COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

CAPITOLUL 9
COMPARTIMENTAREA
ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR
AGRICOLE VEGETALE
Compartimentarea produselor reprezintă repartizarea loturilor de seminţe în
depozite, după anumite criterii calitative (felul produsului, umiditatea, procentul şi
tipul impurităţilor, starea sanitară, masa hectolitrică, alte caracteristici calitative,
tipul depozitului etc.).

9.1. COMPARTIMENTAREA PRODUSELOR

PE SPECII

La recepţionarea produselor, depozitarea se face separat, pe fiecare specie,

pentru evitarea amestecului mecanic între produse. Amestecul de produse dintre
diferite specii diminuează calitatea loturilor, deoarece în majoritatea cazurilor (cu
excepţia grâului în secară, a orzoaicei în orz), seminţele de alte plante de cultură
sunt considerate corpuri străine. Uneori, ca urmare a amestecului seminţelor
aparţinând la specii diferite, când separarea acestora nu se poate face prin utilaje
de curăţire şi sortare, loturile respective se declasează şi se livrează la destinaţii cu
eficienţă economică redusă.
Produsele de sămânţă certificate biologic în câmp se depozitează pe specii,
soiuri, loturi de aceeaşi provenienţă, având la bază acelaşi act de recunoaştere şi
caracteristici calitative asemănătoare.
În cadrul fiecărei specii, compartimentarea se face în funcţie de destinaţia
produsului pentru sămânţă sau pentru consum.
Produsele de consum se compartimentează pe destinaţii (consum alimentar,
furajer, pentru industrializare sau export) în funcţie de caracteristicile calitative
ale fiecărui lot şi de condiţiile tehnice de livrare la fiecare destinaţie.
In cadrul acestei compartimentări produsele se grupează în:
- corespunzătoare STAS – lui;
- necorespunzătoare STAS - lui.

145
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Cele necorespunzătoare STAS - lui, se depozitează pe grupe calitative în

funcţie de umiditate, corpuri străine, greutatea hectolitrică şi alte caracteristici,
astfel ca prin cheltuieli minime să poată fi îmbunătăţite până la condiţiile necesare
livrării. Se are în vedere şi posibilitatea de îmbunătăţire a unor loturi pentru
trecerea lor într-o categorie calitativă superioară şi implicit, creşterea valorii
produsului.

9.2. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE UMIDITATE

Din acest punct de vedere, produsele se depozitează pe grupe, separat cele

cu umiditate scăzută şi separat, cele cu umiditate mai ridicată, care necesită
uscarea artificială.
La compartimentarea pe grupe de umiditate se ţine seama de: umiditatea
loturilor la recepţionare, umiditatea finală necesară livrării sau pentru asigurarea
conservării, extracţia maximă de umiditate ce se poate realiza la o trecere a
produsului prin uscător şi numărul de treceri necesare pentru uscarea produsului.
În funcţie de aceste elemente produsele se grupează pe criteriul numărului
necesar de treceri prin instalaţiile de uscare pentru a fi aduse la condiţiile
de livrare sau conservare. Amestecarea produselor din diferite grupe de umiditate
produce dificultăţi în procesul de uscare şi conservare precum şi la prelucrarea
industrială a produselor.
După eliminarea unei cantităţi de apă din boabe, lotul trece într-o altă grupă
de umiditate cu care poate fi amestecat şi uscat în continuare.

9.3. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE CONŢINUTUL DE CORPURI STRĂINE

Repartizarea produselor în depozite se efectuează în funcţie de procentul de

corpuri străine şi de componentele acestora, de felul şi numărul operaţiunilor
necesare pentru eliminarea corpurilor străine.
De obicei, în cursul depozitării produselor, în majoritatea cazurilor se
realizează precurăţirea prin utilaje de curăţire brută intercalate în releele sau în
fluxul de transport al produselor spre locul de depozitare. Prin aceasta se reduce în
mare măsură procentul de impurităţi grosiere uşoare şi mărunte (uşor separabile),
astfel că repartizarea în depozit are loc în funcţie de calitatea produsului după
precurăţire.
La stabilirea grupelor de compartimentare după criteriul purităţii se tine
seama de gradul de complexitate a curăţirii fine pentru eliminarea unor
componente de corpuri străine (greu separabile), de numărul necesar de treceri ale
produselor prin utilaje pentru a se obţine puritatea necesară, de felul instalaţiilor şi

146
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

de fluxul tehnologic de manipulare şi transport utilizate pentru efectuarea curăţirii

şi sortării produselor.

