Aria curriculară: Consiliere și orientare

Clasa: a V-a
Tema: Autocunoaștere
Tema lecției: Vizionarea filmului Inside Out –Întors pe dos

COMPETENȚE SPECIFICE:

2. Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare

2.1. Recunoașterea unei varietăți de emoții trăite în raport cu sine și cu ceilalți
2.2. Acordarea feedback-ului pozitiv în relaționarea cu ceilalți

Resursă online - https://www.youtube.com/watch?v=6UwFhSqAJTg

Trecerea de la ciclul primar la ciclul gimnazial nu este una ușoară pentru copii, aceștia confruntându-se cu
multe probleme emoționale, trecând prin diferite stări pe care nu întotdeauna știu să și le explice sau să și le
gestioneze. Scopul acestei activități din cadrul orei de dirigenție este de a-i ajuta pe copii să recunoască aceste
stări, să vorbească despre ele și să identifice modalități de a le depăși.

Astfel, elevii vor viziona filmul Inside-out- Întors pe dos, despre viața lui Riley, o fetiță veselă și lipsită de
griji, care este dată peste cap când trebuie să-și ia rămas-bun de la copilăria ei fericită din Minnesota pentru a se
muta în San Francisco. Ca noi toți, Riley este ghidată de emoțiile sale – Bucurie, Frică, Furie, Dezgust și
Tristețe. Emoțiile locuiesc în Centrul de Control din mintea lui Riley, de unde ele încearcă să o sfătuiască în
viața de zi cu zi. Pe măsură ce Riley și emoțiile sale se străduiesc să se adapteze la o nouă viață în San
Francisco, în Centrul de Control apare dezordinea. Cu toate că Bucuria, principală și cea mai importantă emoție
a lui Riley, încearcă să păstreze o atitudine pozitivă, emoțiile nu cad de acord în privința modului cel mai bun de
a se descurca într-un oraș, o casă și o școală cu totul noi.

Ideea centrală a filmului este simplă și dorește să ne facă să înțelegem ce se întâmplă în mintea noastră, și mai
ales că, emoțiile oamenilor ghidează relațiile umane. Totodată, elevii descoperă cât este de important să-și
exprime și controleze emoțiile, să recunoască unicitatea proprie, încrederea în forțele proprii, buna relaționare
cu cei din jur .

După vizionarea filmului, copiii trebuie să identifice dintr-o multitudine de emoții scrise pe postituri emoțiile
identificate în film, pe grupe să le lipească pe o inimă pe care vor scrie cu verde motivele sau cauzele acestor
stări identificate în film, apoi cu roșu, vor scrie propriile motive sau cauze, dacă au experimentat aceste stări.
Elevii își prezintă Inima cu emoții în fața clasei și cu ajutorul profesorului, vorbesc deschis despre aceste stări,
motive, cauze și cum îi afectează în procesul de învățare.

Aceasta resursa online poate fi folosita si pentru autoevaluarea elevilor, prin identificarea propriilor emoții care
ar putea să le împiedice sau poate să-i ajute pentru a progresa în învățare, dar si pentru interevaluare
(identificarea emoțiilor trăite de colegul de bancă, ce îl ajută să progreseze/ sa regreseze in învățare).

Aceasta activitate poate fi folosită oricând și de alți colegi pentru a-și ajuta elevii mai emotivi, având și un rol
motivational, arătând ca învățarea se realizeaza și cunoscându-ne și luptând cu propriile emoții. Gestionarea
emoțiilor, pozitive-negative, intense-sau mai puțin intense este importantă pentru a-i ajuta pe copii să se
dezvolte, să persevereze, să progreseze în învățare. Starea de bine este una cheile către progresul școlar dar și
către o dezvoltare armonioasă.

