dintre aceste metode si regulile dupa care se ghideaza activitatea de grup. In continuare vom prezenta acele principii care fac diferenta intre metodele individuale si de grup insistand putin si pe aspectul evaluativ al acestora.

Explicatii intre colegi bazate pe raspunsuri etalon Aceasta metoda ii ajuta pe elevi sa invete mai repede, facand mai putine greseli, desi e o strategie care are mai multe etape. 1. Profesorul demonstreaza la tabla rezolvarea problemei, explicand si gandind cu voce tare ca de obicei. Ex: folosirea proprietatilor adunarii pentru rezolvarea ecuatiilor 2. Elevii sunt impartiti in grupuri de cate doi (nu e nevoie ca acestia sa fie prieteni apropiati).

3. Profesorul pregateste doua seturi de intrebari si grilele cu raspunsuri pentru acestea. Fiecare set contine exercitii foarte asemanatoare cu cele demonstrate de profesor. Echipele vor primi cate unul din fiecare set de exercitii. 4. Elevii studiaza cu atentie rasounsurile etalon, pregatindu-se astfel pentru urmatoarea etapa (aproximativ 5 minute). 5. Fiecare elev va explica partenerului solutia exercitiilor sale, subliniind metodele folosite si motivul pentru care aceste metode sunt potrivite. 6. urmeaza ca elevii sa rezolve singuri cateva exercitii, ca de obicei.

Elevii lucreaza individual

Elevii lucreaza individual

Explicatii intre elevi

Profesorul demonstreaza la tabla

Profesorul demonstreaza la tabla

Aplicatie

Aplicatie

Intelegere Teorie Teorie

Ideea ce sta la baza acestei strategii este ca a trece direct la punctul 1 la punctul 6 poate fi un salt prea mare pentru unii elevi. Aceasta inseamna a trece de la teorie direct la aplcatie, conform taxonomiei lui Bloom. Astfel, elevii mai slabi vor incerca sa inteleaga un concept in timp ce trebuie sa-l puna in aplicare. Elevii mai slabi adesea spun ca inteleg demonstratia profesorului si totusi nu sunt in stare sa resolve o problema singuri. Aceasta strategie ofera inca un punct de sprijin (conduce la un nivel mai inalt de intelegere-taxonomia lui Bloom), care ii face pe elevi sa conceapa metoda, cerandu-le sa o exprime in propriile lor cuvinte.

Exemple de activitati pentru aria curriculara Limba si comunicare Pentru clasa I, aceasta metoda se aplica cu succes la inceputul anului scolar cand vorbim copiilor despre propozitie si numarul cuvintelor dintr-o propozitie. Distinctia fata de descrierea prezenta este ca activitatea se face oral, cu toata clasa. De exemplu, in abecedar sunt notate grafic propozitiile prin linii drepte cu punct la sfarsit: ___________. Le dam copiilor un exemplu de propozitie si apoi le cerem sa stabileasca numarul de cuvinte din propozitia respectiva. Identificam acest lucru prin batai din palme sau in banca sau prin atingerea palmei cu barbia. Dupe ce le-am dat exmplu, le cerem sa se uite in manual si sa alcatuiasca ei propozitii dupa structura prezenta. Daca sunt o clasa linistita pot sa se inter-evalueze colegii de banca si apoi sa ridice mana pentru a fi ascultati/verificati. Si mai concret, sa ne imaginam ca in manual este prezentat desenul unei prajituri, structura unei propozitii sub imagine, iar elevii trebuie sa alcatuiasca propozitii dupa structura prezentata sub desen:

_______________________________________. _________ ___________ _____________.

Exemple de propozitii: Ana mananca prajituri. Eu am prajituri. Prajiturile sunt mari. Daca dorim sa facem sarcina si mai complicata, putem sa mergem pana la identificarea sunetelor pe care le identifica in manuale prin puncte colorate in interiorul cuvintelor. Putem complica sarcina cerandu-le sa alcatuiasca propozitia din cuvinte care au un anumit numar de silabe (dar asta numai daca nivelul clasei ne permite). Astfel de jocuri se pot realiza cu usurinta la inceputul clasei I pentru ca manualul suprinde in partea de verificare a cunostintelor astfel de materiale. La clasa a doua, activitatile cu raspunsuri etalon pot lua forma povestirii dupa imagini. Elevii au in manuale asemenea exercitii si chiar exemple si reguli dupa care se construiesc povestile, in functie de imagini. Asta inseamna ca, dupa ce le-ati explicat cum sa construiasca povestirea, le prezentatiimagini (care pot fi xero copii din carti de povesti pentru gradinita) si ei sa construiasca povestirea.

Pentru clasele a treia si a patra exercitiile de acest gen pot fi aplicate cu succes pentru identificarea sensului unui cuvant dintr-un context dat sau identificarea corecta a structurilor gramaticale (morfologice si sintactice), exercitii de folosire corecta a semnelor de punctuatie pentru a reda un mesaj oral sau scris. De exemplu: incepeti lectia prin a citi elevilor un fragment dintr-o poezie sau text literar in care sunt prezente cuvinte care si-au schimbat sensul de baza. Identificati impreuna cu ei aceste cuvinte si explicati-le ce inseamna sensul cuvantului intr-un text (partea de teorie), facand referire la exemplele oferite. Impartiti apoi elevii in perechi, dati-le niste foi pe care sunt scrise texte mici si solicitati-le sa identifice sensul cuvintelor subliniate din acele fragmente. De exemplu: Este 15 septembrie. Bobocii vin grabiti spre scoala cu ghiozdanele pline de carti.etc

Dati-le timp de lucru si apoi verificati frontal raspunsurile. Daca in manual sunt prea putine exercitii de acest gen sau nu puteti multiplica foi de lucru, puteti sa le citit exemple, ei, idividual aleg raspunsurile si apoi in perechi verifica raspunsurile si le argumenteaza. Fiecare pereche va citi apoi raspunsurile. Pentru a respecta insa metoda, folositi cartonase. Exemplul 2. Pentru identificarea greselilor gramaticale urmati aceeasi structura, insa tineti cont ca puteti discuta erorile pe care ei le fac in mod frecvent: El i-a cartea din masa. Identificati eroarea, explicati-o si oferiti varianta corecta. Urmati acelasi procedeu identificare, explicare, formulare corecta lcrand cu fise de lucru, manualul sau exemple, pe care pur I simplu le dictati frontal elevilor. Pentru a respecta insa structura exercitiului este important sa isi explice unul altuia si sa lucreze independent. Nota bene Pentru textele literare aceasta metoda poate fi folosita in identificarea figurilor de stil, intelegerea si aplicarea semnelor de punctuatie etc. ea poate fi folosita si pentru limbile moderne si relgie. Aplicatii mai complexe pot fi realizate pentru operele literare, unde nu insistam asa de mult pe figuri de stil sau corectitudinea exprimarii, cat mai ales pe identificarea corecta a conflictelor si personajelor, a ideilor principale. Realizarea planului de idei al unei lectii este un exercitiu excelent.

Activitati pentru aria curriculara Matematica si Stiinte ale naturii Pentru disciplinele matematica si cunoasterea mediului aceasta metoda este foarte potrivita pentru ca poate fi folosita la orice capitol atunci cand rezolvam probleme care ajuta la intelegerea si aplicarea teoriei. Ca si structura pentru lectii, se poate folosi exact structura cu cei 6 pasi mentionati la descrierea metodei. Altfel spus, incepeti prin a prezenta elevilor subiectul lectiei cu teoria si aplicatiile aferente, apoi solicitati-I pentru a rezolva una sau doua probleme/exercitii, discutati sau verificati rezolvarea lor si apoi lasati-i sa lucreze individual.

