MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI PRAHOVA

COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU” MUNICIPIUL

PLOIESTI

Calificarea: Tehnician în turism

Profil: Servicii

PROIECT

EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII

PROFESIONALE
NIVEL 4

Îndrumător, Absolvent,
Prof. dr. Matei Adriana Iordan David
Clasa a XII-a T

Iunie 2022
 TEMA:

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN

STAŢIUNEA RÂNCA

2
 CUPRINS
ARGUMENT..............................................................................................................................4
CAPITOLUL I. Evoluţia turismului..........................................................................................5

1.1Turismul..................................................................................................................................5

1.2Turismul, de ieri până astăzi..... .............................................................................................5

1.3Tipuri şi forme de turism........................................................................................................6

1.4Începuturile turismului în România........................................................................................6

1.5Implicarea turismului în activitatea economică......................................................................8

CAPITOLUL II. Prezentarea generală a Staţiunii Rânca..........................................................9

2.1Prezentare................................................................................................................................9

2.2Localizare................................................................................................................................9

2.3Cum ajungi la Rânca...............................................................................................................9

2.4Domeniu schiabil...................................................................................................................10

2.5Resurse turistice naturale.......................................................................................................10

2.6Trasee turistice.......................................................................................................................11

2.7Obiective turistice în apropiere de staţiunea Rânca...............................................................11

CAPITOLUL III. Oferte turistice în staţiunea Rânca..............................................................13

CONCLUZII.............................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................20

3
 ARGUMENT

„Cu siguranță, a călători este mai mult decât a vedea obiective turistice, este o schimbare
profundă și permanentă asupra modului de a trăi” – Miriam Beard.
Omul încă de când se naște, putem spune că este călător. Cea mai importantă călătorie pe care omul o
face cu trupul, mintea și sufletul este însăși viața.
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a migrat. Necesitățile care au stat la baza migrației au
fost acelea de supraviețuire dictate de nevoia hranei și evitarea pericolelor (război, sclavie, calamități
naturale). Odată cu descoperirea mijloacelor de transport, omul a străbătut aerul, marea și uscatul din
dorința de a descoperi noi teritorii, culturi și civilizații.
De la expedițiile tematice, călătoriile de afaceri și cele de cunoaștere până la turismul zilelor
noastre nu a fost decât un pas. Pe măsura eficientizării mijloacelor de transport, modul de a călători a
devenit mai facil, accesibil și plăcut oamenilor. Atunci când oamenii călătoresc se simt liberi să se
miște, să gândească, să acționeze, își dau dreptul de a renunța la vechile tipare și se deschid către noi
oportunități de înțelegere și cunoaștere.
Când se vorbește despre turism, se face pentru a se referi la activitatea sau ansamblul de
activități desfășurate de ființe umane, care constau în călătorii pentru plăcere în afara mediului lor
obișnuit. Cu alte cuvinte, acțiunea include călătoria, șederea sau șederea pentru o anumită perioadă de
timp într-un anumit loc, care nu corespunde cu cea obișnuită. Există diferite tipuri de turism,
clasificarea lor depinde de călători, de gusturile lor și de activitățile pe care le desfășoară în
timpul șederii date .
Zona Rânca se afla în nord-estul judeţului Gorj în bazinul hidrografic al râului Gilort, în zona
de crestare a munţilor Corneşul Mare şi pe pantele sud-estice ale acestuia. Aceasta zona de N-E a
judeţului Gorj reprezintă circa 20% din suprafaţa totală a judeţului Gorj însa este o zonă nu prea
dezvoltată economic având în vedere ca exploatările miniere din zona Baia de Fier au fost închise iar
asta a afectat grav domeniul industrial. Aceast lucru a dus la creşterea ratei şomajului în zonă iar
consecinţele negative în plan economic şi social nu au întarziat să apară.
Zona Rânca este zonă cu potențial pentru turismul de iarnă și schi. Acest potenţial nu a fost pus
în valoare în totalitate, cu toate ca, datorită lui, staţiunea Rânca ar avea toate şansele de a atinge
standarde europene.
Pentru realizarea prezentei compoziţii am utilizat diverse materiale bibliografice, alături de
cunoştinţele însuşite în perioadele de pregătire practică desfăşurate la diversele agenţii de turism din
oraş.

4
 CAPITOLUL I – EVOLUŢIA TURISMULUI
1.1 Turismul

Turismul este călătoria realizată în scopul recreerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizația
Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în
locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24)
de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de
recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial.
Theobald (1994) sugera că, din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur” derivă din
limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct
central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în
cerc. În consecință, un tur/tour reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de
călătorie poartă numele de turist/tourist.