Aceasta activitate, desfasurată la ora de dirigenție, poate fi, în mod asemănător, desfasurată și la ora de limba
engleză. Elevii pot viziona filmul, apoi pot extrage într-o activitate de vocabular emoțiile identificate în film, pe
care ulterior le pot folosi într-o activitate de speaking, de tipul “How do you feel when ......?” sau “I feel (happy)
when....... “ sau pot crea un joc de rol cu propriile replici, dar obligatoriu cu emoțiile identificate, sau pe
echipe,își pot creea propriile postere cu silueta emoției respective, decorată așa cum o văd ei, apoi în fața clasei
să o descrie. Activitățile pot fi de la simplu la complex, astfel, pot scrie și un articol de blog sau o pagină de
jurnal referitoare la una din emoțile identificate.Totul în limba engleză, cu scopul de a reflecta și a discuta
asupra emoțiilor care, poate uneori, îl trăgeau înapoi de la învățare sau de la învățarea constantă. Reflectând
asupra acestor stări, vor constata progresul emoțional și ușor, ușor vor căpăta mai multă încredere în forțele
proprii. Copilul trebuie să trăiască victorii mici pentru a progresa.
 Activitate 3.1.3.
Descrierea unei activități de învățare ca RED (120 min)
Disciplina: Limba Engleză
Competențe specifice vizate:
1.1 Identificarea sensului global al unui mesaj
1.2 Anticiparea elementelor de conținut ale unui text pe baza titlului / unui stimul vizual
Resurse materiale: imagini, text suport, resursă video, fișe de lucru;
Resurse procedurale: exercițiul, învățarea prin descoperire, lucrul cu textul, brainstorming,
Forme de organizare: frontal, individual și pe grupe.
Resurse web:

https://en.wikipedia.org/wiki/Antoine_de_Saint-Exup%C3%A9ry
https://www.thelittleprince.com/
https://en.wikipedia.org/wiki/The_Little_Prince
Activitatea – The Little Prince- Micul Prinț

Context:

Activitatea propusă se adresează elevilor de clasa a-VIII a și are ca scop, dezvoltarea abilităților de
comprehensiune și de interpretare a textului literar, adaptat nivelului elevilor unei clase de intensiv dar și
dezvoltarea imaginației și a gândirii creative.

Activitatea 1- Descrie imaginea

Profesorul îi împarte pe copii în perechi. Fiecare pereche primește câte 3 imagini cu secvențe din Micul Prinț.
Aceștia trebuie să discute și să scrie pe un bilețel, pe scurt, ideea pe care o transmite imaginea respectivă. Toate
bilețelele vor fi lipite pe un flipchard până la finalul lecției, când vom vedea dacă ideile desprinse de copii au
fost apropiate de cele identificate în text. Elevii prezintă pe rând, pe scurt, câteva din ideile desprinse.

Activitatea 2 - The Little Prince- A journey

Elevii vizionează filmulețul The Little Prince-A journey. Apoi completează o fișa de lucru cu informații extrase
din acesta dar și de pe site-ul https://en.wikipedia.org/wiki/The_Little_Prince.Exercițiile de pe fișa de lucru sunt
de verificare a înțelegerii textului audiat și citit. (Câteva dintre sarcinile propuse pe fișa de lucru)
Task – Answer the questions
1) What’s the autor’s full name?
2) When was he born? When did he die?
3) What was his nationality?
4) Did he have another job apart from being a writer?
5) What was he thinking about when he was flying a plane?
6) How many languages was the book translated?
8) How old was the writer when he wrote the story?
9) What kind of book is it?
 Task 2 – Writing/speaking
Elevii trebuie să descrie în câteva propoziții imaginea autorului, conform înfățișărilor fizice fizibile în imaginile
de mai jos.
Describe the pictures according to the author’s physical appearance.

Activitatea 4 - Citește textul

Înainte de citirea textului, elevii trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
Before reading the text
1. Why is making friends important?
2. Are people able to see what is invisible in their heart? Why or Why not?
3. Is perseverance a good quality? Why or why not?
Elevii citesc fragmentul pus la dispoziție de profesor și, în grupuri de câte 4, creează un joc de rol, pe baza
acestuia, apoi îl prezintă în fața clasei. Jocul de rol vizează dezvoltarea vorbirii dar și a gândirii creative într-o
limbă străină. Ca o continuare a acestei activități, elevii se pot gândi la un alt final pentru The Little Prince pe
care il pot scrie într-un mini articol pentru blogul clasei.Li se sugerează elevilor să citească întreaga operă.