Pentru disciplina Cunoasterea mediului puteti aborda aceasta metoda ori de cate ori sa analizati o problema specifica (de exemplu daca doriti sa prezentati jocurile si activitatile din anotimpul rece iarna), astfel dupa o scurta recapitulare a cunostintelor despre iarna ii puteti ruga pe elevi sa discute despre activitati specifice pe care le fac cand afara ninge sau cand este foarte frig si nu pot iesi afara. Puteti de asemenea sa le prezentati diferite boli specifice acestui anotimp si metodele de preventie extindeti putin subiectul. Pentru clasa a patra puteti aborda acest gen de exercitii pentru identificarea conditiilor de viata ale plantelor, a lanturilor trofice simple, recunoasterea unor fenomene si materiale (de exemplu identificarea materialelor care ruginesc sau putrezesc).

Activitati pentru aria curriculara Om si Societate Pentru disciplinele istorie si geografie se pot realiza activitati de identificare, sau clasificare a unor aspecte teoretice simple sau complexe, in functie de informatia oferita in manual sau in materiale suport pe care dumneavoastra le vei oferi elevilor. De exemplu, le puteti cere sa analizeze comparativ anmite obiceiuri la romani si la francezi, unguri, bulgari, turci, etc (sau aspecte legate de imbracaminte, gastronomie). Acest tip de exercitiu poate fi aplicat cu succes atunci cand tratati tema copilul de ieri si copilul de azi unde pot face referire si la operele biografice ale unor autori ( Amintiri din copilarie de Ion Creanga, sau Ulita copilariei de Ionel Teodoreanu). La clasa a IV-a le puteti cere elevilor sa identifice momentele principale care au dus la unificarea Romaniei la 1918, sau sa descrie lumea geto-daca din timpul domniei lui Burebista. Le puteti cere, de asemenea, sa intocmeasca o lista cu castelele pe care le pot vizita in Romania si chiar sa planifice o excursie cu tema istorica. Este foarte adevarat ca de multe ori suntem constransi de nivelul lor, dar este bine sa ne gandim la faptul ca la aceasta varsta este cel mai probabil sa iasa din tipare, deci ne pot impresiona placut cu proiectarea unor asemenea

activitati, pentru ca nu se rezuma numai la invatatre, implica si joc, si creatie, si imaginatie. La disciplina geografie, puteti folosi aceasta metoda pentru lectiile despre cultura plantelor, de exemplu unde sarcina elevilor ar fi sa identifice regiunile in care se cultiva cereale, plante industriale etc, profesorul prezentand ca teorie cateva reguli, care ghideaza agricultura (de ce au nevoie anumite culturi din punctul de vedere al solului, temperaturilor etc.)

Activitati pentru aria curriculara Arte De multe ori educatia plastica si educatia muzicala sunt privite ca discipline lipsite de importanta, unde nu trebuie decat sa canti sau sa pictezi. Este adevarat ca acestea sunt activitati predominante, dar asta nu inseamna ca nu se pot aplica si aici activitati de grup sau metode de gandire critica. In afara de aplicatiile practice abolut necesare si aici vorbim despre notiuni teoretice care pot fi abordate prin tehnici de predare intalnite si la alte discipline. Cel mai frecvent, dupa ce explicam elevilor teoria si le aratam un exemplu, le cerem sa aplice - sa deseneze sau sa cante. Pentru educatie plastica, clasa a III-a, la capitolul despre utilizarea elementelor de limbaj plastic, dupa ce le prezentam elevilor modul in care liniile sunt folositie in arta, le cerem sa realizeze un desen sau un colaj in care sa foloseasca acest element. Dupa 15 minute le cerem sa se consulte cu colegul de banca, sa identifice unde si daca au folosit corect acest element si apoi sa isi retuseze schita. Astfel, invata, analizeaza, aplica si evalueaza cunostintele prezentate de profesor. Pentru educatie muzicala, la clasa a III-a, de exemplu, dupa ce le prezentam teoria despre durata de doi timpi, le cerem elevilor sa alcatuiasca un fragment muzical, cu toate timpurile de note muzicale pe care le cunosc si in care sa foloseasca masura de doi timpi in mod corect. Nu ne intereseaza valoarea muzicala a compozitiei, ci respectarea notiunii teoretice. Vom prezenta in randurile de mai jos alte cateva tipuri de activitati de grup fara a le particulariza la disciplinele de studiu. Facem acest lucru deoarece

consideram ca pentru activitatile de grup este suficienta prezentarea si respecatrea principiilor de realizare, fara a mai oferi alte exemple. Nota. Aceste metode sunt propuse si testate in Statele Unite ale Americii si nu numai de catre Geoff Petty, el recomandand prezentarea acestor metode tuturor cadrelor didactice.

Metoda pilot si navigator Aceasta metoda este de mare ajutor in cazul elevilor care lucreaza la computer in echipe de cate doi, dar poate fi folosita si in alt context. Elevii sunt impartiti in echipe, unul luand rolul de navigator, iar celalalt rolul de pilot. Navigatoul ii spune pilotului ce sa faca si de ce. Ex: Spala pensula in apa si apoi pune pensula in culoarea rosie. Sau scrie exercitiul in caiet, fa operatiile de inmultire si apoi pe cele de adunare. Pilotul efectueaza operatiunea si este corectat, daca este nevoie, de navigator. Navigatorul nu are voie sa preia comenzile Aceasta metoda va da randament maxim daca navigatorul este un elev mai bun. Schimbarea rolurilor este de asemenea de bun augur. Datorita faptului ca a explica ese adesea mai greu decat a face, se poate intampla ca navigatorul sa invete mult mai mult decat pilotul.

Prezentarea ideilor principale intre colegi La inceputul orei, profesorul le da elevilor de inteles ca, dupa predarea lectiei li se va cere sa prezinte colegilor ideile principale ale lectiei. Profesorul incepe prin a pune doua intrebari cheie. Ex: Care este ordinea de rezolvare a operatiilor in ecuatie? Cum se pot folosi ele pentru rezolvarea unei probleme? Sau Ce i s-a intamplat lui Nica in gradina la matusa Marioara? Cum s-a terminat aventura lui Nica la cirse?

Apoi lectia continua ca de obicei, avand ca tinta invatarea celor doua puncte cheie mentionate. La sfarsitul lectiei va avea loc sedinta de explicatii intre colegi. Aceasta ocupa 5, pana la 10 minute. Elevii sunt impartiti in echipe de cate doi si primesc cate un obiectiv fiecare: rog elevii de la fereastra sa raspunda la prima intrebare a lectiei. Elevii au un minut sa pregateasca ceea ce urmeaza sa explice colegilor. In timp ce doi cooechipieri isi explica reciproc punctele cheie ale lectiei, cel care asculta are voie sa aduca imbunatatiri la explicatiile partenerului sau, dar nu inainte ca acesta sa isi termine ideea. Urmeaza ca profesorul sa le dea raspunsurile corecte si sa ii intrebe pe cei doi parteneri ce ati omis sau ce ati gresit?. Apoi echpele revin la discutiile lor, elevii incercand sa isi corecteze propriile greseli si apoi pe ale partenerului. Profesorul le poate cere elevilor sa se pregateasca pentru o noua sedinta de explicatii intre colegi ce poate avea loc la inceputul orei urmatoare. Scopul acestei etape este de a combate orice slabiciune descoperita in timpul sedintei de explicatii intre elevi.