9.4. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE STAREA SANITARĂ

Majoritatea produselor provenite direct din lan, rareori sunt infestate cu

dăunători (acarieni, insecte), prezenţa acestora constatându-se mai frecvent la
produsele provenite din depozitele producătorilor sau din uiumul morilor.
Când, în cazuri excepţionale, se recepţionează totuşi, produse infestate, ele
se repartizează în depozite izolate de celelalte spaţii.
Depozitarea acestor produse la un loc cu cele neinfestate poate duce la
deprecierea calitativă a întregului lot, cu efecte economice negative.
La repartizarea în depozite a produselor infestate se ţine seama de metodele
ce se vor aplica pentru combaterea dăunătorilor. De exemplu, produsele puternic
atacate de gărgăriţe şi care necesită gazare, se vor depozita separat de loturile
atacate mai uşor de acarieni şi care se pot îndepărta din produse prin lucrările de
curăţire.
Produsele infestate, chiar după ce au fost gazate, nu se vor amesteca cu alte
loturi neinfestate, ci se vor livra cu prioritate.
În ceea ce priveşte loturile atacate de diferite boli criptogamice ce se pot
extinde şi care pot deprecia alte produse sănătoase, depozitarea acestora trebuie să
se facă, de asemenea, separat.

9.5. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE MASA HECTOLITRICĂ

Deoarece masa hectolitrică este influenţată în mare măsură de conţinutul de

umiditate şi de corpuri străine, constituie un criteriu secundar în
compartimentarea loturilor de produse. În cele mai multe cazuri, prin lucrările de
uscare şi curăţire a produselor, greutatea hectolitrică creşte substanţial,
modificându-se astfel şi grupa de încadrare a lotului în funcţie de această
însuşire.
La produsele pentru care standardele de livrare nu cuprind masa
hectolitrică, la compartimentare nu se ţine seama de această caracteristică, de
asemenea, nici la floarea-soarelui.
Pentru produsele la care greutatea hectolitrică are importanţă în procesul de
prelucrare industrială este necesară o compartimentare riguroasă în funcţie de
acest indice calitativ, ţinându-se seama şi de valoarea masei hectolitrice la care va
ajunge produsul în urma curăţirii şi uscării (de exemplu, la grâu: pentru
panificaţie - MH – min 75 kg; pentru paste făinoase, min 77 kg).

147
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

9.6. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE ALTE PARTICULARITĂŢI CALITATIVE

Pentru unele specii, normele de livrare prevăd condiţii tehnice speciale, de

care se ţine seama la compartimentarea produselor.
Astfel la grâu, compartimentarea se face şi în funcţie de procentul de
sticlozitate, depozitându-se separat cel cu sticlozitate de peste 65% destinat
obţinerii făinii pentru paste făinoase; de asemenea, se ţine seama şi de procentul
boabelor atacate de ploşniţa cerealelor (care reduce calitatea glutenului). Se vor
grupa loturile în funcţie de intensitatea atacului, astfel: fără atac de ploşniţe; cu
atac de ploşniţe de 0,1-1%; 1,1-5%; 5,1-10%; peste 10% boabe atacate de
ploşniţe.
La orz şi orzoaică, compartimentarea se realizează şi în funcţie de
uniformitate, depozitându-se separat loturile cu conţinut de peste 70% la orz şi
peste 80% la orzoaică, boabe mai mari de 2,5 mm lăţime.
La orez depozitarea se face pe soiuri sau în funcţie de forma şi mărimea
boabelor galbene sau brune, astfel: loturi cu 0%; 0,1-3%; 3,1-5%; 5,1-10%; 10-
15%; 15,1-25 % şi peste 25 % boabe galbene-brune.
La fasole, compartimentarea se efectuează şi în funcţie de soi, iar la fasolea
comună, se mai ţine seama de formă, dimensiune, culoarea boabelor
(uniformitate) şi de conţinutul de boabe pătate.
La mazăre, compartimentarea se face şi în funcţie de culoare (galbenă,
verde, amestec), de calibrul seminţelor, precum şi de felul tegumentului (neted,
zbârcit) şi de forma seminţelor (rotundă, colţuroasă).
La floarea soarelui compartimentarea se face şi în funcţie de conţinutul se
seminţe râncede.
La soia, la compartimentare se ţine seama şi de procentul de seminţe
murdare de pământ, grupându-se separat loturile curate, separat cele cu până la
5% seminţe murdare şi separat cele cu peste 5% seminţe murdare.