Evaluare – aprecieri verbale, feedback frontal și individual după fiecare pas al lecției
Extinderi/Deschideri către alte discipline: Limba și literatura română și Limba franceza.

Textul
A Quick Synopsis of The Little Prince
The story begins by introducing the narrator, an aviator, who recalls drawing a picture when he was six - a
picture of a boa constrictor swallowing an elephant. He says that grownups did not understand his pictures and
are always looking for explanations for everything.
The narrator then describes his crash landing in the Sahara Desert. He only has enough water to survive for
eight days and must repair his airplane himself. While sleeping, he is woken up by the little prince asking him to
draw a sheep. After several failed attempts to draw just the right sheep, the narrator draws a crate and claims the
sheep is inside. The prince is satisfied.
While spending time with the little prince, the aviator learns about his planet; it’s so small that he can see many
sunsets in a single day and even rake his volcanoes. The planet is also quite peculiar in that there are good
plants and bad plants; a certain baobab plant must be pulled immediately so that it does not take over the entire
planet.

The prince asks the aviator if sheep eat flowers with thorns because he is concerned about his sheep eating his
flower. Busy working on his airplane, the aviator carelessly states that thorns do nothing at all for the plant and
of course the sheep will eat them. The prince becomes very angry; he wants his flower to be able to protect
herself.

This leads the prince to reveal more of the details on how he came to be in the Sahara Desert. Not realizing that
he loved his flower, the prince left and visited several planets. He met a king, a vain man who just wanted to be
admired, a drunkard who is embarrassed about his drinking, a businessman who believed he was a serious man
who owned the stars, and a lamplighter who relit the lamp each minute. The prince found these grownups to be
completely ridiculous and useless.

On the sixth planet the prince met a geographer who advised him to visit Earth, which is how he came to land in
the Sahara Desert. He was stunned to see that the roses were exactly like his and believed that there wasn’t
anything special about his rose at home.

The prince then met a fox, who taught the prince how to tame him. Before the prince left to continue his
journey, the fox instructs the prince to look at the roses again. The prince realizes that these roses have not been
tamed and therefore are nothing like his rose at home. The fox taught the prince a valuable lesson - anything
essential is invisible to the eyes and must be felt with the heart. Through his conversations with the prince, the
aviator begins to understand him and realizes that what is important is invisible.

As the days go by, the prince realizes it is the anniversary of his arrival to Earth. The aviator is sad to see his
friend go and feels like he has been tamed. The prince is also upset but tells the aviator that he can always look
up at the stars, know that the he is at home on his planet, and hear his laughter.

Activitate 3.1.4.
Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități

Conceptul de CES corespunde unei abordări care:

- postulează ideea că fiecare copil este unic;
- admite / demonstrează faptul că orice copil poate învăța;
- valorizează unicitatea tipului de învățare determinată de particularitățile individuale;
- cultivă diversitatea copiilor ca un mijloc de învățare care sprijină și întărește învățarea dacă este
folosită adecvat;
- consideră curriculum-ul școlar ca un instrument necesar de a fi flexibil, adaptabil la nevoile /
cerințele elevilor.
 Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES..... Părinții copilului nu știu, nu sunt conștienți de
aceasta...Sunt primul care trebuiesă informeze părinții asupra acestui fapt...”
Provocarea : „Cum procedez ? Ca să nu „rănesc” .... și în același timp să fiu credibil ?
Sugestii:
- Comunicați deschis cu părinții, dar fiți sensibil (la stările, emoțiile, gândurile lor). Nu dramatizați
situația. Idee forță: „Toți suntem, într-un fel sau altul altfel....”
- Acordați-le timpsă înțeleagă ce le-ați spus.... Permiteți-le să se îndoiască, să își pună întrebări... și, în
timp să accepte (sau nu);
- Manifestați atenție și preocupare față de neliniștile / temerile părinților;
- Anticipați / fiți pregătit / conștient de reacțiile emoționale ce pot apărea într-o astfel de situație. Nu
judecați. Fiți alături de ei.... Înțelegeți...
- Rețineți că părinții pot manifesta o atitudine care nu exprimă adevăratele lor sentimente;
- Când discutați cu ei: gândiți-vă atent ce urmează să le comunicați și fiți atenți la modul în care ei pot
percepe mesajul dvs.
- Acceptați faptul că, în general, părinții se consideră „experți” în tot ceea ce privește copiii lor;
- Educați-vă disponibilitatea de a asculta nu doar ceea ce se spune ci și ce înseamnă / semnifică ceea ce
se spune;
- Nu uitați că unele dizabilități sunt moștenite și că unii părinții ar putea să se confrunte cu dificultăți
asemănătoare cu cele ale copiilor lor;
- Prezentați și valorizați succesele elevului cu CES;
- Fiți mereu pozitivi și pro-activi. Ajutați părinții să simtă că fiul / fiica lor este binevenit /ă în școală.
Profesorul spune: „Am în clasă un copil cu CES.... Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele /
așteptările mele ?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora cu părintele unui copil cu CES?
Sugestii:
a. Întrebări orientative și auto-reflexive pentru profesor. Acestea vă pot calibra la perspectiva copilului și a
familiei sale, facilitându-vă înțelegerea anumitor temeri/ blocaje ale acestora.
- „Imaginează-ți că ești în locul fiecărui membru al familiei: părinți / bunici / copil Ce explicație ai da
faptului că eforturile tale de până acum nu au avut mai mult succes ?”
- Care crezi că este părerea lor relativ la cerința educativă a copilului (sunt conștienți de ea, o acceptă, au
informații despre ea ) ?
- Ce crezi că îi deranjează cel mai mult pe părinți în raport cu CES-ul copilului lor ? Dar pe copil ? Dar pe
tine ca dascăl ?
- Cum crezi că se simt părinții în compania copilului (rușinați, dezamăgiți, vinovați, fericiți....etc...) ? Dar
copilul în compania părinților săi (securizat, stresat....etc.) ?Dar tu în compania copilului și / sau a familiei
acestuia ( neajutorat, nesigur, sigur..... etc.) ?
- Ce așteptări crezi că au părinții de la tine (cadru didactic) ? Dar copilul ?
- Tu ce așteptări ai de la părinții acestui copil ? Dar elevul ce speră să îi oferi ?
- Ce crezi că le-ar da un sentiment de confort / siguranță ? Dar copilului ?
- Imaginează-ți că ești în locul părinților copilului. Gândește-te la trei dorințe ale familiei copilului pentru
el.
b. Întrebări care contribuie la închegarea unei relații de parteneriat între profesor – părinte (acestea
valorizează eforturile părintelui și încurajează conștientizarea / împărtășirea cognițiilor despre copil (argument:
profesionalismul dascălului rezidă în abilitatea lui de a face apel la expertiza părintelui):
- Care credeți că ar fi cel mai potrivit mod de a-l aborda / de a lucra cu copilul dvs. (ex.: direct, oral,
diplomat, prin mijloace scrise – poștă electronică, sms...) ?
- Care sunt / au fost persoanele cele mai utile / eficiente în raport cu el ?
- Au avut rezultate bune ca urmare a felului lor de a fi sau datorită modului în care lucrau ?
- Care ar fi cea mai mare greșeală pe care aș putea să o fac în raport cu copilul dvs. ?
Profesorul spune: „Am în clasă doi copii cu CES.... Se vor integra în colectiv astfel încât să nu se producă
situații neplăcute, penibile, jenante...? Cum să procedez...? Ce ar trebui să le spun celorlalți elevi din clasă ?”
Provocarea: „Cum pot să gestionez un colectiv în care elevii sunt diferiți, dar egali ?”
Sugestii:
a. Dezbatere pe baza unei povești: „Despre urșii Panda sau cum poți să fii altfel” (adaptare după Jim
Wilson):
Urșii Panda sunt animale foarte speciale.Ei sunt foarte rari. Nimeni nu ar putea spune despre un panda că e
obișnuit. (Ei au, de asemenea, gusturi neobișnuite în ceea ce privește mâncarea și preferă mugurii de bambus