Exista pericolul ca elevii sau profesorul sa vada in aceasta metoda o tehnica mai atractiva de a forta memoria slaba. Totusi, sopul acestei stragtegii ar trebui sa fie acela de a garanta o buna intelegere a iedilor principale si a structurii lectiei. De aceea trebuie sa punctam clar faptul ca ideile principale sunt idei principale si sa scoatem in evidenta ceea ce ascunde structura lectiei. Incercati sa dati aceeasi importanta motivului pentru care anumite informatii trebuie invatate, cat si informatiilor in sine. Aceasta strategie prezinta unele proprietati ale maiestriei in ceea ce priveste procesul de invatare, fapt care adauga cel putin un punct la reusita elevului. Vedeti lucrarea teaching Today de Jeoffrey Petty pentru mai multe informatii asupra invatarii la nivel de expert.

Important de retinut! Activitatile de grup sunt foarte placute si utile atat profesorului, cat si elevului. Exemplele expuse mai sus sunt doar orientative si pot fi folosite pentru realizarea chiar a unei alte metodde (in aplicarea metodei Cornell, sau in realizarea organizatorilor grafici etc). Incurajam si recomandam, de asemenea, utilizarea metodelor deja consacrate in scolile din Romania referitoare la invatarea prin cooperare (ex. Turul galeriei, Palariile ganditoare, Mozaicul etc).

Diagramele Venn

Sunt metode grafice de comparare a doua idei, concepte, fenomene. Astfel de diagrame ofera elevilor posibilitatea de a identifica elementele asemanatoare si diferite ale aspectelor pe care le compara, punand in evidenta cunostintele pe care le au elevii, dar si capacitatea lor de intelegere, aplicare si analiza. De obicei, diagramele Venn sunt reprezentate prin doua cercuri care se intersecteaza, in partea comuna trecandu-se elementele comune, iar in afara aspectele care diferentiaza elementele, sarcina elevilor fiind de a identifica partea comuna. Ca si strategie alternativa, profesorii pot da elevilor o lista de caracteristici pe care acestia sa le plaseze in cadrul diagramei pentru fiecare din termenii comparati, acest lucru dand cadrului didactic libertatea de a alege ce tip de gandire solicita elevilor (de ex. In cel de al doile caz nu mai solicitam analiza).

Exemple de activitati pentru aria curriculara Limba si comunicare Asa cum mentionam mai sus, libartetatea cadrului didactic este destul de mare in cadrul acestei metode. El poate folosi diagramele Venn pentru a sumariza informatiile dintr-o lectie sau din contra, entru a gasi elemente comune. Puteti integra aceasta metoda in predare prin simpla desenare pe tabla a celor doua cercuri. De exemplu, pentru identificarea asemanarilor si deosebirilor dintre propozitiile simple si propozitiile dezvoltate:

In acelasi fel se poate lucra si pentru operele litarare sa identifice caracteristici comune ale unor personaje Garoffi din Bulgarele de zapada de Edmundo de Amicis si Nica din Amintiri din copilarie de Ion Creanga.

Actvitati pentru aria curriculara Matematica si Stiinte Desi poate parea putin utilizabila aceasta metoda la disciplinele realiste, nu este deloc asa. Sinteza informatiilor dintr-un capitol sau mai multe poate

fi redata usor prin diagramele Venn daca nu ne centram pe semanari si deosebiri.. ci poate pe aspecte de retinut si informatii suplimentare, de exemplu:

Pentru Stiintele naturii putem sa complicam sarcina sa identifice elemente comune pentru cele patru anotimpuri sau pentru trei, cum aveti prezentate mai jos (este indicat sa fie completate si elementele care le diferentiaza, pentru a fi cu adevarat dificile)

Puteti folosi diagramele Venn ca mod de sumarizare si sintetizare a informatiei pentru aproape orice tema de la disciplina Stiinte ale naturii, atunci cand considerati ca este important pentru elevi sa retina unele aspecte prin comparatie cu altele. Se intampla de multe ori sa insistam numai pe diferentele dintre doua lucruri pentru ca acelea ni se par cele mai importante de retinut, pentru a nu le confunda; insa aceasta nu inseamna ca aspectele comune sunt mai putin importante sau mai greu de retinut. Activitati pentru aria curriculara Om si societate In aceasta arie curriculara, fiind discipline care se bazeaza pe analiza textului scris in special, si prea putin pe experimente si observatii curente, putem identifica o nevoie acerba de sistematizare coerenta si simpla a cunostintelor. Tocmai de aceea, diagramele Venn sunt potrivite pentru aceste discipline. Iata, de exemplu, la disciplina istorie un exemplu de asemenea organizatori de informatie pentru analiza comparativa a domniilor lui Stefan cel Mare si Mihai Viteazul:

Se pot aborda prin aceasta metoda mai multe subiecte, mai ales atunci cand vrem sa verificam cunostintele (putem analiza comparativ cauzele Razboiului de Independenta si ale Primului Razboi Mondial, Imperiul Roman si cel Otoman etc ). Pentru disciplina geografie pot fi mai usor de abordat teme precum functiile si structura functionala a asezarilor omenesti (urban vs rural), resursele naturale si industria, aspecte comune si diferente intre Carpatii Rasariteni si Carpatii Occidentali etc. In acest caz, metoda diagramelor Venn poate fi folosita cu succes pentru lectiile recapitulative.

Activitati pentru aria curriculara Arte La disciplina educatie muzicala, diagramele Venn pot fi folosite pentru compararea a doua masuri muzicale, a instrumentelor muzicale, etc. Pentru educatie plastica se pot face exercitii de identificare a tonurilor sau nuantelor de culori care pornesc de la una din culorile primare sau secundare; se pot compara culorile reci cu cele calde pentru a identifica culoarea de baza de la care se formeaza (de exemplu, violetul si oranjul, care au in comun culoarea rosu).

Analiza de imagini Analiza imaginilor este o forma de observatie in care elevilor le sunt prezentate fotografii, harti, diagrame si li se cere sa spuna ce vad sau sa interpreteze ceea ce vad. Aceste exercitii sunt modalitati foarte bune de a incepe o activitate, deoarece atrag atentia si implicarea imediata a elevilor in subiectul despre care urmeaza sa se discute. Aceasta metoda activeaza nivelul cunostintelor, intelegerea, aplicarea si analiza informatiilor conform taxonomiei lui Bloom, iar uneori, in functie de subiect, sinteza si evaluarea informatiilor (reynolds si Peacock, 1998). Pentru aceasta metoda, ca sa putem prezenta exemple concrete de activitati ar trebui sa copiem imagini din manuale, iar din cauza dreptului de copywrite acest lucru nu este posibil. De aceea vom incerca sa fim didactici si aplicativi, prezentand sugestii pentru fiecare arie curriculara.