9.7. COMPARTIMENTAREA ÎN FUNCŢIE

DE TIPUL DEPOZITULUI

La repartizarea produselor în diferite tipuri de depozite se ţine seama de

influenţa fiecărui tip de spaţiu asupra condiţiilor de conservare a produselor.
În celulele de siloz nu se vor păstra produse cu umiditate ridicată, decât pe
o perioadă scurtă de timp (1-2 zile), pentru a fi curăţite, uscate, tratate.
În celulele mici de siloz, cu suprafaţa sub 12 m2 se pot păstra cerealele şi
leguminoasele cu maximum 14% umiditate. În celulele mai mari (cu suprafaţa de
peste 12 m2), la conservarea produselor amintite, umiditatea trebuie să fie sub

148
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

13,5%, iar în cele cu diametrul de peste 8 m (cu suprafaţa peste 50 m2) se pot
păstra cereale cu umiditatea sub 13% şi temperatura, sub 80C.
Nu este indicat să se păstreze seminţe de floarea-soarelui în celulele
silozurilor deoarece în spaţii închise şi neaerisite, în urma unor procese
biochimice se degajă gaze pirofore, care se aprind cu uşurinţă, producând explozii
soldate cu însemnate pagube prin avarierea silozului şi degradarea seminţelor.
În afară de aceasta, datorită masei hectolitrice reduse a acestor seminţe, nu
este economic să fie păstrate în silozuri deoarece ocupă un volum aproape dublu
faţă de cel al produselor grele (grâu, porumb etc.). Din aceleaşi motive nu este
indicat să se păstreze în silozuri şi alte produse din categoria celor uşoare (ovăz
etc.).
În magazii se depozitează toate speciile de produse, indiferent de calitate.
Înălţimea stratului de produse depozitate în vrac se stabileşte în funcţie de
următoarele elemente:
- stadiul de postmaturare a produselor;
- temperatura atmosferică din zona şi perioada de conservare;
- gradul de dotare al depozitului cu instalaţii de aerare, manipulare
mecanică, curăţire, uscare;
- umiditatea produsului;
- conţinutul şi natura corpurilor străine;
- tipul magaziei.
În funcţie de aceste elemente, la depozitarea în magazii, înălţimea vracului
variază în principiu, astfel:
- produsele cu postmaturarea terminată se depozitează în straturi mai
înalte comparativ cu cele care nu şi-au desăvârşit postmaturării;
- loturile uscate se depozitează în strat mai înalt decât cele umede;
- în anotimpul răcoros, stratul poate fi îngroşat , iar în cel călduros,
produsele se depozitează în strat mai subţire;
- în depozitele cu aerare, grosimea stratului de produse este mai mare
decât în cele fără aerare;
- în magaziile în care se poate interveni cu utilajele de manipulare la
mişcarea produselor în vederea aerisirii şi prevenirii degradării,
produsele se depozitează în strat mai gros decât în cele nemecanizate;
- produsele umede şi cele cu un conţinut ridicat de corpuri străine se
depozitează în strat mai subţire decât cele uscate şi cu puritate ridicată.
Datorită multitudinii de factori care influenţează asupra înălţimii stratului
de depozitare a produselor, nu se pot stabili norme fixe pentru toate cazurile care
apar în procesul de depozitare şi conservare ale acestora.
La depozitarea produselor în magazii se ţine seama, în special, de
umiditatea loturilor, dotarea depozitelor cu instalaţii de aerare activă şi de grupa
de plante.

149
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Astfel, la cereale (grâu, secară, orz, ovăz) cu umiditatea între 14,1-17%,

grosimea stratului de depozitare va fi de 2,5-0,5 m în magazii fără aerare activă şi
de 3 m în magazii cu aerare activă; la sub 14% umiditate, în ambele tipuri de
magazii, grosimea stratului poate ajunge până la înălţimea admisă de rezistenţa
magaziei, iar produsele cu peste 17% umiditate se vor depozita până la max. 0,5
m grosime în magazii fără aerare activă şi la 1,5-2,0 m, în magazii cu aerare
activă.
La compartimentarea grâului pentru consum se va ţine seama de
următoarele reguli:
- grâul cu umiditate sub 14% şi maximum 3% corpuri străine se poate
depozita în spaţii pentru depozitare definitivă (magazii şi silozuri) fără
aerare activă (în celule circulare se depozitează grâu cu umiditatea sub
13%);
- în cadrul categoriei de grâu cu 13% umiditate şi maximum 3% corpuri
străine, compartimentarea se va face pe cel puţin două grupe de masă
hectolitrică: sub 76 kg şi peste 76 kg;
- grâul cu 14-17% umiditate şi max. 6% corpuri străine se va depozita
în magazii şi silozuri prevăzute cu instalaţii de aerare activă sau în
spaţii provizorii (şoproane, arioare) de asemenea, prevăzute cu
instalaţii de aerare activă;
- grâul cu 14-17% umiditate şi max. 6% corpuri străine depozitat în
spaţii definitive (cu aerare activă) se poate păstra maximum trei luni
fără uscare artificială, însă, în perioada imediat următoare trebuie
curăţat pentru reducerea conţinutului de corpuri străine sub limita
prevăzută de STS;
- grâul cu 14-17% umiditate şi maximum 6% corpuri străine din spaţii
provizorii (cu ae4rare activă) se va curăţi în perioada imediat
următoare, se va usca prin aerare în maximum 3 luni de la
recepţionare şi apoi se va transfera în spaţiile definitive sau se va livra
către beneficiari;
- grâul cu peste 14% umiditate şi peste 6% corpuri străine se va
depozita în şoproane sau alte spaţii pentru păstrare provizorie
prevăzute cu instalaţii de aerare activă, de curăţire şi racordate la
instalaţii de uscare, în vederea curăţirii şi uscării lotului, de urgenţă,
după care depozitarea se va face în funcţie de calitatea acestuia.
Grâul pentru panificaţie se va compartimenta după următoarele grupe
calitative:
- umiditate: sub 14% (sub 13% pentru celulele circulare);
- corpuri străine: sub 3% şi peste 3%;
- masa hectolitrică: sub 75 kg şi peste 75 kg;