1.2 Turismul, de ieri până astăzi

În zilele noastre, a călători de plăcere, a pleca în vacanţe şi concedii este ceva firesc. Dar nu a
fost dintotdeauna aşa, ba chiar putem spune că, privit de la scara istoriei, fenomenul turismului este
foarte nou.
Parcurgerea unor distanţe semnificative, în raport cu posibilităţile de locomoţie ale timpurilor,
când calul era cel mai rapid mijloc de transport, făcea ca orice deplasare să fie supusă principiului
necesităţii, unor motivaţii foarte concrete, şi nu plăcerii. Până la apariţia trenului, călătoriile erau
istovitoare, durau mult, costau destul, încât foarte puţini oameni aveau ideea de a merge de plăcere la
mari distanţe, pentru a vedea peisaje, oameni, oraşe despre care citiseră sau auziserăîn poveşti.
Deplasările oamenilor din vechime se făceau pentru a vâna pe teritorii bogate, în scop religios,
de fugă din calea unor vitregii ale naturii, pentru a face comerţ. Până pe la 1800, turismul, călătoriile
erau legate de astfel de interese, chiar şi cetăţenii bogaţi ai Imperiului Roman, care aveau proprietăţi în
afara Romei, le vizitau împletind relaxarea cu administrarea lor. Nu în ultimul rând, trebuie precizat că
orice călătorie mai lungă era şi foarte periculoasă, o pază insuficientă expunându-i pe călători
tâlharilor, iar o pază prea puternică însemna costuri imense şipericolul de a fi tratat, de către stăpânii
teritoriilor tranzitate, cu un potenţial agresor, cu intenţii de cucerire.
Turismul de recreere, aşa cum îl cunoaştem astăzi, a apărut în Marea Britanie, în vremea
Revoluţiei industriale. Odată cu dezvoltarea industriei, a apărut o nouă clasă de oameni înstăriţi, care
îşi permiteau şi doreau să călătorească doar în scop de relaxare, pentru plăcerea lor, fără nici un motiv
de alt ordin. Originile britanice ale fenomenului turismului se regăsesc şi astăzi, prin denumirile unor
5
hoteluri şi a unor zone. În Nice, localitate franceză celebră pentru turism, există „Promenada
englezilor“, şi împânzite prin diverse staţiuni se pot găsi hoteluri cu nume precum: Majestic, Carlton,
Bristol.
Tot în acea perioadă, oamenii bogaţi au descoperit farmecul vacanţelor petrecute în zone
tropicale, exotice, cum ar fi: Bali, Brazilia, Malaiezia, Republica Dominicană, Thailanda, Australia,
Hawaii, Florida. Ne putem imagina plăcerea unui industriaş englez, care părăsea umeda Londră şi se
relaxa sub soarele filtrat de frunzele palmierilor, departe de agitaţia industrială, în plin avânt.

1.3Tipuri si forme de turism

De la începuturile turismului pe care tocmai le-am descris, acest fenomen a căpătat amploare
mondială şi s-a diversificat. Au apărut multiple feluri de turism, iar dezvoltarea civilizaţiei umane se
reflectă şi în felul în care oamenii îşi petrec vacanţele. Astfel, din categoria turismului de nişă, avem:
agroturismul, turismul culinar, ecoturismul, turismul medical, turismul religios, turismul în zone de
război, turismul nautic şi altele.
Tipurile de turism sunt date de destinatia miscării turistice. Au la bază o motivaţie si se
clasifică în: turism de recreere şi agrement, turism balnear, turism cultural – ştiinţific, turism sportiv,
turism de afaceri, turism de cumpărături, turism religios.
Forme de turism:
A.Turismul de recreere: antrenează un număr mare de persoane în toate zonele climatice,
antrenează toate grupele de varstă şi este litoral, montan, ex : Coasta de Azur- Franţa, Dubai,
Nisipurile de Aur- Bulgaria, Innsbruck- Austria, Poiana Braşov
B. Turismul balnear este cel mai vechi tip de turism şi se adresează oamenilor bătrâni sau
bolnavi care utilizează în scop terapeutic ape minerale, nămoluri, lacuri sărate sau termale, etc şi
dotările speciale ptr tratament din staţiuni ex : Herculane, B Felix, Sovata, Călimăneşti.
C. Turismul cultural implica elevi, studenti, intelectuali, are durată limitată. Ca exemplu de
oraşe specializate in turism cultural avem : Roma, Atena, Veneţia, Sighişoara etc.
Turismul se poate clasifica după: gradul de organizare (T. Neorganizat, T. Organizat, T.
Semiorganizat), după modul de desfăşurare (continuu, sezonier, ocazional), după tipul de transport
utilizat, după distanţa parcursă, după vârsta turiştilor.