Activitati pentru aria curriculara Limba si comunicare In cadrul disciplinelor din aceasta arie putem face apel la imaginile din manual, din diferite reviste, albume sau enciclopedii care pot fi un pretext de introducere in activitate. Putem considera ca aceasta este metoa cea mai des utilizata in predarea la clasa I pentru ca, pe baza imaginilor sunt proiectate temele de discutie si textul. Cu toate acestea ea este foarte indicata si pentru clasele mai mari. Astfel, pentru prezentarea unui fragment dintr-un text sau opera literara, putem aduce in fata clasei portretele personajelor sau poze capturate de pelicula filmului (unele sunt prezentate in manuale). De exemplu, pentru Fram, ursul polar, fragmentul pentru clasa a IV-a puteti incepe prin analiza imaginii din manual, unde ursul polar este asezat peste Egon si Otto. Putem intreba elevii care sunt pimele cuvinte care le vin in minte cand se uita la poza (brainstorming) si sa legam raspunsurile lor de subiectul fragmentului (Ce simtiti cand vedeti ursul peste oameni? Ce credeti despre? Etc). Pentru notiuni de gramatica puteti arata imagini in care se afl mai multe obiecte (creioane, de exemplu) si sa faceti apoi trecerea spre numeral (Cate creioane vedeti in imagine? Al catelea creion este rosu? Ce sunt sase, al doilea? etc).

Tot pe baza imaginilor puteti prezenta elevilor lecturile suplimentare. Exemplul cel mai la indemana este Dumbrava minunata de Mihail Sadoveanu unde este si film, sau Craiasa Zapezii de Hans Christian Andersen pe care o studiaza la clasa a doua. Pentru prima lectura le prezentati elevilor o imagine din poveste sau chiar coperta cartii si le puteti adresa intrebarile obisnuite: Ce vedeti in imagine? Despre ce credeti ca ne vorbeste autorul? Si apoi le dati cateva detalii despre continut sau le cititi un fragment. Pe acelasi principiu se poate lucra si la limbile moderne . De exemplu, pentru cuvintele noi se pot aduce imagini cu obiectele care le corespund acelor cuvinte si elevii ar trebui sa le identifice. Pentru imbunatatirea exprimarii se pot aduce imagini mai complexe, care apoi vor fi analizate (o imagine de la intrarea in metroul londonez, sau imagine cu peronul unei gari, sau dintr-un restaurant). La fel de bine se poate lucra pe secvente din filme (proiectate cu ajutorul videoproiectorului sau pe un monitor simplu). Analiza unui fragment de film este de asemenea foarte utila in intelegerea complotului dintr-o opera literara sau in caracterizarea unui personaj. Pentru aria curriculara Matematica si Stiinte aceasta metoda se aplica in analiza unor tabele, diagrame, desene, dar si imagini. De exemplu, daca vrem sa prezentam figuri geometrice, prezentam elevilor imagini ale diferitelor obiecte si le cerem sa identifice acea figura care ne intereseaza (prezentam imaginea unei case si le cerem sa identifice acele figuri formate din patru laturi inegale unite de colturi drepte. Si introducem notiunea de dreptunghi). Pentru disciplina Stiinte ale naturii , putem aduce o imagine a unor animale care traiesc la polul nord un urs polar, o foca. Ii intrebam ce stiu despre aceste animale si facem trecerea spre reactiile la aparare si adaptare la frig, de exemplu. Putem, de asemenea, sa le prezentam o imagine cu un urs brun si un urs polar, sa le cerem elevilor sa faca o comparatie intre mediul lor de viata si apoi sa asociem diferentele de culoare cu mediul si asa mai departe. La clasa a doua putem prezenta o imagine cu o livada si apoi sa prezentam informatiile despre pomii fructiferi. Aceasta disciplina este foarte ofertanta in ceea ce priveste analiza de imagini, motiv pentru care sugeram utilizarea si a unor fragmente de filme, care pot fi preluate de pe canalele National

Geographic sau Discovery, sau de pe internet sau din platformele educationale sau cd-urile educationale pentru aceasta disciplina. Activitati pentru aria curriculara Om si societate Pentru aceste discipline, paleta de imagini ce pot fi analizate este la fel de mare ca si pentri Stiintele naturii. Pentru disciplina geografie cel mai bun material vizual este harta, material didactic prezent in toate scolile. Atat hartile din manuale cat si cele de perete ghideaza elevii in invatare, insa uneori nu sunt atat de atractive cat sa necesite o analiza mai atenta. Spre exemplu, o harta a Campiei Romane prezenta in manual ne ofera informatii despre tipurile de campii intalnite in aceasta regiune, diviziunile ei si atat. Toate aceste informatii sunt prezentate in agenda, iar analiza se rezuma doar la realizarea unei corespondente intre legenda si desen. Daca prezentam elevilor imagini cu parti din Campia Romana, probabil ca interesul pentru a-si explica diferentele de relief, de vegetatie, ar fi mai mare. Pentru disciplina istorie sunt foarte interesant de analizat mai ales imaginile legate de aspectele sociale (sunt incluse aici mai ales picturi sau gravuri care simbolizeaza acele vremuri sau portretele unor istorici, domnitori, presedinti etc). Am dori sa adaugam aici faptul ca aceste imagini au, de multe ori, doar rolul de a ilustra personaje. Tocmai de aceea este important sa nu reducem la atat imaginile, ci sa prezentam si sa cautam ilustrari ale unor fapte istorice (batalia de la Nicopole, sau de la Rovine). Pentru aria curriculara Arte imaginile sunt, de asemenea, cel mai la indemana mijloc de realizare a activitatilor. Pentru disciplina educatie plastica imaginile cele mai la indemana sunt ale tablourilor, sculpturilor, constructiilor celebre. Pornind de la ele se pot apoi extrage caracteristicile pe care dorim sa le prezentam. De exemplu, daca vrem sa discutam despre culorile care ne inconjoara, putem sa le prezentam cercul culorilor si pe baza lui sa le explicam copiilor cum se formeaza culorile reci sau calde, de exemplu.

CALDE

RECI

La dusciplina educatie muzicala putem pune in valoare aceasta metoda prin prezentarea unor imagini din timpul unor spectacole, dar mai ales prin scurte fragmente filmate, unde miscarea este insotita de sunet, realizand in acest fel si auditia si implicarea activa in ascultare. Cel mai usor pentru unele lectii sunt de prezentat in imagini, instrumentele muzicale, mai ales prin comparatie. Importante sunt si portretele muzicienilor pentru ca se pot face corelatii intre imaginea mentala a elevilor despre infatisarea oamenilor din acele vremuri si stilul muzical predominant.