150
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

- gluten umed: sub 22% şi peste 22%;

- indice gluten: sub 25 şi peste 25;
- alte caracteristici calitative.
Pentru paste făinoase şi alte destinaţii se vor identifica loturile de grâu cu
masa hectolitrică şi sticlozitate ridicate, cu conţinut redus de umiditate şi corpuri
străine, sănătos, fără atac de ploşniţe sau boli criptogenice (minimum 77 kg –
MH, max. 3% corpuri străine, max. 14 %umiditate, min. 65% sticlozitate, min.
28% gluten umed, max. 3% boabe prăfuite sau fulguite de mălură şi tăciune,
neinfestate cu dăunători).
În scopul compartimentării după criteriile amintite, se va întocmi o schemă
cu toate spaţiile de depozitare din cadrul subunităţii, cu specificarea tipului şi
capacităţii fiecăruia. În funcţie de calitatea probabilă a recoltei şi de calitatea
realizată în ultimii 3 ani, se vor stabili grupele calitative care vor fi specificate pe
schema de compartimentare.
Pentru identificarea cu uşurinţă de către conducătorii auto a spaţiilor de
depozitare unde trebuie descărcat produsul, se recomandă ca pe fiecare spaţiu să
se aplice un panou cu suprafaţa de cca. 0,250 m2, vopsit cu anumită culoare
convenţională în funcţie de sortimentul calitativ al produsului. Culoarea şi
numărul de pe panou vor fi identice cu a spaţiului de depozitare din schema de
compartimentare. Această schemă se include în fluxul de circulaţie spre toate
spaţiile de depozitare şi se montează la: laborator, staţia de cântărire şi în toate
intersecţiile din incinta bazei pentru orientarea şi dirijarea cu uşurinţă a
conducătorilor auto spre locul de descărcare (indicat în tichetul eliberat de
laborator). Pe tichet se va lipi o bulină a cărei formă şi culoare este identică cu a
panoului de pe spaţiul respectiv şi cu cea din schema de compartimentare.
Se va avea în vedere că, în aceeaşi perioadă se primesc la baza de
recepţionare diferite specii de produse şi că, în cadrul fiecărei specii există o
diversitate de sortimente calitative.
Pentru dirijarea raţională a produselor de la laborator la locul de depozitare,
panoul şi bulinele de identificare a depozitului vor avea o anumită formă
geometrică în funcţie de specia de produse, de exemplu:
- triunghi, pentru grâu;
- pătrat, pentru secară;
- cerc, pentru orz;
- jumătate cerc, pentru orzoaică;
- pentagon, pentru in etc.
Sortimentul calitativ va fi indicat prin culori diferite. De exemplu, pentru
grâu:

151
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Umiditate Corpuri străine MH Forma panoului si Forma

(%) (%) (kg) bulinei panoului
sub 3 Peste 76 triunghi verde
sub 14
peste 3 Sub 76 triunghi albastru
sub 6 - triunghi galben
14-17
peste 6- - triunghi portocaliu
sub 6- triunghi roşie
peste 17
peste 6 triunghi maro