1.4 Începuturile turismului în România

Munţii Carpaţi au reprezentat polul de atracţie pentru călătorii care au început să le urce
piscurile, doar pentru a le admira. Atestarea documentară a regiunii Bâlea Lac se află în legătură cu
călătoria doctorului G. Linder din anul 1750 în respectiva zonă. După ce, vreme de mii de ani,

6
piscurile şi pajiştile montane erau cunoscute doar de către păstori, personalităţi astăzi legendare au
început să le cutreiere. Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, în anul 1809, urca pe Ceahlău.
După el, Mihail Sturza, Gheorghe Asachi şi alţii. Primele călătorii în scopuri turistice şi de
cercetare în zona Peştera Ialomiţei datează din 1833, când grupuri de profesori, botanişti şi ingineri
braşoveni făceau cunoscute lumii aceste locuri prin însemnările lor. În prezent, turismul în România se
axează pe coasta Marii Negre – ca turism intern, decăzut faţă de perioada anilor 70-80, când cetăţeni
din întreaga Europă alegeau noile staţiuni româneşti pentru petrecerea vacanţelor, pe Delta Dunării -
minune a naturii încă prea puţin exploatată în scop turistic -, Munţii Carpaţi, mai ales pentru fauna încă
bogată (ursul şi lupul fiind practic dispăruţi din alte zone muntoase ale Europei).
Turismul pe litoral. Deşi activitatea turistică din această zonă se caracterizează printr-o
sezonalitate puternică, turismul de litoral este considerat cea mai importantă formă de turism din
România. Litoralul oferă, pe lângă resursele naturale: plajă, apele mării şi resurse balneare (ape
termominerale, nămoluri sapropelice). Pe litoralul românesc al Mării Negre (244 km) sunt amenajate
12 staţiuni turistice (Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineşti, Neptun,
Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), cu o capacitate de cazare de 126.900 locuri , reprezentând
43,3 % din spaţiile de cazare, locuri situate în peste 260 hoteluri de diferite categorii.
Turismul montan. Acest tip de turism are tradiţie în România. Primele cabane au fost
construite la sfârşitul secolului XIX în Munţii Făgăraşi (Bucegi, Cindrel). Turismul de munte s-a
dezvoltat mult, fiind amenajată o bază materială deosebită, unitaţi de cazare (hoteluri, vile, campinguri,
cabane etc.), unitaţi de alimentatie, baze de agrement, partii de schi (aproximativ 80 km), mijloace de
transport prin cablu (aproximativ 60 km de telecabine, telescaune, teleschiuri).
Principalele obiective turistice din Carpaţii Orientali sunt: Poiana Braşov, Lacul Roşu (lac de
baraj natural), Lacul Sf. Ana (în crater vulcanic), Durău, Izvorul Mureşului; din Carpaţii
Meridionali sunt mai importante staţiunile din Masivul Bucegi (Sinaia, Buşteni, Paraul Rece, Predeal),
iar in Carpaţii Occidentali: Semenic, în Munţii Banat, Scărişoara.
Turismul balnear. Primii care au valorificat proprietăţile terapeutice ale apelor minerale
Geoagiu-Băi şi Herculane au fost dacii şi romanii. În prezent, există peste 160 staţiuni şi localităţi cu
factorii naturali care au proprietăţi curative.
Potenţialul terapeutic este dat de proprietăţile apelor minerale şi carbogazoase, ale apelor minerale
termale, ale lacurilor cu ape sărate, ale nămolurilor sapropelice, ale salinelor. Principalele staţiuni
balneare sunt situate în Munţii Carpaţi.
În Carpaţii Orientali, staţiunile importante datorită proprietăţilor terapeutice şi dotărilor
materiale sunt: Sangeorz - Băi, Vatra Dornei, Borsec, Slănic Moldova şi Băile Tuşnad. În Carpaţii
Meridionali întalnim staţiunile: Moneasa, Călimăneşti, Olăneşti, Geoagiu - Băi. Pe lângă aceste
staţiuni tradiţionale, care îmbină turismul montan cu cel curativ, trebuie adăugate şi urmatoarele

7
staţiunile balneare: Băile Felix (ape geotermale), Govora (ape minerale), Lacul Sărat, Lacul Amara (cu
ape sărate si namoluri sapropelice). Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”.
Turismul religios. Turismul religios constăîn pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult,
considerate sfinte de diferite religii. În aceeaşi măsură, marile sărbatori de cult, hramurile mănăstirilor
şi bisericilor atrag, în perioada sărbătorilor religioase tradiţionale, un număr considerabil de pelerini.
Potenţialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentat de:
• monumentele de cult care adăpostesc rămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi (mormântul Sfintei
Paraschiva la Iaşi) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creştini români de la mânăstirea
Cocoş din nordul Dobrogei);
• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacică din Munţii Orăştiei;
• bunuri cultural – religioase, cum ar fi mănăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pereţi sunt
pictaţi la exterior, mănăstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate din Transilvania,
catedralele catolice ( Sumuleu, Ditrău, Cluj Napoca, Braşov);
• destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legate de
Crăciun şi sfârşitul anului în zona Maramureş, cu dansurile populare, Bucovina.