Hartile conceptuale

O harta conceptuala este o reprezentare grafica a cunostintelor unui elev despre un subiect. Ele ilustreaza pe de o parte, conceptul de baza al lectiei si informatiile ajutatoare, iar pe de alta parte modul in care elevul si-a organizat ideile despre subiectul respectiv (imaginea de ansamblu). O harta conceptuala buna solicita creatorului ei o structurare si o buna intelegere a

informatiilor utilizate, pentru ca altfel oricine poate observa lacune sau neconcordante intre informatii. De subliniat este faptul ca, astfel de organizatori cognitivi difera de la persoana la persoana, in mare parte acest lucru datorandu-se creativitatii fiecaruia. Hartile conceptuale au doua componente principale: 1 termenii sau conceptele, adesea prezentate intr-un chenar si 2 linii directionale (sageti) si cuvinte de legatura (prepozitii, conjunctii) care conecteaza termenii intre ei (prezentate in ovale). Nu exista un numar fix de concepte sau legaturi care pot fi schematizate intr-o astfel de harta, ci doar ca numarul lor depinde de conceptele conexe si ideile derivate pe care le sesizeaza elevul. Este important de stiut ca acesti organizatori cognitivi (harti conceptuale), corespund in taxonomia lui Bloom nivelului de sinteza a informatiilor. Pentru aria curriculara Limba si comunicare organizatorii grafici de tipul hartilor conceptuale sunt des folositi in gramatica, iar pentru literatura mai ales in descrierea actiunii. Iata mai jos un model pentru gramatica, la capitolul despre complement (nu sunt trecute toate tipurile) unde plasam in mijloc conceptul, tipurile cunoscute pana la acel moment si un exemplu. Masa o masa, doua mese

Copac un copac, doi copaci

Genul masculin

Genul substantivelor

Genul feminin

Genul neutru

Mar un mar, doua mere

Pentru operele literare, hartile contin atat personajele si legaturile dintre ele, dar pot contine si intamplarile descrise in text. Pentru fragmentul despre scaldatul lui Nica din Amintiri din copilarie putem sa schematizam pe table cele doua personaje, mama si Nica, ce face fiecare si ce se intampla pana la sfarsitul fragmentului. Hartile conceptual nu trebuie sa fie greoaie sau sa respecte exact structura unui soare; poate fi si o simpla structura ramificata. Pentru disciplinele din aria curriculara Matematica si Stiinte foarte utile sunt tabelele prezentate in manuale. Ele pot fi transcrise pe tabla sau in caiete pentru a sintetiza informatia. De asemenea, pentru biologie, sunt folosite figuri, care nu pun in legatura evidenta informatiile. De aceea, va sugeram sa folositi hartile conceptuale la sfarsitul lectiei pentru a sumariza informatia, chiar daca ea este simpla, se poate face o structura asemanatoare celei de la granatica; prezentam un exemplu pentru proprietatile adunarii:

a + b=b + a

Comutativitatea

(a+b)+c=a+(b+c)

Adunarea

Asociativitatea

Element neutru

a + 0=a

Pentru disciplina istorie din aria curriculara Om si societate, prezentam un model de harta conceptuala orientativa despre descrierea orasului Roma (bineinteles, poate fi modificata si completata cu informatii suplimentare).

Pentru disciplina Geografie sau Stiinte ale naturii, folositi dupa aceleasi principii hartile conceptuale ori de cate ori vreti sa surprindeti o idee importanta sau sa rezumati o lectie in care conceptele sunt legate intre ele (sau se leaga de notiuni invatate anterior). Foarte important de retinut atunci cand aplicam aceasta metoda in predare este faptul ca elevul poate adauga elemente sau poate stabili alte legaturi intre notiunile predate atunci cand invata acasa. Va sugeram, asadar, sa folositi organizatorii grafici de genul hartilor conceptuale ca sprijin pentru invatarea de acasa a elevilor. Folosind-o la clasa ii ajutati pe elevi sa-si formeze strategii metacognitive de organizare a materialului, dezvoltandu-le simtul organizatoric, capacitatea de analiza si sinteza precum si placerea de a invata (schema grafica este de obicei rarefiata si induce ideea ca nu este chiar asa

de mult de invatat, lucru care-I motiveaza de multe ori pe elevi, indiferent de varsta).

Sistemul Cornell

Luarea de notite este una din deprinderile bazale de studiu. Aceasta intrucat notitele luate constituie o sursa alternativa importanta pentru studiu, alaturi de manual si bibliografia aferenta. Fuctiile luarii de notite sunt multiple: Este o modalitate externa de stocare a informatiei. Informatiile nu pot fi retinute in intregime dupa o prezentare sau o discutie de grup, insa odata notate, ele pot fi oricand accesate si revizuite. Faciliteaza encodarea si reactualizarea materialului. Luarea de notite permite o tripla codare a materialului, verbala, vizuala si kinestezica, ceea ce permite o retentie mai buna si o reactualizare mai usoara. Permite structurarea materialului chiar in timpul predarii acestuia.

Sistemul Cornell este una dintre cele mai eficiente tehnici de luare a notitelor. El presupune o pregatre prealabila a caietului de lucru din clasa, prin trasarea pe foaia de hartie a unui fel de tabel inversat de genul celui prezentat mai jos. Pentru ca in aceasta carte ne referim mai ales la utilizarea acestor strategii de invatare in predarea de la clasa, am incercat sa adaptam metoda la aceste cerinte. Astfel, atunci cand predati spuneti-le elevilor sa isi noteze informatiile asa cum le primesc, pastrand liniatura specifica acestei metode in caietele lor, iar la sfarsit, cand realizati sumarizarea notati pe tabla cuvintele cheie, intrebarile si in josul tablei o concluzie. Este de asemenea, indicat sa cereti elevilor sa aiba la ei biletele care se pot lipi pe paginile din manual (stivk-it notes) si pe care sa-si noteze cuvinte cheie din text, sau reflectiile personale in urma lecturarii textului, cjiar un scurt rezumat sau ideile principale. Aceasta metoda este utila la toate disciplinele, unde dati elevilor spre analiza un text important. Asadar, metoda Cornell cuprinde 3 sectiuni:

Sectiunea I, portiunea cea mai mare, aflata in partea dreapta a paginii, in care se noteaza ideile intr-o modalitate informala (asa cum sunt prezentate sau receptate in ora). Sectiunea II, aflata in partea stanga a paginii, este portiunea destinata cuvintelor cheie. Ea se completeaza de obicei in faza de revizuire si cuprinde comentarii care accentueaza ideile importante, clarifica sensuri sau leaga idei. Sectiunea III, in partea e jos a paginii este cunoscuta ca zona rezumatului. Aici se include un rezumat format din doua sau trei propozitii care sumarizeaza ideile din pagina si le integreaza intr-o structura clarificatoare.

Sectiunea II Intrebari, conexiuni, cuvinte cheie, reflectii personale Sectiunea III Rezumatul

Sectiunea I Notitele

Sistemul Cornell poate fi utilizat cu succes la orice disciplina, un suport pentru elevi foarte mare fiind in acest caz, oferirea unor fise de lucru in timpul activitatii de predare. Spre exemplu, la disciplina Limba si literatura romana, puteti oferi elevilor copii ale fragmentului din carte pe care doriti sa il analizati. Oferim in continuare un exemplu pentru lectia Darurile dupa E.T.A. Hoffman, prezent in manualul de clasa a patra. Elevii vor citi acest fragment si vor nota pe fise, in partea stanga, cuvintele cheie si in partea de jos a paginii concluziile. Pentru ca fragmentul din carte este mare, nu vom reda aici continutul respectiv, ci doar o posibila structura; foarte important este sa ii lasati pe elevi sa gaseasca acele puncte cheie si concluzii pe care le deduc singuri si apoi sa verificati raspunsurile, fara a-I critica.

