Inteligența artificială Statul de drept și drepturile

fundamentale, în programele de master din universitățile

europene

16.02.2024 Marin VOICU

LinkedInFacebookMessengerWhatsApp

PrintFriendly

SUMAR

I. INTRODUCERE
1. Anul 2023 – generatorul I.A.
2. SUA inventează, Europa reglementează
3. I.A. – o temă de politică globală

II. Încadrarea juridică a I.A. Principalele etape, sfidări și perspective

1. Dreptul – instrument privilegiat
2. O evoluție juridică necesară, cu precădere în UE
3. Principalele reguli/norme propuse prin IA-Act – UE – 2023
4. Cadrul normativ din ”IA-Act” privind RISCURILE

III. I.A. și Statul de drept. Întărirea capacităților sistemelor judiciare în guvernanța I.A.
1. Utilizarea IA în sistemele ecojudiciare și dezbaterile profunde asupra efectelor
2. Rolul actorilor judiciari în guvernanța IA – în programele și obiectivele UNESCO

IV. Universitățile europene-centre de studii și cercetare aplicativă a digitalului

1. Universitatea Paris 1 Panthéon – Sorbona – Master: ”Inteligența artificială: etica și
libertățile fundamentale”
2. Institutul Catolic din Paris – Facultatea de științe sociale și economie – Master: ”Dreptul
inteligenței artificiale”
3. Universitatea ”Toulouse Capitole” – Master: ”Dreptul digital – parcurs-tip Drept, digital și
IA”
4. Universitatea ”Jean Moulin Lyon 3” – Facultatea de drept – Master 3: ”Drept și activități
digitale”
5. Universitatea Atlantică Casablanca – Maroc, Master: ”Fundamentele dreptului digitalului și
tehnologiile emergente”
6. Universitatea ”Poitiers” – Franța, Master: ”Tehnica inteligenței artificiale și dreptul”
7. Universitatea din Strasbourg – Facultatea de drept, științe politice și de gestiune, Master:
”Roboții, inteligența artificială și dreptul”.

***

I. INTRODUCERE

1. Anul 2023 în care întreaga lume a început să vorbească de Inteligența artificială (I.A.)

1.1. ”Într-un singur an, conceptul de inteligenţă artificială (IA) a trecut de la a reprezenta un
sinonim pentru science fiction, la a deveni un instrument folosit de milioane de oameni, pe
măsură ce experţii avertizează asupra riscurilor sale şi pe fondul apariţiei primelor încercări de
a o reglementa, la nivel mondial.

Anul acesta, reţelele de socializare au fost pline de fotografii şi videoclipuri pe care utilizatorii
le-au creat folosind diverse instrumente ale IA generative (o ramură emergentă a inteligenţei
artificiale în care modelele sunt folosite pentru a crea conţinut – n.r.) şi capturi de ecran cu
„conversaţii” cu IA pe teme de tot felul”[1].

1.2. Declanşatorul acestei tehnologii a venit din popularitatea chatbot-ului ChatGPT pe care
compania OpenAI l-a lansat în noiembrie 2022 şi care, în câteva zile, a captat atenţia a
milioane de oameni.

„Anul acesta a fost marcat de întrebarea: ”Care-i treaba cu I.A.?”. “A fost un an educaţional
grozav pe toate pieţele globale pentru IA”, a declarat pentru EFE J.Howell, unul dintre
organizatorii conferinţei The IA Summit New York.

1.3. Utilizatorii şi-au dat seama rapid că răspunsurile I.A. nu sunt întotdeauna corecte şi că
uneori I.A. comite, „halucinaţii”, adică momentele în care inteligenţa artificială
generează informaţii false.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de „halucinaţie I.A.” sau „confabulaţie”, a fost cel în
care unii avocaţi au prezentat un text cu spețe care fuseseră inventate de ChatGPT.

2. SUA inventează, Europa reglementează

2.1. În martie 2023, peste o mie de antreprenori şi cercetători din sectorul tehnologiei au cerut
într-o scrisoare publică ca sistemele I.A. „mai puternice decât GPT-4” – cel mai recent
model al OpenAI – să fie suspendate timp de şase luni.

Două luni mai târziu, sute de experţi – inclusiv directorii generali ai Google DeepMind,
Anthropic şi OpenAI – au avertizat că I.A. implică un „risc de extincţie”, comparabil cu cel
al pandemiilor sau al unui război nuclear”.