1.5Implicarea tursimului în activitatea economică

Dezvoltarea turismului intern şi internaţional constituie unul din principalele evenimente socio-
economice din zilele noastre. Ca fenomen foarte complex, turismul are implicaţii practic în aproape
toate sectoarele economiei naţionale, .
Turiştii consumă pe parcursul unei călătorii o varietate de bunuri şi servicii, de aceea turismul
include o gamă diversă de servicii:
 De informare şi de vânzare de călătorii turistice: birourile de informaţii, agenţii de turism,
tour-operatori şi alţi intermediari;
 Cazare şi alimentaţie reprezentate de: hoteluri, moteluri, case de oaspeţi, vase croazieră, vile,
campinguri, restaurante;
 Transport: liniile aeriene, cursele navale, căile ferate, autocarele, iahturile, firmele de
închiriat automobile;
 Agrementul, reprezentat de echipamentele existente în staţiuni sau zone turistice şi
evenimente organizate, astfel încât să ofere individului o stare de bună dispoziţie.
Turismul influenţează pozitiv şi forţa de muncă şi contribuie la apariţia şi dezvoltarea unor
staţiuni turistice, la urbanizare, la construirea de locuinţe şi amenajarea drumurilor, la industrializare.

8
 CAPITOLUL II –PREZENTAREA GENERALĂ A STAŢIUNII
RÂNCA
2.1 Prezentare
Zona turistică Rânca de pe muntele Corneșul Mare s-a dezvoltat în jurul vechii cabane Rânca. Prin
creșterea numărului construcţiilor turistice s-a înfiripat o microstaţiune având asigurate 2 drumuri auto
de acces și numeroase poteci. Prin apropierea de creasta principală staţiunea este locul preferat de
plecare spre Vârful Păpușa, căldarea Cîlcescu, Obârșia
Lotrului și Curmătura Olteniei – Petrmanul. De asemenea oferă bune itinerari spre valeaGilordului și
valea Galbenului.

2.2 Localizare
Staţiunea Rânca (judeţul Gorj) se află în Munţii Novaciului, nu departe de vârful Păpuşa şi de oraşul
Novaci (un oraş cu câteva mii de locuitori, marea majoritate oieri, care şi la ora actuală îşi păstrează
tradiţia). Cea mai mare parte din localnicii mai în vârstă sunt originari din partea Sibiului. Cu foarte
mult timp în urmă au fost nevoiţi să treacă munţii cu familiile şi cu turmele lor de oi. Aşa s-a format în
actualul oraş Novaci o comunitate de oieri care şi în ziua de azi îşi păstrează tradiţiile.

2.3Cum ajungi la Rânca

Din Novaci se poate ajunge la staţiunea Rânca fie pe jos, fie cu maşina (pe drumul ce leagă
Novaci de Rânca). Plecând din Novaci se ajunge la „Plaiul Novacilor”.

Accesul în Rânca se face pe Transalpina, sau DN 67C Bengesti (Gorj) – Sugag (Alba), drum
modernizat și bine întreținut până în stațiune chiar și iarna. În timpul ierni, însă, Translpina este închisă, iar la
Rânca se poate urca doar dinspre Novaci.

9
 2.4 Domeniul schiabil

În prezent domeniul schiabil din zona Rânca este format din:

➢ pârtie de schi cu o lungime 0,57 km și o capacitate optimă de 900 persoane/oră
➢ instalaţie de transport cu cablu de tip teleschi aflată în exploatare
➢ instalaţie de transport cu cablu de tip teleschi în curs de realizare
Teleschiul aflat în exploatare a fost pus în funcţiune în anul 1988.Teleschiul cu o capacitate de
transport de 1000 persoane pe oră, deservește pârtia de schi care are o lungime care are o lungime de
570 m și un grad de dificultate medie, la pantă ușoară de 17,8 %
Conform calculelor și analizelor de specialitate și a experienţei similare în domeniu acest asamblu
existent pârtie - teleschi poate primi un număr maxim de aproximativ 200 – 250 schiori pe zi.

2.5 Resurse turistice naturale

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenţialului turistic cu o mare complexitate,
diversitate şi atractivitate peisagistică, aceasta reflectându-se în structura şi valoarea acestuia.
Valoarea peisagistică şi atractivitatea locurilor sunt date de structura geologică manifestată prin
formele de relief montan şi submontan, diferite ca înfăţişare, de reţeaua hidrografică (văi înguste,
versanţi abrupţi) şi de învelişulforestier care ocupă cea mai mare parte din suprafaţă.
Punctele de atracţie reprezentative pentru zona turistică analizată sunt:
 formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atracţie peisagistică,
reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (căldări glaciare,
grohotişuri de pantă, cueste);
 cursul pârâului Gilort, cu numeroase porţiuni de traseu spectaculoase;
 elementele de climă – sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă (grosimea stratului de
zăpadă şi durata menţinerii lui – în funcţie de altitudine), a drumeţiei montane şi a altor forme de
turism, practicabile în toate anotimpurile;
 vegetaţia, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine (păduri de foioase, păduri de
molid, jnepenişulşi pajiştile alpine, înfrumuseţate în anotimpul cald de coloritul viu al florilor de
munte);
 trei fonduri de vânătoare (specii cu valoare cinegetică), existente în zona pădurilor de
conifere şi foioase şi de pescuit sportiv valoros (păstrăv curcubeu şi indigen), în apa pârâului Gilort şi a
afluenţilor acestuia;
 potenţialul climateric alteritoriuluiadministrativ alstaţiuni Rânca, caracterizat printr-un
climat montan şi submontan, cu are curat, puternic ionizat, lipsit de praf şi alergeni şi un bioclimat
sedativ de cruţare, recomandat pentru odihnă, recreere şi repunere în formă a organismului.