Sectiunea II Sectiunea I Curiozitate Fritz si Maria sunt impresionati de Textul Darurile brad si de cadouri Spargatorul de nuci Sectiunea III Rezumatul Textul prezinta bucuria copiilor la vederea bradului si cadourilor In acelasi mod se poate lucra si pentru disciplinele din aria curriculara Matematica si Stiinte ale naturii, unde o astfel de structura poate fi folosita pentru descrierea rezolvarii unor exercitii sau probleme. Iata un exemplu: Sectiunea II Sectiunea I- datele problemei Folosim ordinea operatiilor intr-o Rezolvati exercitiul: ecuatie (680*3+124):4= Sectiunea III - in aceasta sectiune scrie rezolvarea Folosind acest sistem in clasa in predarea stiintelor exacte, nu facem decat sa le dezvoltam abilitatile de gandire critica, le solicitam capacitatea de analiza, ii punem in situatia de a explica pasii de rezolvare a unei probeme, lucru care ne ajuta, ca profesori, sa identificam anumite lacune si sa monitorizam procesul de rezolvare a exercitiului sau problemei. Nu vom mai continua cu exemple la celelalte discipline, intrucat consideram ca explicarea modului in care aceasta metoda Cornell se aplica la clasa si exemplele oferite pentru doua discipline distincte ca si continut, sunt suficiente penru aplicarea ei cu succes la orice alta arie curriculara. Este important sa retinem ca, daca o folosim de cateva ori la clasa si solicitand elevilor ca acasa sa isi ia notitele utilizand aceasta metoda, le usuram atat invatarea cat si procesul de memorare (cand recapituleaza materia va fi suficient pentru elev sa se uite peste sectiunile II si III ca sa isi structureze sau reaminteasca informatia invatata anterior).

Metoda SINELG

O modalitate de monitorizare a intelegerii si de mentinere a implicarii este metoda SINELG, propusa de Vaughan si Estes (1986). Aceasta se bazeaza pe activitatea de lectura si presupune identificarea in continutul unui material, prin marcarea cu semne specifice, a informatiei deja cunoscute (), a informatiei noi (+), a informatiei contradictorii cu ceea ce elevii stiu deja (-) si a informatiei despre care se doresc lamuriri suplimentare (?). Categorizarea informatiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului SINELG redat mai jos: Tabelul SINELG + ?

Atunci cand folosim metoda SINELG este bine sa aducem elevilor o informatie noua, diferita de cea din manual pentru a le trezi interesul; folosirea tabelului pentru analiza textuluieste la indemana cand nu avem suficiente exemplare din material si lucreaza cate 2-3 elevi pe o singura fisa de lucru, sau atunci cand aa\nalizam un fragment dintr-o carte sau manual. Aceasta metoda este foarte utila pentru disciplinele umaniste (limba si literatura romana, bilogie, istorie, geografie, filosofie, religie etc), dar poate fi utilizatapentru activitati suplimentare si la matematica, stiinte ale naturii, chiar arta. Vom prezenta in continuare cateva exemple de materiale pe care le puteti oferi elevilor la diferite discipline. Pentru dusciplina biologie, despre plantele perene, un text usor de inteles de copii si cu foarte multe cunostinte (poate) noi care ne vor ajuta apoi sa dezbatem subiectul lectiei. Termenul peren este folosit in mod obisnuit de gradinari pentru a desemna plantele ebacee cu flori care cresc si infloresc mai multi ani plante perene. Unele plante perene traiescmai putin, numai 3-4 ani. Toamna, partea ebacee de la suprafata a plantelor perene (frunze, ramuri/tulpini si flori) se

ofilesc si mor, in timp ce radacinele persista in pamant pe perioada iernii. Odata cu venirea primaverii, din radacini si/sau tulpini cresc alte frunze. + Plantele care cresc din bulbi se incadreaza de asemenea in categoria plantelor erbacee perene. ? Pentru a le mentine viguroase si mai ales sa infloreasca trebuie sa le impartiti, sa le separati putin. Astfel veti ajuta plantele sa traiasca mai mult si creati noi tufe in alte locuri ale gradinii. Aceasta operatiune depinde de tipul de plante si de cat de repede isi revin ele dupa diviziune. + Perioada cea mai buna pentru separare este evident primavara, desi exista si specii de plante care se separa toamna, de exemplu bujorii. La fel cea mai indicata parte a zilei pentru separare este dimineata. Putem oferi in continuare o multime de alte asemenea exemple, dar consideram ca o data inteles ca si structura sistemul Cornell poate fi apoi usor de utilizat la clasa si acasa. Pentru matematica, la capitolul despre unitati de masura puteti prezenta astfel de curiozitati pe care sa le explicati elevilor: Exista diverse sisteme de unitati de masura, bazate pe diverse suite de unitati de masura fundamentale. Sistemul cel mai folosit in ziua de azi este Sistemul International, ? care are sapte unitati de masura de baza (fundamentale), din care toate celelalte sunt derivate. Exista si alte sisteme, utilizate in diverse scopuri, unele inca utilizate, altele doar istorice. Printre acestea se gasesc: Unitati de masura cgs (centimetri-grame-secunde) Unitati de masura MKG (metri-kilograme-secunde) Unitati de masura ale lui Planck Unitati de masura imperiale + Unitati de masura chinezesti + Unitati de masura vechi romanesti

Ultimele doua metode prezentate se preteaza foarte bine pentru munca individuala, dar ele pot fi desfasurate si in grupuri mici, desi metoda SINELG este mai putin recomandata pentru activitatile in grup. Motivul pentru care

recomandam utilizarea acestor metode la clasa este ca, numai oferind elevilor strategii eficiente de invatare ei isi pot monitoriza procesul propriu de invatare. Pentru ca putini dintre ei le cunosc si orele destinate strategiilor de invatare din curricula de Orientare si consiliere sunt putine si de multe ori se sare peste ele, utilizand in predare acele metode eficiente de invatare, motivatia, interesul, implicarea elevului cresc. De aceea, insistati pe aplicarea lor corecta la clasa si acasa, atunci cand isi realizeaza temele, discutati 5 minute despre diferentele dintre aceste metode si vechiul sitem de repetitio est mater studiorum.

Sublinierea si codul culorilor Aceasta tehnica este poate cea mai cunoscuta si cel mai des aplicata atat in invatare cat si in predare. De multe ori gasim manuale subliniate cu pixul sau cu creionul intr-un mod abuziv cuvinte subliniate de 3-4 ori cuvinte incercuite, cuvinte din cadrul unor fraze taiate sau reformulate, ceea ce sugereaza ca nu se cunosc regulile de subliniere si cu atat mai putin un cod al culorilor folosite. Interactiunea cu textul se poate realiza prin sublinierea in text a ideilor importante care vor oferi o structura de fixare si reactualizare a informatiilor. Problema care apare in cazul sublinierii este de a decide asupra a ceea ce se considera important in text. Scopul sublinierii este de a reduce cantitatea de material ce trebuie reactualizata foarte specific si de a oferi o ancora in reactualizarea informatiilor adiacente. Urmatoarele principii pot constitui un suport in utilizarea cat mai eficienta a aceeasi strategii: Paragraful se citeste in intregime inainte de a decide care este ideea principala ce merita subliniata. Sublinierea acopera intreg materialul, dar nu se subliniaza o cantitate prea mare din text. Texte diferite necesita sublinierea unei cantitati diferite de material. Se utilizeaza diverse semne pentru a discrimina intre partile textului (spre exemplu: se incercuiesc conceptele, se subliniaza definitiile, se delimiteaza printr-o linie exemplele). Aceste semne trebuie folosite cu consecventa pe parcursul unui text.