Este necesar ca pe panoul respectiv să se scrie cu o vopsea care

contrastează cu culoarea de pe panou) denumirea depozitului, produsul şi
sortimentul calitativ, de exemplu:
- magazia nr. 2;
- grâu;
- umiditate, 14-17%;
- corpuri străine, sub 6%.
După compartimentarea definitivă, se va face reamplasarea panourilor
colorate în funcţie de sortimentele de produse din depozite.
În baza schemei de compartimentare se va întocmi şi planul de
compartimentare pe sortimente calitative şi spaţii de depozitare, plan ce se va
înscrie în registrul pentru evidenţa calităţii produselor.
Pentru asigurarea conservării corespunzătoare a cerealelor cu umiditatea
critică, temperatura trebuie să fie sub 25ºC în intervalul 1 aprilie – 1 octombrie şi
sub 18ºC în intervalul 1 octombrie – 31 martie. Este foarte avantajos, ca pe toată
perioada de păstrare a produselor atât temperatura cât şi umiditatea să fie scăzute.
Loturile de orz pentru furaj care au la recepţionare sub 14% umiditate şi 5%
corpuri străine se vor depozita separat în spaţii pentru depozitare definitivă
(magazii sau silozuri) care pot fi fără aerare activă.
După încheierea lucrărilor pentru îmbunătăţirea calităţii orzului şi orzoaicei
(curăţire, sortare, uscare) compartimentarea se va efectua în funcţie de însuşirile
calitative: pentru bere şi pentru furaj. Forma geometrică folosită pentru
identificarea spaţiilor pentru orz este un cerc, iar pentru orzoaică, o jumătate de
cerc.
Culoarea panourilor de la depozite şi a bulinelor de pe tichet va fi diferită,
în funcţie de sortimentul calitativ, astfel:
a) La orzul şi orzoaica pentru bere:
- verde pentru orzoaică şi orzul cu indici calitativi corespunzători pentru
industria berii;
- albastru pentru orzul şi orzoaica de bere care necesită operaţiuni de
uscare;

152
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

- galben pentru orzul şi orzoaica pentru bere care necesită operaţiuni de

curăţire sau sortare;
- portocaliu pentru orzul şi orzoaica pentru bere care necesită operaţiuni
de uscare, curăţire, sortare etc.
b) La orzul pentru furaj:
- roşu pentru loturile care corespund indicilor calitativi prevăzuţi în
normativele de livrare;
- negru pentru loturile care nu corespund condiţiilor de livrare.
Orzul şi orzoaica pentru bere au prioritate pentru depozitarea în spaţiile
prevăzute cu instalaţii de aerare activă.
La conservarea orzului şi orzoaicei pentru bere se vor lua măsuri pentru
accelerarea procesului de postmaturare şi îmbunătăţirea însuşirilor biochimice ale
masei de seminţe (prin solarizare, aerare activă cu aer atmosferic cald etc.).Dacă
produsul are un conţinut scăzut de umiditate, repausul germinativ se poate scurta
cu 15-20 zile, fiind apt pentru a fi prelucrat în industria berii. În timpul conservării
orzului şi orzoaicei pentru bere se vor lua toate măsurile de evitare a vătămării şi
spargerii boabelor.
Orzoaica care are sub 62 kg – masa hectolitrică se va recepţiona şi plăti
preţul de contractare al orzului, chiar dacă boabele sunt caracteristice orzoaicei şi
îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în normativele de calitate.
La produsele destinate industriei berii care nu şi-au desăvârşit
postmaturaţia, nu este indicată răcirea (prin aerare activă) deoarece prelungeşte
durata repaosului seminal (după uscare şi postmaturaţie se va face aerarea pentru
răcire). Nu se recomandă ca aerarea pentru răcire (în timpul nopţii) să alterneze cu
aerare pentru uscare (ziua) deoarece se poate produce fisurarea boabelor precum
şi condensarea vaporilor de apă în masa de seminţe.
Porumbul cu umiditatea sub 15% se poate depozita până la înălţimea
admisă de rezistenţa magaziei, cel cu 15,1-17% se va depozita în strat de 1,5-1 m
înălţime în magazii fără aerare activă şi de 3-2,5 m în cele cu aerare, iar porumbul
cu peste 17% umiditate se va depozita sub 1 m grosime în magazii fără aerare şi
în strat de 1,5-2 m înălţime în magazii cu aerare activă.
La seminţele de leguminoase înălţimea stratului de depozitare, la diferite
umidităţi este apropiat de cea folosită la cereale “păioase”, valorile fiind puţin mai
reduse.
Se recomandă depozitarea acestora în magazii de zid, de preferinţă cu
pardoseala din scândură şi se vor lua măsuri pentru reducerea luminozităţii
naturale în interiorul acestora, deoarece în anumite condiţii lumina puternică
provoacă îngălbenirea boabelor de fasole şi decolorarea celor de mazăre.
Seminţele de oleaginoase se vor depozita până la înălţimea admisă de
rezistenţa magaziei dacă, acestea sunt uscate (sub 8% umiditate), în strat de 3-1 m
înălţime în magazii fără aerare, dacă umiditatea este între 8,1-14% şi de 3-2 m
înălţime în magazii cu aerare, la aceleaşi valori ale umidităţii (chiar peste 3 m,
dacă rezistenţa magaziei permite, când umiditatea este între 8,1-10%).