10
 2.6 Trasee turistice
 Novaci – Valea Gilortului – Cabana Rânca. Traseul merge pe drumurile forestiere din Valea
Gilortului. Timp de mers: 7-8 ore.
 Novaci – Muntele Cerbu – Cabana Rânca. Marcaj: triunghi roşu. Timp de mers: 4-5 ore.
 Baia de Fier – Cabana Peştera Muierii. Marcaj: traseu pe şosea modernizată. Timp de mers:
45 minute
 Cimpa – Cabana Voievodu. Marcaj: triunghi roşu, pe drum forestier. Timp de mers: 2 ore.
 Cabana Rânca – Muntele Urdele – Valea Iezerul – Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi
roşu, bandă roşie, apoi triunghi roşu. Timp de mers: 7 ore.
 Cabana Voievodu – Poiana Muierii – Cabana Obârşia Lotrului. Marcaj: triunghi roşu. Timp
de mers: 6-7 ore.
 Cabana Obârşia Lotrului – Groapa Seacă – Vârful Capra – Poiana Muierii – Cabana
Voievodul. Marcaj: şosea, apoi potecă nemarcată, după care triunghi roşu. Timp de mers: 9-10 ore.
 Lacul Câlcescu – Piatra Tăiată – Vârful Mohorul – Muntele Păpuşa – Cabana Rânca. Marcaj:
bandă roşie, triunghi roşu, apoi şosea. Timp de mers: 6-7 ore.
 Cabana Rânca – Vârful Păpuşa – Curmătura Olteţului. Marcaj: triunghi roşu, şosea şi potecă
nemarcată. Timp de mers: 5 ore.
 Curmătura Olteţului – Cheile Olteţului – Polovragi. Potecă nemarcată, drum forestier. Timp
de mers: 5 ore.

2.7Obiective turistice în apropiere de stațiunea Rânca

Lacul Gâlcescu
Lacul Gâlcescu se numără de asemenea printre cele apreciate obiective turistice printre cei care
vizitează Transalpina. Lacul se iveşte chiar la marginea celei mai bătute poteci turistice care străbate
muntele. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezervaţie naturală. Într-o
vale imensă, după şase ore de mers prin abruptul Parâng, cu plecare din Staţiunea Rânca, vă aşteaptă
Lacul Gâlcescu şi aproape alte zece lacuri mai mici.
Peștera Polovragi

11
 Peștera Polovragi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice vizitate de cei care
tranveresează Transalpina. Ea se află în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului, la o altitudine de 670 m.
La peșteră se ajunge de pe teritoriul comunei Polovragi, aflată între localitățile Horezu și Baia de Fier,
județul Gorj, Oltenia, România.
Pestera Muierii

Peștera Muierii este una dintre cele mai cunoscute și vizitate peșteri din România, fiind unul
dintre principalele obiective turistice de pe Transalpina. Peștera se află în comuna Baia de Fier, în
județul Gorj. Este importantă și impresionantă atât datorită formațiunilor dezvoltate în interior, dar și
pentru relicvele descoperite în ea.
Cheile Olteţului
Cheile fac parte dintr-o rezervație naturală din județul Gorj și au de arătat peisaje extraordinare,
cu cascade, stânci golașe, caverne săpate în vârf de munte și poieni înconjurate de felurite soiuri de
copaci, de la foioase până la conifere.
Cheile și Valea Gilortului
Gilortul, al cărui nume este considerat de origine dacică, izvorăşte din Munţii Parâng, respectiv de sub
Vârful Parângul Mare (2519m) prin două izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m,
fiind flancat imediat pe dreapta de Vf. Mândra , iar pe stânga de Vf. Gruiu şi după un lung traseu
intramontan cu chei, repezişuri şi cascade iese la Novaci.
Valea Frumoasei

Din Obârşia Lotrului, după ce se trece pe Transalpina de stațiunea Rânca, turiştii au mai multe
opţiuni de a-şi petrece timpul liber. Pot admira un alt loc de poveste: Lacul Oaşa.