2.2. Uniunea Europeană – prima reglementare unitară

Cu toate acestea, prima entitate care a elaborat întâia reglementare majoră pentru I.A. în
lumea occidentală a fost Uniunea Europeană, care în decembrie 2023 a convenit – după ample
negocieri – cu privire la legea inteligenţei artificiale.

Acest Regulament permite sau interzice utilizarea tehnologiei în funcţie de riscul pe care
îl prezintă pentru oameni şi urmăreşte să stimuleze industria europeană împotriva unor
giganţi, precum China şi SUA.

2.3. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, judecătorul John Roberts, a apreciat, într-
un Raport asupra anului judiciar 2023, de publicat recent, că ”Inteligenţa Artificială (I.A.)
va transforma sistemul judiciar” şi s-a referit la riscuri, precum invadarea vieţii private şi
„dezumanizarea dreptului”[2].

Roberts şi-a dedicat Raportul anual – în care de obicei abordează „o problemă relevantă
pentru întregul sistem judiciar federal” – subiectului IA, iar după ce a făcut o trecere în
revistă a tehnologiilor care l-au modernizat în ultimele decenii, s-a întrebat dacă
„judecătorii vor deveni desueţi”: „Prevăd că judecătorii umani vor mai rămâne o
vreme. Dar, cu aceeaşi încredere prevăd că activitatea judiciară, în special la nivel de
proces, va fi afectată semnificativ de IA”.

Printre altele, el a considerat că IA va schimba modul în care acţionează judecătorii, motiv

pentru care înţelegerea lor asupra rolului acestei tehnologii în cauzele pe care le judecă va fi
importantă, şi a anticipat, de asemenea, creşterea accesului la informaţii pentru avocaţi şi
alte părţi din sistem.

Printre ameninţările legate de utilizarea sa, Roberts consideră că IA „riscă să invadeze

dreptul la confidenţialitate şi să dezumanizeze dreptul”.

3. I.A. – O temă politică globală. Subiectul I.A. nu este numai tehnologic, ci și politic.

3.1. În luna martie 2023, o scrisoare deschisa emisă de peste 1000 de cercetători și alte
personalități din lumea tech, cere acesteia să ia o pauză în dezvoltarea I.A., întrucât se
produc ”profunde riscuri pentru societate și umanitate[3].

În iunie 2023 primul ministru al Marii Britanii a anunțat organizarea Primului Summit
Mondial consacrat I.A., în iunie 2024, la Londra, pentru a se ajunge la un Acord Mondial
asupra I.A.

3.2. SUA și-a manifestat, în iunie 2023, de asemenea, intenția de a încadra I.A. pentru a găsi
”un cadru international solid de reglementare a dezvoltării și utilizării I.A”, în lume[4].

Pe de altă parte în China, anumite aspect ale dezvoltării furniturii și folosirii sistemelor I.A.
sunt deja abordate în alte legi, în special în legea asupra securității datelor, iar în zonele
economice Shenzen și Shanghai au fost adoptate politici proprii de promovare și
reglementare a industriei I.A.

3.3. Organizații internaționale, precum OCDE, UNESCO și OMS au promovat inițiative de

acțiuni de dezvoltare etică a I.A., propunând principii de guvernanță neobligatorie, dar
care să inspire practica și reglementarea în viitor.
Totodată, se constată o evoluție a normelor voluntare (AFNOR, ISO etc.) vizând fiabilitatea,
auditabilitatea și securizarea tehnologiilor, precum și articularea utilă a regulilor
juridice.

II. Încadrarea juridică a I.A. Principalele etape, sfidări și perspective

1. În dezvoltarea IA, dreptul pare să fie un instrument privilegiat, răspunsurile

fundamentale la riscuri, sfidări și acumulări fiind juridice.

Regulile/normele de drept clasice trebuie sa trateze un ansamblu de teme legate de

tehnologiile IA, însă noile sfidări, precum aplicarea responsabilității, și a necesității
reparării prejudiciului unei fapte umane atât de complexă cu IA, sunt aproape imposibile.

În rațiunea complexității și evoluției I.A., principiul transparenței este esențial, ca și

principiile majore ale liceității, loialității și proporționalității.