153
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Seminţele cu peste 14% umiditate se vor depozita în strat de 0,5 m în

magazii fără aerare şi de max. 1,5 m în cele cu aerare, cu specificarea: “se usucă
de urgenţă” (idem pentru porumbul cu peste 17% umiditate, depozitat în magazii
fără aerare cât şi pentru seminţele de leguminoase: mazăre, fasole, soia, linte tot
cu peste 17% umiditate, depozitate în ambele tipuri de magazii).
Aceste câteva reguli sunt orientative. În cazul în care se indică două limite
de umiditate la care corespund două înălţimi maxime ale stratului de produs,
înălţimea mai mică se referă la produsul cu un conţinut mai mare de umiditate.
Înălţimea maximă a stratului de depozitare se referă la produsele care se
depozitează în condiţiile de temperatură atmosferică existente, în mod obişnuit, în
perioada de recoltare şi depozitare a produselor şi nu trebuie să depăşească
înălţimea admisă de rezistenţa magaziei.
În timpul conservării, pe măsură ce umiditatea loturilor se reduce (pe cale
naturală sau prin manipulare, aerare, uscare artificială) grosimea stratului de
produse se poate mări, în funcţie de modificarea umidităţii.
Aceste reguli privind depozitarea produselor în magazii se pot aplica în
toate depozitele plane, inclusiv hambarele de la silozurile: tip “SUKA”, “Froment
Clavier” şi “P.C.A.”.
În ţările avansate există şi alte sisteme de stocare a produselor. De
exemplu, diferite tipuri de containere, cum ar fi:
- MacroBin 48, cu capacitatea de 1350 kg (122/122/132 cm), cu
încărcarea de la maşina sortatoare (fig. 9.1.), care se stivuiesc,
folosind eficient spaţiul (fig. 9.2.). Sunt confecţionate din material
plastic, nu dau miros străin produselor, nu trebuie vopsite, se întreţin
cu cheltuieli foarte mici şi elimină munca manuală;
- Tom-Cin Metals, cu secţiunea pătrată sau dreptunghiulară,
confecţionate din metal care sunt durabile, competitive şi de înaltă
calitate (fig. 9.3.).
Există diferite sisteme de depozitare a produselor ca tipul Friesen care
reprezintă un sistem complet, convenabil şi eficient pentru depozitarea şi
încărcarea produselor (fig. 9.4. şi fig. 9.5.).
Unele depozite celulare sunt dispuse în baterie (fig. 9.6. şi fig. 9.7.).
În fig. 9.8. se prezintă un sistem rectangular de stocare temporară a
produselor (AEC) care poate fi inclus într-un ansamblu complex pe mai multe
etaje (fig. 9.9.) de transport, curăţire, uscare etc. (construit în 1999-2001), iar în
fig. 9.10., un depozit de mare capacitate.
Depozitarea porumbului ştiuleţi – se efectuează în pătule cu lăţimea
maximă de 2 m, orientate cu latura mare paralel cu direcţia vântului dominant.
În pătulele mai late se amenajează canale de aerare pentru ventilarea
naturală sau forţată a porumbului. La început, înălţimea stratului ajunge până la
1 m înălţime, iar după completarea tuturor spaţiilor de depozitare se trece la
înălţarea straturilor.

154
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

Fig. 9.1. – Containere MacroBin 48

(umplerea cu produse)

Fig. 9.2. – Stivuirea

containerelor MacroBin 48

Fig. 9.3. – Containere Tom-Cin Metals stivuite

(umplerea)

Fig. 9.4. – Sistem de Fig. 9.5. – Sistem de păstrare a diferitelor produse în

depozitare a seminţelor containere Friesen

155
TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Fig. 9.6. - Stocarea seminţelor de soia şi porumb la ferma de seminţe Taylor

din NE Kansas-ului

Fig. 9.7. – Sistem de stocare a seminţelor

156
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

Fig. 9.8. – Sistem de stocare temporară Fig. 9.10. – Depozit de mare capacitate
a produselor

Fig. 9.9. – Ansamblu complex de condiţionare, tratare şi ambalare a produselor

Se va ţine seama la compartimentare, în special, de conţinutul de umiditate

al boabelor de pe ştiuleţi, porumbul grupându-se pe categorii de umiditate.
Loturile cu probleme (atac de molii, fuzarioză, mucegai, boabe pătate) se
depozitează separat, ţinându-se seama şi de umiditatea boabelor.
Pentru depozitarea temporară a ştiuleţilor de porumb se pot folosi buncăre
de tipul celor din fig. 9.11. (AEC).
Produsele destinate însămânţării se depozitează în magazii cu pardoseala
şi pereţii hidroizolaţi şi prevăzute cu instalaţii de aerare (se referă la depozitarea
în vrac).
Pentru cereale şi leguminoase boabe cu max. 14% umiditate, seminţe de
oleaginoase (cu excepţia soiei) cu max. 8% umiditate şi soia cu max. 12%
umiditate, înălţimea stratului de depozitare poate ajunge până la max. 1,5 m în
timpul verii şi max. 2 m, în anotimpul rece. Când umiditatea este mai ridicată,