Codul culorilor sau sistemul culorilor este recomandat pentru a pune in evidenta: Idei Cuvinte cheie Fragmente din text Definitii Citate Opinii personale

De asemenea, atunci cand folosim codul culorilor tinem cont: - Sa scriem folosind o singura culoare, pentru a marca termenii cheie, citate.. - Sa scriem folosind mai multe culori (de ex. negru pentru cuvinte cheie, rosu pentru opinii personale, verde pentru citate) - Sa folosim markere pentru a sublinia Ca sa fie eficienta atat sublinierea, cat si culorile folosite trebuie sa respecte, asadar, niste principii: nu se folosesc mai mult de trei culori, fiecare culoare simbolizeaza un anumit tip de continut, nu trebuie subliniat tot textul, cele mai frecvent folosite culori sunt rosu, verde si negru. Aceste doua metode pot fi folosite la orice disciplina, atat in clasa cat si acasa. Suntem obisnuiti sa folosim creta colorata pentru predarea cunostintelor, deci aceasta metoda nu aduce foarte multe informatii noi, cu exceptia principiilor de realizare. Tocmai de aceea, cand lucrati cu elevii in clasa, pe diferite fise de lucru, cereti-le sa foloseasca creioane, pixuri sau markere colorate, pentru ca le veti usura invatarea, mai ales daca le spuneti codul culorilor- subliniati cu negru definitiile, cu rosu cuvintele cheie, etc. II veti ajuta in acest fel la structurarea informatiilor si in memorarea lor mai usoara.

Mnemotehnicile Mnemotehnicile, sau strategiile de memorare sunt foarte utile atunci cand elevii au de invatat informatii mai dificile (clasificarei, enumerari, evenimente istorice in ordine cronologica, nume de autori sau personalitati). In

general, mnemotehnicile au un grad foarte mare de libertate atunci cand vorbim despre structura lor, ceea ce este important de retinut este faptul ca exista totusi trei principii dupa care se pot construi: asocierea, localizarea si imaginatia. De asemenea, cu cat implicam mai multe functii ale creierului in constructia lor (sunete, culori,imagini, miscari), cu atat memorarea este de mai lunga durata. Cele mai cunoscute mnemotehnici sunt acronimele, de genul ROGVAIV, rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo si violet, pentru culorile curcubeului. Trebuie insa sa mentionam faptul ca acronimele nu asigura comprehesiunea unui text, ci doar ajuta la o memorare eficienta. Aceste tehnici i se alatura procedeul palniei, care presupune o trecere de la informatiile generale la cele de detaliu si este foarte asemanatoare ca structura cu hartile conceptuale despre care am amintit mai sus. Asocierile intre informatiile noi si lucrurile bine cunoscute sunt considerate tot strategii de memorare. Astfel, daca vrem sa invatam cuvinte noi intr-o limba straina, putem asocia cuvintele respective cu locul din oras unde pot fi gasite (piata de legume-fructe), daca sunt informatii specifice unui domeniu, cum ar fi plantele perene la biologie, stilul gotic la educatie plastica etc, le prezentam elevilor locurile din oras unde pot fi intalnite (pe trotuare, in piata Matei Corvin di Cluj-Napoca, etc). Asocierile pe care le realizam pot avea si o nota amuzanta. Gruparea este o metoda pe care o folosim mai ales atunci cand vrem sa retinem numere, mai ales de telefon; de exemplu, daca vrem sa retinem numarul 0744150874, putem grupa numerele astfel 0744 prefix, 15 (ziua 15), 08 (luna august), 74 (se repeta din prefix). Atunci cand prezentam elevilor aceasta tehnica la clasa, este bine sa tinem seama de faptul ca ele permit doar o reactualizare rapida si acurata, poate fi amuzanta si foarte utila in memorarea notiunilor dificile, insa ele nu asigura intelegerea unui text, nu este indicat sa folosim constant si pentru orice aceste tehnici si mai ales este bine sa fie gandote si realizate poate si cu ajutorul elevilor.

Jocul didactic Jocurile au o latura educativa importanta. Sunt constructive prin faptul ca, deoarece solicita elevilor luarea unor hotarari in adrul procesului de invatare, dezvolta si testeaza conceptele elevilor si alte constructii mentale si astfel permit corectarea acestora. Jocurile sunt excelente in cazul predarii conceptelor dificile sau aride. Si sunt distractive mai distractive decat par! Jocul este amuzant, dezvolta invatarea profunda si, ca orice activitate stimulanta pentru elevi, permite observarea si corectarea greselilor, precum si obtinerea unui feedback de catre profesor asupra nivelului de intelegere a elevilor. Jocurile pot fi adaptate astfel incat durata sa fie variabila. Adaptarea jocului la materie ramane la latitudinea si imaginatia fiecarui profesor, iar proiectarea jocului devine cu atat mai usoara cu cat se capata experienta. Ne vom opri in continuare asupra unui tip de joc numit Hotararihotarari care implica sarcini simple de lucru la un nivel ridicat. Ii obliga pe elevi sa gandeasca si ii ajuta sa formuleze concepte, poate fi adaptat oricarei materii si chiar oricarui subiect din cadrul materiei.

Hotarari-Hotarari Elevii lucreaza de obicei in grupuri mici, desi pot lucra si singuri. Fiecare grup primeste un set de cartonase. Acestea pot contine cuvinte, propozitii, descrieri scurte cum ar fi diagrame, fotografii, expresii matematice, aproape orice. Sarcina este astfel sa coreleze, sa grupeze sau sa ordoneze aceste cartonase intr-un fel sau sa considere cartonasele drept etichete si sa le aranjeze pe o diagrama sau harta etc. Jocurile hotarari-hotarari se impart in patru categorii principale: corelare, grupare, clasificare si etichetare.

Corelare

Grupare

Clasificare (ex: temporala, in functie de prioritati etc)

Cuvant Termen tehnic Intrebare Y=3x-4

Definitie Exemplu Raspuns X = )y+4)/3

primul

ultimul

Etichetare Carpatii Meridionali

Parang Metaliferi Retezat Buzaului Bihorului

Carpatii Occidentali

Etc!!

(In acest caz cartonasele sunt etichete pe care elevii trebuie sa le ordoneze corect pe o diagrama, harta, sau chiar un exemplu lucrat etc) (Aveti dreptate, Muntii Buzaului nu se afla in nici una din grupe! Dar cartonasele-capcana pot avea un rol important in demonstrarea subiectului. De

asemenea ele constituie elementul distractiv. Pot fi luate in considerare pentru toate jocurile de hotarari). Alte jocuri de etichetare include etichetarea diagramelor, a programelor pe calculator, a exemplelor lucrate, ale fotografiilor, tablourilor etc. Jocuri de grupare: cateva exemple Grupelor de elevi li se da cate un set de, sa spunem, 30 cartonase, pe fiecare fiind scrisa cate o alta propozitie ce contine un cuvant subliniat. De exemplu: Vulpea afugit repede intr-o vizuina. Elevii trebuie sa sorteze cuvintele subliniate in categorii: substantive, adjective, pronume. Fiecare grup are acelasi set de cartonase. Acest joc, precum si cele de mai jos sunt ingreunate, dar pot fi si mai distractive daca unele dintre cartonase nu pot fi grupate in mod corect. De exemplu unele cartonase contin cuvinte care nu sunt nici substantive, nici adjective si nici adverbe. Se pot gandi jocuri asemanatoare avand ca scop clasificarea: Animale, pasari si insecte; Exemple de rauri, dealuri si podisuri; Fractii echiunitare, subunitare si supraunitare; Argumente ce sprijina sau infirma ideea de crestere a plantelor verzi unde este lumina; Clasificarea greselilor in cadrul ortografiei si punctuatiei Clasificari folositoare pot include: Adevarat; probabil; fals Deseori; rareori; niciodata Sunt de acord; nu stiu; nu sunt de acord

In cadrul orelor de matematica, elevilor li se dau cartonase cu expresii, cum ar fi x + 3>2 sau y 7<y 2 si ei trebuie sa le sorteze pe trei categorii adevarat: intotdeauna, uneori sau niciodata.