2. O evoluție juridică necesară, cu precădere în UE.

2.1. În 2021 Uniunea Europeană a propus primul cadrul legal al IA la nivel mondial, afirmând
dezvoltarea potențialului IA și încadrarea riscurilor privind drepturile fundamentale,
iar proiectul de Regulament stabilind regulile de armonizare pentru IA sau AI-Act a
fost adoptat la 14.06.2023 de Parlamentul UE, pentru ca la 8.12.2022 să fie realizat
Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu asupra textului, urmând a fi aprobat ca
Regulament.

2.2. Pentru furnizorii de sisteme I.A., textul IA-Act stabilește 3 niveluri de riscuri și
încadrări adoptate:

a) riscul inacceptabil de folosință a sistemului I.A. interzis (ex. exploatare spre a se

cauza un prejudiciu);

b) riscul ridicat necesită măsuri de punere în conformitate ”by design”, în special o

politică strictă, de constrângere a guvernanței datelor, de informarea utilizatorilor (ex.
gestiunea salariaților, dispozitivele medicale). și

c) riscul limitei măsurilor simplificate, dintre care obligația de transparență față de

utilizatori (ex. filtru anti-spam).

Proiectul de Regulament (UE) din 8.12.2023 prevede că pentru organizațiile utilizatoare de

I.A. obligațiile sunt exprese, precum controlul datelor, conservarea zilnică și suspendarea
utilizării în caz de neconformitate.

Această reglementare va fi aplicată nu numai tehnologiilor I.A. din interiorul UE, ci și

oricărui operator economic din piața unică europeană, sancțiunile financiare aplicabile
ridicându-se până la 30 de milioane de euro sau 6% din cifra de afaceri anuală consolidată[5].

3. Principalele reguli/norme propuse prin IA-Act:

a) tratează riscurile specifice create prin aplicațiile I.A.;

b) propune o listă cu aplicațiile de înalt risc;

c) definește exigențele clare pentru sistemele I.A. privind aplicațiile de înalt risc;

d) definește obligațiile specifice pentru utilizatorii I.A. și furnizorii aplicațiilor de înalt

risc;

e) propune o evaluare a conformității înainte ca sistemul I.A. să fie instalat în serviciu

sau pus în piață;

f) propune aplicarea numai după punerea în piață a unui astfel de sistem I.A.;

g) propune o structură de guvernanță la nivel european și național.

4. Cadrul normativ din proiectul de Regulament privind RISCURILE[6].

Proiectul definește nivelurile de riscuri ale I.A.:

4.1. Riscurile inacceptabile.

Toate sistemele I.A. considerate ca o amenințare evidentă pentru securitate, mijloacele de

subzistență și drepturile persoanelor vor fi interzise ca și notațiile sociale ale guvernanților
care utilizează asistența reală și care încurajează comportamentele periculoase.

4.2. Riscurile ridicate.

Sistemele I.A. identificate cu înalt risc tehnologic al I.A. utilizat în:

a) infrastructuri critice (ex. transporturile), susceptibile de a pune în pericol viața și

sănătatea cetățenilor;

b) formarea educativă sau profesională, care permite determinarea accesului la educație și

la parcursul profesional al vieții unei persoane (ex. notarea examenelor);

c) componentele securității produselor (ex. aplicarea I.A. în chirurgia asistată de robot);

d) munca, gestiunea lucrătorilor și accesul la o activitate independentă (ex. software de

trei CV pentru proceduri de recrutare);

e) servicii publice și private esențiale (dex. notarea creditului refuzat cetățenilor s.a.);

f) gestiunea migranților, azilul și controlul frontierelor;

g) serviciile represive susceptibile de a interfera cu drepturile fundamentale ale persoanelor;

h) administrarea justiției și a proceselor democratice (ex. aplicarea legii la ansamblul

concret al faptelor).
Toate sistemele de identificare biometrică la distanță sunt considerate ca având un risc
ridicat si supus exigențelor stricte, utilizarea lor în spațiile accesibile publicului, în scopuri
represive, fiind interzisă, iar cu titlu de excepție supusă autorizării unui organ judiciar.

4.3. Riscuri limitate.

Riscurile limitate se referă la sistemele I.A. privind obligațiile de transparență specifice.

Utilizarea sistemelor I.A., ca și a chatbots, impune utilizatorilor să fie conștienți că ei
interacționează cu o mașină în scopul de a lua o decizie promptă, de a continua sau de a
renunța.