157
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

seminţele se depozitează în strat foarte subţire şi se iau măsuri pentru reducerea

umidităţii prin manipulare, aerare şi numai în cazuri excepţionale se face uscarea
artificială.

Fig. 9.11. – Buncăre pentru păstrarea temporară a ştiuleţilor de porumb

Depozitarea produselor în saci, în cazul celor destinate consumului

alimentar, furajer sau industrial, nu este economică.
Acest sistem de depozitare se practică îndeosebi, la seminţele destinate
însămânţării şi la unele produse pentru export.
Produsele care se ambalează în saci trebuie să fie uscate, pure, sănătoase şi
ajunse la maturitatea fiziologică. Sacii sunt confecţionaţi din material textil (sau
alt material care nu dăunează calităţii produselor). Aceştia se egalizează şi se
marchează cu etichete de carton cu două jumătăţi, din care una se introduce în sac,
iar a doua, se leagă la gura sacului.
Pentru produsele de consum destinate exportului (mazăre, fasole), marcarea
se face cu vopsea de diferite culori, aplicând pe saci şabloane cu inscripţii pentru
identificarea cu uşurinţă al sortimentului.
În magazii, sacii cu produse se stivuiesc la înălţimea medie a 5-6 saci, pe
grătare de lemn, forma stivelor fiind diferită. Între stive se lasă spaţii cu lăţimea
de cca. 1 m pentru circulaţie şi aerisire, iar între stivă şi peretele magaziei trebuie
să fie o distanţă de cca. 0,5 m. În cazul stivelor mai înalte , între 5-6 rânduri de
saci suprapuşi se intercalează un grătar din lemn pentru aerisire. La păstrarea
îndelungată, sacii se restivuiesc periodic.

158
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

În sistem internaţional se folosesc saci de diferite capacităţi, de la 45 kg

până la aproape 2000 kg, însăcuirea efectuîndu-se cu dispozitive semiautomate,
sau automate care pot umple de la 40 până la 800 de saci pe oră (fig. 9.12).

a b
B.G.-931 FIBC IBC-3000 JUMBO

c d
CHANTLAND (semiautomat cu capacitate
BG-400 (cu descărcare semiautomată)
de 45 saci/oră)
Fig. 9.12. – Sisteme de umplere a sacilor

Firmele MONTSANTO şi PIONEER au câteva centre în România cu

dotare la nivelul ţărilor avansate care folosesc saci JUMBO pentru ambalarea
porumbului şi florii-soarelui (cu capacitatea de 1 tonă) aşa cum este cel de la
Afumaţi jud. Ilfov.
În fig. 9.13. se prezintă un dispozitiv mobil pentru aplatizarea sacilor –
Dura Pak (scoaterea aerului); în fig. 9.14. un dispozitiv mobil pentru cusut sacii;

159
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

fig. 9. 15. prezintă un sistem semi-automat (mobil) pentru ambalare (însăcuire) şi

cusut sacii (Dura Pak) de capacitate mai mică (11 – 63 kg), confecţionaţi din
diferite materiale (hârtie, textil, plastic) cu randament de până la 420 saci pe oră,
iar în fig. 9.16. un dispozitiv pentru etichetarea sacilor (Dura Pak).

Fig. 9.13. – Dispozitiv mobil pentru aplatizarea Fig. 9.14. – Dispozitiv mobil
sacilor (Dura Pak) pentru cusut saci (Dura Pak)

Fig. 9.15. – Dispozitiv mobil pentru umplut şi Fig. 9.16. – Dispozitiv mobil
cusut saci (Dura Pak) pentru etichetarea ambalajelor

Există dispozitive pentru întors saci ca cel din fig. 9.17. şi pentru ridicat
saci la 900 (fig. 9.18.)
Pentru economisirea spaţiului, sacii umpluţi se paletizează în palete pătrate
(fig. 9.19.) cu dispozitive de diferite capacităţi, de la 800 – 2100 saci/oră. Poate
stivui 20 saci pe minut şi poate funcţiona 24 ore din 24, fiind uşor de întreţinut.
160
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

Fig. 9.17. – Dispozitiv mobil de întors Fig. 9.18. – Dispozitiv mobil pentru
0
sacii (Dura Pak) ridicat sacii la 90 (Dura Pak)

a b

Fig. 9.19. – Sisteme de paletizare automată

a sacilor:
a – AP-200 cu capacitatea de 800 saci/oră
b – AP-400 cu capacitatea de 1500-2000
saci/oră
c – paletă pătrată

În fig. 9.20. este prezentat un sistem complex de umplere, transport şi

paletizare a sacilor cu dispozitivul A 1500A (automat), care stivuieşte 25 saci/oră.