12
 CAPITOLUL III –OFERTE TURISTICE ÎN STAŢIUNEA RÂNCA

Gradul de atractivitate turistică ridicată a zonei Rânca este apreciat ţinând cont de zona alpină
Rânca cu atitudinea între 1600 m – 2000 m ce a fost identificată ca deţinătoarea celui mai mare
potenţial turistic montan de iarnă din România nevalorificat și singura capabilă să asigure atragerea
turiștilor din regiune și a celor din regiuni alăturate, cât și din Bulgaria.
Potenţialul turistic puternic de care dispune zona Rânca a fost evaluat și demonstrat prin studiul
comandat de către Ministerul Turismului, în anul 1994 și realizat de către binecunoscutele firme în
domeniu, “France Neige International, Euro Qualite (Bureau Conseil en Formation et Qualite)” și
“Sectra Infrastructures – Amenagement” din Franţa .Acestea au identificat un domeniu schiabil imens
pe care se pot amenaja 15 – 20 de pârtii de diferite dificultăţi.
Pe lângă domeniul schiabil, Rânca este o localitate ideală pentru activităţi turistice în timpul
verii ca: turism pedestru pe 25 de trasee turistice omologate între care și două trasee turistice europene
de lung parcurs (E3 și E7 ), trei zone de alpinism și escaladă (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile
Galbenului – Baia de fier, Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai
mare potenţial speologic din România, zbor cu parapanta, mountain bike, concursuri. Pentru turiştii
care vor să petreacă un sejur de neuitat în această zonă minunată de munte, staţiunea Rânca pune la
dispoziţie o gamă variată de pensiuni şi cabane unde comfortul este asigurat de utilităţi moderne.
Cabana Transalpina este construită la cea mai mare altitudine din Rânca. Este situata in
Munţii Parâng, pe pantele de sud ale vârfului Păpuşa (2136 m), la 1756 m altitudine, la 20 km de
Novaci şi 25 km de Obarşia Lotrului.Accesul se face de pe Şoseaua Transalpina (DN 67C km
34+800), la ieşirea din Rânca spre Obarşia Lotrului, la 100 m distanţă de la comunicaţia rutieră.
Cabana se află lângă noua pârtie de schi cu telescaun Rânca 1, în zona alpină şi oferă vedere
panoramică asupra întregii zone. Este o locaţie discretă şi izolată, un loc de refugiu ideal, o oază de
linişte .Turiştii cazaţi la cabana Transalpina pot folosi nelimitat bucătaria complet utilată (se poate găti
orice), sala de mese, livingul dotat cu TV Lcd, sistemul-audio, acces la internet Wi-fi, terasa de 120
mp, grătarele exterioare şi parcarea.

13
 Cabana Rareş este situată în Rânca, la cota 1700, chiar lângă pârtia principală de ski, şi
oferă servicii de cazare începand din anul 2019 şi esteclasificată cu 3 stele.Capacitatea de cazare este
de 18 locuri repartizate în 7 camere duble fiecare cu pat matrimonial şi baie proprie. La acestea se
adaugă un apartament cu 2 camere şi baie proprie. Fiecare cameră dispune de balcon de unde se pot
admira peisajele minunate care înconjoară cabana.
Toate camerele sunt utilate cu mobilier din lemn masiv, TV prin cablu, minifrigider, internet
wireless, dispun de baie proprie cu uscător de par, cosmetice hoteliere. La parter se pune la
dispoziţie o bucătărie complet utilată şi echipată, o toaletă comună şi o sală de mese cu capacitatea
de 28 de persoane.
Plata se poate face cu cash sau card bancar. Deasemenea, se acceptă vouchere şi tichete de
vacanţă ceea ce o face accesibilă tuturor categoriilor de turişti. Este locaţia potrivită pentru iubitorii
de schi deoarece au acces direct la pârtie. Generozitatea spaţiilor, lumina naturală şi priveliştea oferă
dimineţi unice şi zile pline de energie.

Pensiunea La Felinare oferă confort şi intimitate în mijlocul naturii.Aceasta este situată lângă
pârtia de ski M 1, într-un loc feeric scăldat de razele soarelui, cu o climă placută şi aer curat datorat
brazilor ce se află în imediata apropiere a pensiunii. Peisajul de basm pe care turistul îl poate
contempla din terasa pensiunii şi creasta impunătoare a munţilor Parang ne îndeamnă la
drumeţie montană. Pensiunea dispune de şase camere matrimoniale, toate cu baie proprie, tv cu cablu,
internet wireless, living spaţios, bucătărie utilată complet, terasă, parcare iar echipamentele sportive de
iarnă sunt oferite gratuit turiştilor.

14
 Cabana Rânca oferă cazare în limita a 12 locuri în cele 6 camere ale sale şi are următoarea
structură:demisol cu două camere cu băi proprii şi cabine duş, parter cu living mare, două băi, două
bucătării şi o terasă cu vedere spre pădure. Deasemenea dispune şi de o mansardă cu patru camere.