III. I.A. și Statul de drept. Întărirea capacităților sistemelor judiciare în guvernanța I.A.

1. Utilizarea I.A. în sistemele judiciare este explorată de actorii judiciari, parchete și alte
organisme judiciare specifice din întreaga lume. De exemplu, în domeniul justiției penale,
utilizarea sistemelor IA pentru a se furniza asistență anchetelor și a se automatiza procedurile
de luare a deciziilor este deja aplicată în numeroase sisteme judiciare[7].

Ținând cont de evoluțiile rapide în domeniul I.A., de sfidările și oportunitățile legate de

exploatarea I.A. în sistemele judiciare și de implicațiile asupra drepturilor și libertăților
fundamentale și a Statului de drept, sunt necesare discuții și analize profunde între părțile
ecosistemului judiciar.

2. Rolul actorilor judiciari în guvernanța I.A.[8]

2.1. În măsura în care utilizarea tehnologiilor I.A. progresează, sistemele judiciare sunt
confruntate cu probleme juridice referitoare la implicațiile I.A. asupra drepturilor omului,
supraveghere și responsabilitatea, între altele.

Sistemele judiciare utilizează tehnologiile I.A. în procedurile de luare a deciziilor

judiciare, ceeace suscită unele probleme de echitate, de responsabilitate și de
transparență a acestor decizii, luate prin sistemele automatizare sau utilizând I.A..

Așadar, potențialul I.A. este deja explorat de numeroase sisteme judiciare, în special, de
puterea judiciară, de parchete și de alte organe judiciare specifice, în întreaga lume, în
domeniul justiției penale.

Totuși utilizatorii I.A. au ridicat un larg evantai de sfidări, de la recunoașterea modelelor de

etică, până la decizii decurgând din algoritmii fondați pe I.A., transparență și
responsabilitate.

Ținând cont de dezvoltările rapide în acest domeniu, de sfidările și oportunitățile legate de

exploatarea IA în domeniul justiției și de maniera în care sistemele bazate pe IA pot ajuta
actorii judiciari în îndeplinirea rolului lor pentru administrarea justiției și pentru examinarea
cauzelor I.A. cu impact asupra drepturilor omului, trebuie să facă obiectul dezbaterilor
în toate sistemele judiciare din lume.

Necesitatea implicării actorilor judiciari în problemele legate de IA a fost recunoscută de

Masa rotundă asupra ”I.A. și Statul de drept”, Atena, 2022, organizată de UNESCO în
cadrul sesiunilor Forumului asupra guvernanței internetului consacrate ”Statului de
drept în ecosistemul numeric”.

2.2. În cadrul acestor dezbateri UNESCO, au fost subliniate obiectivele de acțiune:

a) stimularea dialogului participării cu operatorii judiciari asupra inovațiilor legate de

I.A. în sistemul judiciar și promovarea cunoașterii inovațiilor numerice în sistemul
judiciar;

b) facilitatea schimbului de cunoștințe și partajul experiențelor între operatorii judiciari

asupra I.A., a normelor existente în domeniu și a implicațiilor sale pentru drepturile
omului; și

c) punerea în lumină a studiilor de caz și a bunelor practici existente care au pus

paginile etice în practică, în termenii de utilizare a I.A. în sistemele judiciare, numai în
cazul în care I.A. are un impact asupra dreptului numeric.

IV. Universitățile europene-centre de studii și cercetare aplicativă a digitalului

1. Universitatea Paris 1 Panthéon – Sorbona – Master: ”Inteligența artificială: etica și

libertățile fundamentale”

Program: Formarea continuă.

Acest curs abordează probleme ale managementului mizelor eticii și juridice ale I.A. și ale
datelor personale. Ea permite să accentueze importanța respectării datelor personale și a
drepturilor și libertăților fundamentale.

Desfășurare: – 27-28-29.06.2024 -13-14-15.11.2024.

Obiectiv: A da principalele chei de deschidere a noțiunilor de numire, de inovație și de

etică și de a prezenta legăturile stricte care le unesc.

Competențe:

Sensibilizarea impactului inteligenței artificiale asupra domeniilor legate de etică:

– a elabora matrița mizelor tehnice ale numericului, ale algoritmilor și ale inteligenței
artificiale;

– a aplica o strategie protejând interesele umane și întărind legăturile între economia digitală,
tehnologiile numerice și inteligența artificială și umană;

– a dezvolta ofertele etice și responsabile.