în loc de pui și cartofi. Totuși, gusturile nu se discută, nu-i așa ?). Urșii panda sunt foarte ușor de
îndrăgit.Dar unii dintre ei au trecut prin momente dificile. În unele țări, urșii panda aproape au dispărut,
deoarece unii bărbați îi vânează pentru blană și îi capturează pentru grădini zoologice. În trecut, urșii panda
aveau încredere în oameni și credeau că sunt în siguranță în compania lor. Dar vânătorii știau asta și, în loc
să-i lase pe urși să se joace și să se simtă bine, i-au capturat sau i-au împușcat. Cine știe ce era în capul lor ?
Mai mult ca sigur că ei s-au gândit la motive care să explice ceea ce au făcut oamenii. Unii dintre ei poate
chiar au crezut că e în regulă să-i atragă în cursă și apoi să-i prindă. Dar, cum știți, unele ființe nu pot fi
ținute în captivitate. Ele au nevoie să fie libere, să fie ele însele și să nu simtă că trebuie să se ascundă undeva
în colțul unei cuști.
Elevi
Idei de activități
- așezarea optimă a copilului în clasă:
- să stea în prima bancă, cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;
- să nu fie agitaţie în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi liniștiți;
- materialele didactice care îl ajută la învăţare să fie la îndemâna lui;
- tabla este recomandat să fie albă;
- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia(Pânza încrederii, Schimbă locul!, Ghici
cine e? etc.)
- tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (Tot ca tine sunt și eu, Bingo,
Statuile etc.);
- vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de cazul de dizabilitate (Rățușca cea
urâtă,Puiul, Frumoasa și Bestia etc.);
- activități de terapie educațională (ludoterapia, meloterapia, terapia ocupațională);
- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de remediere, după caz);
- activități pe baza soft-urilor destinate elevilor cu dizabilități;
- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare lecţie;
- formularea instrucţiunilor într-un mod accesibil;
- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;
- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;
- formarea de rutine prin activităţi similare.
Strategii de învățare
- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;
- tratarea diferențiată;
- metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic,Explozia stelară, Ciorchinele, Cubul, Turul
galeriei etc. - adaptate);
- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;
- valorizarea activității în fiecare oră;
- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru motivare.
Resurse
- folosirea de material didactic adecvat și ușor de manipulat (socotitori, alfabetar magnetic, carioci, jetoane
etc.);
- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-intuitiv;
- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);
- cărți/reviste cu imagini;
- fișe cu scheme de fixare;
- resurse educaționale deschise;
- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.
Evaluare
- observarea sistematică a comportamentului;
- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații);
- autoevaluarea, dacă e cazul;
- aprecieri verbale;
- fișe de observare a comportamentului, a progresului.
Părinți
Idei de activități
- consultăripermanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a cunoașterii mai
bine a elevului (Părinți la școală-părinți acasă));
- activități comune cu invitați de specialitate - psihologi, profesori de sprijin, consilieri școlari (Împreună vom
reuși)
- activități comune părinți-elevi-învățător (ateliere de lucru- Rama familiei, excursii, vizite, serbări etc.);
- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament (Suntem diferiți?);
- implicarea în proiecte care să elimine/diminueze acțiunile de bullying (Stop bullying);
- activități de genul Schimb de mameetc.
Strategii de învățare
- lectorate
- dezbateri
- mese rotunde
- workshop-uri
- tehnici dramatice
- expoziții
Resurse
- ppt-uri tematice
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin
Evaluare
- observarea sistematică
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
Cadre didactice
Idei de activități
- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere, după caz);
- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;
- simpoziane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES (Integrarea copiilor cu CES);
- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice
- activități comune părinți-profesori-elevi (Copilul vostru-elevul nostru)
- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlaretc.
Strategii de învățare
- mese rotunde
- workshop-uri
- dezbateri
- interasistențe
- lucru în echipă
Resurse
- pliante/reviste/afișe informative
- tehnologii informatizate
- listă cu lucrări de specialitate
- cadru normativ (Ordin Nr. 3124/2017)/ (Ordin Nr.1985/2016)
- materiale didactice adecvate
Evaluare
- chestionare
- portofolii cu produsele activităților
- caietul învățătorului