Vila Orizont se află lângă Șoseaua Transalpina, la poalele Vârfului Păpușa din Munții Parâng.
Este o locatie deosebita ce oferă mâncăruri din bucătăria românească. Are bucătarie complet utilată,
camere spaţioase, este încalzită cu centrală termică şi dispune de tv cu canale prin cablu şi zonă de
relaxare pentru un confort maxim. Este accesibilă deoarece acceptă orice tip de vouchere de vacanță.
Fiecare cameră are vedere la munţii din jur astfel că turişitii se pot delecta cu o privelişte mirifică.

Pensiunea Chesa Montana este situată într-o zonă cu un deosebit potenţial turistic, atât pe
timp de iarnă cât şi pe timp de vară. Pădurile de brazi, stejari, mesteceni şi frasini, zăpada abundenta

15
din timpul iernii, aerul curatşi tare, liniştea deplina şi sălbăticia locurilor fac din această staţiune o
destinaţie deosebită la sfârşit de săptămână sau în concediu.
Pensiunea este primitoare, de când deschizi uşa te întâmpină un living spațios cu un şemineu
parcă rupt dintr- o poveste. Mirosul de lemn ars şi scorțișoară de la vinul fiert din partea casei te fac să
îţi aduci aminte de copilărie şi casa bunicilor. În timpul iernii se poate schia pe pârtiile din staţiune
deservite de un teleschi iar vara nu te poţi hotarî ce traseu montan sa alegi pentru că sunt unul mai
încantator ca altul (vârful Păpuşa, Parângul Mare etc).
Pensiunea este dată în folosinţă de la începutul anului 2006, având în dotare 5 camere duble, cu
băi proprii şi balcoane, un living unde iarna te poţi relaxa lângă şemineu, admirând minunata privelişte
oferită de vârful Păpuşa şi de pădurile de brazi care înconjoară pensiunea şi o sala de mese unde se pot
organiza întalniri de afaceri sau mese festive. Grătarul în aer liber este preferatul clienţilor, în orice
sezon, iar focul de tabără a devenit deja un ritual la sfârşit de sejur, sau la cererea clienţilor.
Confortul turiştilor este principalul obiectiv al gazdelor, de aceea punând accent pe
profesionalism şi calitate, încearcă să va pună la dispoziţie tot ceea ce le este necesar pe perioada
şederii la pensiunea Chesa Montana. Căldura şi amabilitatea cu care sunt primiţi la Chesa Montana,
dar şi dotarile din camere stau sub amprenta celor patru margarete cu care este clasificată pensiunea.

Cabana dintre Brazi, într-un cadru natural de excepție, este gazda unei vacanțe perfecte, fie că
turistul preferă liniștea şi intimitatea sau distracția.Situată la mai puțin de 3 minute de centrul stațiunii
și la 500 de metri de noua pârtie de schi de pe Vârful Păpușa, Cabana dintre Brazi este pentru turistul
iubitor de munte, o încântare.
Cabana asigură turistilor un grad ridicat de confort oferind 6 camere moderne (4 cu pat dublu,
una cu 4 paturi supraetajate si una cu un pat dublu şi un pat de o persoana), dotate cu internet,
televiziune prin cablu şi grup sanitar propriu.

16
 Gazdele oferă gratuit, non stop, 4 perechi de schiuri şi 4 săniuţe pentru ca distracţia să fie
completă.

Casa Erika se află la poalele Vârfului Păpuşa, la o altitudine de 1800 metri având o panoramă
superbă asupra Munţilor Parâng, într-o zonă foarte liniştită.Casa Erika se află la 200 m de noua pârtie
Păpuşa şi de ultramodernul telescaun de 4 locuri.Aceasta este compusă din 4 dormitoare, fiecare cu tv
led, un living rustic şi 3 băi, având o capacitate de maxim 12 locuri de cazare.Casa Erika este complet
utilată şi beneficiază de încalzire centrală dar şi de prezenţa caldă a sobelor de teracotă şi a şemineului,
care la cererea clienţilor pot funcţiona suplimentar. Iarna poţi să te dai pe derdeluşul din imediata
vecinătate a casei amintindu-ţi de copilărie, iar vara poţi străbate numeroasele trasee montane din
vecintăte.

Vila turistica Phoenix este situată la o altitudine de aproximativ 1700 m, în staţiunea Rânca
din jud. Gorj, într-un cadru mirific , aflată la numai 500 m de noua pârtie de ski cu telescaun (vârful
Papusa), pe şoseaua Transalpina (cunoscută sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, care
a înlocuit denumirea populară de Poteca Dracului). Cazarea este asigurată în 8 de camere cu mobilier
17
modern, grup sanitar propriu (cabină de duş, uscător de păr), telefon, seif, minibar, televizor Lcd. De
asemenea bucătăria este complet utilată, sală de mese, living cu Tv Led , internet prin cablu în
camerăşi wireless gratuit în living, Tv prin cablu şi satelit, terasă exterioară cu grătar, parcare, încălzire
centrală, apă caldă non-stop, generator electric.
Eleganta, stilul, rafinamentul, căldura şi atmosfera relaxantă o recomandă celor ce vor să-şi
petreacă o vacanţă de neuitat, un weekend sau o sesiune de team-building. Având în faţa ochilor o
privelişte absolut încântătoare a Munţilor Parâng şi a staţiunii Rânca, indiferent de anotimp, dotările
moderne ale vilei fac din această cazare o experienţă unică.
Pentru cei care doresc sa-şi petreacă o vacanţa într-o zonă montană linistită lângă o pădure de
conifere Vila Phoenix este alegerea perfectă. La cerere se organizează mese festive şi program de
muzică tradiţională românească.