3. Tematica:

– Ziua 1
1. Introducerea în I.A. și Ethics Officer

– Introducerea rolului lui Chief Executive Officer (CEO) și definiția;

– Introducerea în I.A. și definiția.

2. Cadrul juridic al I.A.

– Dreptul I.A:

– Reglementarea numerică și I.A. în Franța și în internațional;

– Miza etică a numericului și a I.A.

– Ziua a 2-a

1. Cadrul juridic al I.A.

– Etica inovației în întreprinderi;

2. Guvernanța datelor ”Human by Design”

– A invoca în reglementarea I.A.;

– Guvernanța datelor, inovării și a conformității;

– Ziua a 3-a

1. Practică: reglementarea și etica I.A. pe specialități

– Reglementarea I.A. în domeniul sănătății și protecției sociale;

– Reglementarea I.A. în domeniul e-justiției;

– Reglementarea I.A. aplicată serviciului public și colectivităților teritoriale;

– Reglementarea I.A. și condiția urbană (educație, mobilitate).

Public țintă – avocați, studenți în drept, juriști de întreprinderi, magistrați, profesioniști ai

dreptului.

2. Facultatea de științe sociale și economice – Institutul Catolic Paris – MASTER –

”Dreptul inteligenței artificiale” – 4 semestre.

Acest master, în colaborare cu facultatea de filozofie a I.C.P., formează practicienii

dreptului I.A. cu o bază filozofică și etică, și le permite evoluția în viitorul profesiei lor.
Este o formare solidă în marile materii ale dreptului privat (persoane, contracte,
responsabilitate, asigurări, concurență, proprietatea intelectuală etc.), asigurând o reflecție
etică și umanistă asupra digitalizării societății.

1. Componențele dobândite și transferabile:

– capacitatea de a rezona și anticipa problemele juridice susceptibile de a rezulta din

dezvoltarea masivă a inteligenței artificiale în societate și soluțiile care vor putea fi
adoptate; și

– capacitatea de a identifica și stăpâni chestiunile juridice, mizele etice, sociale,

economice și internaționale ridicate de dezvoltare a inteligenței artificiale.

2. Echipa pedagogică

Profesorii masterului au fost incluși într-un ciclu pregătitor de 2 ani la cele două facultăți, find
alăturați și profesioniști ai dreptului.

3. Cursanții – avocați, juriști-consultanți din întreprinderi, bănci, asigurări, organizații

internaționale s.a.

4. Tematică și ore afectate

A. Programul de 179 ore:

1. Mizele contemporane și orientările de perspectivă:

– Marile mize ale I.A. – 2h;

;- Invenția I.A – 5h

– Noțiunea de inteligență– rațiune și computațiune – 25h;

– Introducere în logica matematică – 6h;

– Despre automatica ordinatorilor – 6h;

– Limbile – 15h.

2. I.A. și drepturile fundamentale:

– Personalitatea juridică și roboții – 15h;

– Reglementarea etică a I.A. în organizațiile internaționale – 10h;

– I.A. – libertăți politice și drepturi fundamentale – 20h.

3. Protecția lucrărilor și datelor:

– Protecția inovației numerice – 35h;

– Dreptul datelor personale – 35h.

B. Programul de 155 ore

1. Mizele contemporane și perspectivele:

– Mizele filozofice și etice ale I:A.: noțiunea de persoană – 25h;

– Formarea supervizată – 6h;

– Formarea avansată – 6h;

– Limbile – 15h.

2. I.A. și izvoarele dreptului:

– Starea platformei și administrarea algoritmică – 20h;

– Justiție și I.A – 15h;

– Dreptul suplu și autografele I.A. – 10h.

3. I.A. și responsabilitatea:

– Responsabilitatea civilă a I.A. – 30h;

– Încadrarea contractuală a algoritmilor și tratamentului datelor – 10h;

– Consumatorul conectat -10h;

4. Vehiculele autonome – 8h

C. Stagiul-minim 8 săptămâni și raport de stagiu

A. Programul de 175 ore

C1. Mizele contemporane și perspectivele:

– Filozofia spiritului și neuroștiințelor – 25h;

– Aspecte geopolitice ale I.A. – 15h;

– Aplicații recente ale formării mașinii – 6h;

– Introducere în criptografie – 6h;

– Limbile – 15h;

– Metodologia cercetării universitare – 10h.