161
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Fig. 9.20. – Sistem

complex de umplere
şi paletizare a sacilor
cu dispozitivul
A 1500A

a-vedere generală
b-schemă tehnologică
Fig. 9.21. – Maşină de tratat seminţe CT (PETKUS)
1-gură de alimentare; 2-distribuitor; 3-buton de acţionare; 4-roată de distribuţie; 5-roată
de împrăştiere; 6-alimentarea cu insectofungicid; 7-sistem de amestecare suplimentară;
8-gura de evacuare a seminţelor tratate

Seminţele destinate însămânţării, în prealabil trebuie tratate cu fungicide

sau insectofungicide. La tratarea seminţelor se foloseşte şi un colorant. Astfel,

162
 COMPARTIMENTAREA ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

pentru porumb, culoarea roşie a seminţelor tratate a devenit tradiţională. Pentru

floarea-soarelui (linii consangvinizate), se foloseşte culoarea verde pentru
seminţele formei mamă şi roşie, pentru forma tată. Sămânţa de floarea-soarelui
destinată loturilor pentru consum (sămânţa certificată) se colorează, la tratare, în
diferite nuanţe de albastru, roşu sau verde în funcţie de preferinţa companiei
(culori vii, metalizate, pentru a atrage clientul). În acest scop s-au construit
diferite maşini de tratat seminţe cum ar fi cele de la firma PETKUS: CT (fig.
9.21.), CT 50 (fig. 9.22.) cu o productivitate de 10.000 tone pe sezon, PETKUS
200 (fig. 9.23.), PETKUS CT 2-10 şi CT 5-25 sau de la firma GTG (Germain's
Tech Group), cu funcţionare semiautomată şi automată: ETS R12A, ETS
R23A şi ETS R30A (fig. 9.24.). Echipamentul de tratat seminţe R30A
funcţionează în totalitate automat, capacitatea fiind de până la 22 tone/oră.
Prezintă sisteme separate de distribuire a pesticidului şi colorantului.

Fig. 9.22. – Maşina de tratat seminţe CT 50 (PETKUS)

Schema tehnologică de omogenizare a produsului cu pesticidul

Fig. 9.23. – Maşina de tratat seminţe Fig. 9.24. – Echipament de tratat seminţe
PETKUS 200 ETS R30A

163
 TEHNOLOGIA PĂSTRĂRII PRODUSELOR AGRICOLE VEGETALE

Pentru compartimentarea şi depozitarea judicioasă a produselor în depozite,

înainte de începerea campaniei de recepţionare, fiecare bază şi siloz întocmeşte un
plan de compartimentare şi depozitare (de repartizare a produselor în depozite) la
al cărui elaborare se ţine seama de următoarele elemente:
- volumul total al spaţiului de depozitare din cadrul unităţii;
- tipurile de spaţii pentru depozitare, capacitatea fiecărui spaţiu şi
amplasarea lor în cadrul unităţii;
- nivelul de dotare al fiecărui spaţiu cu mijloace fixe şi mobile de
manipulare, curăţire, sortare, uscare, tratare etc.;
- planul de recepţionare;
- numărul producătorilor individuali şi ai societăţilor agricole arondate;
- planul de constituire a cantităţii de produs (pentru schimb, rezervă de
stat etc.);
- calitatea probabilă a recoltei, în funcţie de evoluţia vegetaţiei,
tehnologia aplicată şi de condiţiile climatice din timpul maturării
produselor, ţinându-se seama şi de calitatea recoltelor din anii
precedenţi.
Pe baza acestor elemente se întocmeşte o schemă a spaţiilor de depozitare
şi a compartimentelor acestora, stabilindu-se felul, cantitatea şi calitatea
produselor care se vor repartiza pe fiecare magazie, celulă, depozit, hambar de
siloz, şopron etc.
La întocmirea planului de compartimentare se ţine seama de faptul că,
unele spaţii se eliberează prin livrare, transferuri sau mutaţii în depozit în timpul
campaniei şi că, după uscarea artificială sau naturală a produselor, înălţimea
stratului de depozitare a acestora creşte faţă de cea din momentul recepţionării,
astfel mărindu-se şi volumul spaţiului de depozitare.

164