Pensiunea Sunnyside Ski este poziţionată ultracentral foarte aproape de pârtie , la baza M1
după cum se poate confirma vizualizând localizarea pe hartă .Accesul cu maşina este foarte bun fiind
situată între strada principală şi strada paralelă cu pârtia M1, chiar la începutul străzii.
Cele 40 locuri sunt împarţite în două corpuri alăturate, un corp având 18 locuri distribuite în 6
camere iar la parterul acestuia funcţionând un restaurant , în timp de celălalt corp are 22 locuri
distribuite în 7 camere, la parterul acestuia fiind un centru de închirieri ATV, ski, snowboard şi
săniuţe. Spre strada principală este construit un foişor ideal pentru relaxare şi este amplasată şi o
terasă.Fiecare cameră are baie proprie şi televizor.
Aceasta unitate dispune şi de ciubar cu capaciate de 10 persoane. Locurile de parcare nu sunt o
problemă deoarece există parcare spre ambele străzi.Este un loc superb pentru o vacanţă reuşită.

18
 CONCLUZII

Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în zona montană Rânca este necesar a se face
mai mulţi paşi care să pregătească condiţile pentru ca aceasta să acceadă spre statutul de staţiune
turistică bivalentă, între care menţionăm:
 îmbunătăţirea accesului rutier - lărgirea, modernizarea, asigurarea securităţii circulaţiei;
menţinerea în circulaţie a DN 67C şi în perioada de iarnă, pentru a permite accesul permanent al
turiştilor, este esenţială în evoluţia şi desfăşurarea activităţii turistice;
 realizarea a două dintre utilităţile de bază: canalizarea apelor menajere şi realizarea unei
staţii de epurare; foarte puţini investitori vor dori să înceapă o activitate cu profil economic într-o zonă
fără infrastructura şi utilităţile de bază;
 amenajarea unui punct de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu politica de
mediu din acest domeniu - este obligatorie în perspectiva dezvoltăriidurabile a zonei;
 diversificarea şi creşterea numărului de structuri turistice în detrimentul caselor de vacanţă;
 diversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, prin
amenajarea unor terenuri de sport multifuncţionale, cluburi de agrement, amenajarea unui patinoar în
aer liber - cu posibilitatea transformării lui, în extrasezon, în teren de sport;
 realizarea de investiţii în dotări tehnico-edilitare şi de interes general, cum ar fi: un punct de
prim ajutor, un centru de schimb valutar şi un bancomat, mici magazine şi fast-food-uri, cafenele şi
ceainării ş.a.;
 amenajarea unui punct de informare turistică;
 realizarea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit şi extinderea reţelei locale
la toate structurile turistice şi obiectivele de interes general; este recomandat ca pentru fiecare structură
de primire turistică să existe posibilitatea rezervării on line;
 realizarea unei pagini web a zonei turistice Rânca, unde să poată fi găsite toate informaţiile
necesare turiştilor interesaţi de petrecerea unei vacanţe în Munţii Parâng.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Badea , L. , (1977) , Particularităţile reliefului din sud-vestul Olteniei şi posibilităţi de

îmbunătăţire a valorificării lui , Ed. Universitatea Babes Bolyai
2. Berbecaru , I. , (1978) , Oglinzile viitorului în turism , Ed. Sport Turism
3. Bold , O , Stuparu , C , (2007) , Peisagistică naturală şi antropică, Ed. Universitas, Petroşani
4. Cianga , N. , (2002) , România.Geografia turismului,Presa Universitară Clujeană
5. Falnita , E. , Babaita , C , (2003) , Amenajări Turistice , Ed. Mirton
6. Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală , Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică
locală. Novaci - Rânca, aprilie, (2004)
7. Firoiu , D. , (2003) , Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului , Ed. Sylvi ,
Bucureşti
8. Glăvan , V. , (1995) , Geografia turismului în România , Fundaţia România de mâine ,
Bucureşti
9. Marin , L. , (2003) , Geografia României , Ed. Mondan , Bucureşti
10. Minciu , R. , (2001) , Economia turismului , Ed. Uranus , Bucureşti
11. Tamara , S. , (2003) , Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului , Ed.
Bucureşti
12. www.parang-ranca.ro
13. www.statiunearanca.ro
14. www.tour-romania.info
15. www.drumuridevacanta.ro

20