2. Aspectele internaționale ale dreptului I.A.:

– Extrateritorialitatea și suveranitatea – 25h;

– Uzanțele militare ale I.A. și dreptul internațional – 15h.

3. I.A. și sănătatea:

– Dreptul la sănătate și I.A (1)– 20h;

– Dreptul la sănătate și I.A. (2) – 20h;

– Bioetica și transumanismul – 15h.

C2. Programul de 15 de ore

1. Mizele contemporane și perspectivele:

– I.A. și binele comun: mizele sociale, politice, antropologice și ecologice ale I.A. – 30h;

– Analiza juridică a efectelor I.A. în interiorul întreprinderii – 15h.

2. I.A. și dreptul afacerilor:

– Digitalizarea pieții și a competiției – 25h;

– Contractele standard – 25h;

– Asigurările algoritmice – 10h.

3. I.A. și dreptul penal:

– Cibecriminalitatea – 20h;

– Folosirea I.A. de forțe le politicii de justiție și de instrucție.

3. Universitatea ”Toulouse Capitole” – Master: ”Dreptul digital – parcurs-tip Drept,

digital și I.A.”

Durata: 4 semestre.

Obiective:

1. Sem I/II – permit acumularea de cunoștințe și componente în domeniul dreptului datelor

personale, al proprietății intelectuale și al comerțului electronic.

Studenții vor beneficia de o inițiere informatică, contextual para-juridic, fiind, de asemenea,

studiat, pluridisciplinar: economic, politic, tehnic și cultural.
2. Sem III/IV – permit acumularea de cunoștințe în dreptul digital și înțelegerea mizelor
tehnice, economice și sociale ale transformării digitale a societății.

3. Obiectivul este de a forma juriști capabili de a anticipa și de a înțelege evoluțiile

tehnologice legate de dezvoltarea digitală, în scopul de a consilia și acompania punerea în
conformitate a organizațiilor și actorilor publici.

Această specialitate formează juriști capabili de a conduce un bun dialog cu

informaticieni și de a soluționa eficace problemele juridice legate de tratamentul
informației și al masificării datelor.

4. Universitatea ”Jean Moulin Lyon 3”- Facultatea de drept LYON-Franța – Master:

”Drept și activități digitale”, 2024-2025

A. Candidați: licențiați din drept, în Franța sau din străinătate și diplome recunoscute cu
echivalentă, cu condiția ca dosarul să justifice suficient o aptitudine de a urma cursul de
Master.

B. Prezentare

1. Masterul formează juriști specializați în domeniu, în concordanță cu evoluția dreptului

legat de lumea digitală și de tehnologiile digitale și care au capacitatea de a înțelege și
dialoga cu specialiștii științelor digitale.

Cursurile propun să permită înțelegerea mizelor și regulilor activităților digitale în jurul

marilor teme care sunt, în special, protecția datelor, cyber-securitatea, comerțul electronic,
guvernanța internațională și I.A.

Aceste chestiuni vor fi, în particular, abordate într-o dublă perspectivă, inerentă digitalului:
aceea a dreptului afacerilor și a dreptului internațional, european și comparat.

2. Diferitele seminarii oferă o aprofundare practică a studiului mizelor juridice ale

digitalului, aplicată în lumea afacerilor: studiul termenilor contractelor între profesioniști sau
destinate consumatorilor; teme juridice ale platformelor de schimb între parteneri, ale
activităților bancare și de plăți în linie, temele dreptului asigurărilor, dreptului penal, fiscal și
probatorii etc.

3. Obiectivul este de a forma studenți dispunând de competențe teoretice și protecția

pentru consilierea persoanelor publice, a întreprinderilor, organizațiilor guvernamentale și
particularilor asupra chestiunilor juridice complexe legate de digital.

Ei vor dispune de o agilitate de adaptare la o dublă variabilă a evoluțiilor normative și

tehnologice pentru dezvoltarea relațiilor ingenioase și inovatoare de natură a răspunde
sfidărilor juridice emergente în lumea digitală a I.A.

C. Programul

1. Conținutul tematic
1.1. Programul Master 1

Semestrul ½

UE1: Cursuri fundamentale

a) Fiscalitatea întreprinderilor;

b) Dreptul asigurărilor;

c) Dreptul internațional privat;

d) Concurența;

e) Cultura digitală.