Elevilor cu dificultati de invatare li se dau fotografii si desene de haine etc pe care ar putea sau nu sa le ia intr-o excursie. Acestea sunt grupate: necesare tuturor, inutile, Grupul nostru are nevoie doar de una dintre acestea. Acest joc este practic pentru rescrierea intrebarilor. De exemplu: In cadrul orei de matematica sau gramatica, elevilor li se dau cartonase cu probleme similare cu cele pe care le propuneti petru un test de evaluare. Nu li se cere sa rezolve problemele, ci sa le sorteze in functie de principiile pe care le-ar aplica incercand sa le rezolve. Ex: se aplica principiul comutativitatii, se aplica regula acordului intre subiect si predicat etc. Elevii gasesc uneori ca decizia asupra metodei potrivite este mai grea decat intrebarea; astfel se poate imbunatati vizibil performanta elevilor. Aceleasi abordari sau unele asemanatoare se pot folosi pentru majoritatea materiilor.

Jocuri de ordonare: cateva exemple Ordonare temporala: cateva exemple Acest joc este foarte bun pentru disciplina istorie. Le prezentati pe cartonase subiectul Romania dodoloata si etapele constituirii statului roman unitar. Elevii trebuie sa aranjeze cartonasele in ordine cronologica Elevilor cu dificultati de invatare li se dau fotografii ale stadiilor procesului de preparare a unei cesti de ceai. Fiecare stadiu are un enunt scurt, cum ar fi fierbeti apa. Elevii trebuie sa le aranjeze in oridine cronologica. Cei ce sunt instruiti cum sa acorde primul ajutor recapituleaza cum sa reactioneze in cazul unei urgente. Li se dau cartonase cu enunturi cum ar fi apelati 112, verificati caile respiratorii si respiratia, intrerupeti curentul electric iar ei trebuie sa le aranjeze in ordinea corecta. In toate aceste jocuri, cartonasele-capcana ajuta la dezvoltarea conceptelor respective.

Ordonare in functie de alte caracteristici Elevii pot aranja cartonasele in functie de prioritate sau caracteristici; spre exemplu: Aranjati aceste varfuri montane in functie de inaltime sau Aranjati aceste personaje I functie de opera in acre apar Aranjati aceste jocuri in functie de anotimpul in care se desfasoara Aranjati aceste vase in functie de volum

Cartonasele pot fi aranjate in functie de orice caracteristica posibila. Acest lucru face jocul adaptabil si ii implica pe elevi in procesul de evaluare, care este o abilitate de gandire superioara, conform taxonomiei lui Bloom.

Jocuri de corelare: catea exemple Pe langa grupare, ordonare, clasificare si etichetare, eevilor li se mai pot da cartonase petru a le corela: In cadrul orelor de stiinte ale naturii, elevilor li se da un set de cartonase pe care se afla descrierea unor roci si un alt set pe care sunt mentionate numele de roci. Ei trebuie sa coreleze fiecare cartonas cu descriere cu cartonasul cu numele. Si astfel obtin perechi de genul:

Un calcar tare si lucios folosit pentru constructia monumentelor


Elevii mai pot corela: Intrebari si raspunsuri Probleme si rezolvari Cuvinte sau expresii cu definitiile lor Tipuri si exemple ex. substantiv si pisica

Marmura

Expresii matematice echivalente

Toate aceste jocuri sunt tranformate in activitati mai grele, dar si mai amuzante, de cartonasele-capcana ce trebuie sa fie eliminate de exemplu dand doua sau trei definitii alternative, dintre care doar una este corecta. In mod evident, doar imaginatia fiecaruia poate sa limiteze adaptarea unor astfel de jocuri pentru orice tema sau materie. O alta varianta o constituie jocul in care chiar elevii scriu cartonase cu intreari si raspunsuri pentru colegii lor. Activitatea in sine este excelenta si salveaza din timpul profesorului. Si jocul uramtor se bazeaza tot pe un set de cartonase cu intrebari si raspunsuri. Catararea pe munte - Un joc de memorie cu cartonase cu intrebari Asezati in grupuri mici, creati cartonase cu intrebari. Fiecarui grup I se da propria sub-tema pe marginea careia sa scrie intrebari si raspunsuri. Profesorul verifica intrebarile si raspunsurile, si apoi sunt facute suficiente copii pentru ca fiecare grup sa aiba un set de cartonase pentru fiecare sub-tema. De exemplu, daca sunt cinci grupuri, fiecare grup face cinci exemplare cu cartonasele lor. Fiecarui grup I se dau cartonase scrise de celelalte patru grupuri, astfel incat, sa aiba cartonase ce acopera toate sub-temele. Acum se joaca ceva asemanator cu Urmariri (marca inregistrata) in grupurile lor, raspunzand pe rand la intrebari, inclusiv la cele pe care le-au creat ei. Pentru elevii incepatori se poate desena un munte pe tabla dn clasa care are intre 10 si 15 niveluri, in functie de numarul de cartonase. Provocarea este ca fiecare elev trebuie sa ajunga in varful muntelui. Daca un elev greseste raspunsul la o intrebare, pastreaza cartonasul si trebuie sa raspunda corect ulterior, pentru a putea termina jocul, eventual oferind raspunsul precum si explicandu-l. de asemenea, ei pot invata acest raspuns in timpul jocului, deoarece au cartonasul pe care il pot completa cu raspunsul corect.

Pe langa faptul ca e mult mai amuzant decat pare si elevilor incepatori le place, jocul are si scopul de a verifica gradul in care au fost intelese punctelecheie de catre elevi, si de a corecta greseli si omisiuni aparute in procesul de invatare. Activitate: Aplicand hotarari-hotarari in materia pe care o predau a) Folosind handout-ul, ganditi-va la cat mai multe jocuri aplicabile la materia pe care o predati, ce s-ar putea incadra in categoriile: corelare, grupare, ordonare, clasifcare si etichetare. b) Alegeti o tema pe care o predati, care este dificila din punctul de vedere al continutului si ganditi-va l cateva jocuri de hotararihotarari pentru aceasta. Jocul este eficient indeosebi pentru concepte pe care elevii le incurca deseori; de exemplu, elevii pot invata diferenta intre energie si putere, sau raspandire si osmoza sortand cartonase ce descriu exemple de astfel de procese. c) Alegeti o tema stufoasa in cadrul careia profesorul are tendinta sa vorbeasca mult elevilor si incercati sa produceti un joc de hotararihotarari pentru aceasta.

Am descris aceste exemple de jocuri si posibile teme la care se pot aplica pentru a sublinia rolul inca esental al jocului in predare, indiferent de varsta la care se plica. De multe ori ele implica o pregatire suplimentara (confectionarea cartonaselor, planificarea intrebarilor, alegerea fiselor de lucru etc), insa efectul pe care il au asupra elevilor este de necontestat si veti observa acest lucru la clasa. Va dorim mult spor in activitatea didactica si fiti mereu pregatiti sa dezvoltati competente la elevi prin cele mai moderne si utile tehnici de predare si invatare.