UE2: Cursuri opționale

a) Dreptul de autor;

b) Dreptul penal al afacerilor;

c) Drept financiar aprofundat;

d) Dreptul asigurărilor.

UE3: Studiul unei limbi străine

a) Engleză juridică.

1.2. Program Master 2

Semestrele 1-2

UE1: Cursuri fundamentale

a) Cultura digitală (numerică);

b) Dreptul general al comerțului electronic;

c) Dreptul protecției datelor, aprofundat.

UE2: Cursuri de aprofundare

a) Dreptul comunicării digitale;

b) Dreptul inteligenței artificiale;

c) Dreptul comerțului aplicat la digital;

d) Dreptul proprietății intelectuale și digitale (numerice).

UE3: Studiul unei limbi străine

a) Engleza juridică – stagiu de minim 3 luni și raport de stagiu;

D Competențele vizate/atestate

Masterul în dreptul digital vizează dezvoltarea unui larg evantai de competențe esențiale
pentru munca în domeniile juridice legate de tehnologiile digitale.

Acestea sunt:

1) Înțelegerea rețelelor, sistemelor de informare, în special bazele de date, software,

imobilitatea, funcționarea lor și evoluția lor pentru analiza problematicii suscitate;

2) Înțelegerea tehnologiilor cheie: I.A., Roboți, Chatbots, Blockchain, Realitatea virtuală,

SG, calculul cuantic și evoluțiile lor viitoare;

3) Cunoașterea și deprinderea de a identifica actorii și interlocutorii sectorului interesat;

4) Comunicarea eficace, inclusiv asupra aspectelor tehnice, cu informaticienii din

structură;

5) Identificarea, evaluarea și analiza conflictelor, cyber-amenințărilor și a riscurilor

digitale, pentru a propune soluțiile adoptate contextului unei situații profesionale date;

6) A cunoaște, a ști să aplice reglementarea în materie de protecție a datelor personale și

de a veghea la aplicarea în structură;

7) A contribui la definirea politicii de securitate a datelor și a stăpâni riscurile juridice

ale structurii;

8) A evalua, a pune în practică regulile și procedurile legale de utilizare a sistemelor de

informație în interiorul structurii, selectarea rapidă și adecvată a amenințărilor;

9) A sensibiliza personalul structurii cu exploatarea etică a datelor:

10) A putea și identifica riscurile legale pentru a răspunde de o formă eficientă

amenințărilor asupra proprietății intelectuale și a secretelor protejate și a pune în protecție o
strategie de prevenire și de a evita contencioasele;

11) A identifica uzurile digitale și impactul lor în evoluția domeniilor de referință, a

mobiliza specialiști reputați, ca bază a unei gândirii originale;

12) A aduce contribuții novatoare în cadrul schimburilor de înalt nivel și în

contencioasele internaționale, a identifica, soluționa și analiza, cu spirit critic,
diverse resurse specializate pentru a documenta un subiect și a sintetiza aceste date în vederea
exploatării lor;
13) A conduce un proiect (concepție, pilotare, coordonarea echipei, evaluare, difuzare, s.a.),
putând să mobilizeze competențe pluridisciplinare într-un cadru de colaborare;

14) A respecta principiile eticii, deontologiei și ale responsabilității față de mediul

înconjurător;

15) A-și analiza acțiunile în situații profesionale, a se autoevalua pentru a ameliora

practica sa în cadrul unui demers de calitate.

E. Forme de studiu

– cursuri, seminarii, studiu tematic individual;

– elaborarea unui memoriu de cercetare în al doilea am de master, cu perspectiva de a urma

studiile doctorale în materie.

F. Cursanții – magistrați, avocați specializați în digital, juriști sau consilieri din întreprinderi
digitale (legal tech, start up, platforme digitale, etc.) sau dintr-un alt sector, delegații cu
protecția datelor, juriști sau consilieri specializați în protecția datelor, în inteligență
economică, din autorități administrative independente, etc.

Notă: La Universitatea ”Jean Moulin Lyon” din Lyon, Directoarea departamentului de

master, școală doctorală și conferințe este prof. univ. dr. Frederique Ferrand – Doctor
Honoris Causa a Universității ”Ovidius” Constanța – Facultatea de drept și științe
administrative, 2023.

5. Universitatea Atlantică Casablanca – Master: ”În dreptul digitalului și I.A.”: –

”Fundamentele dreptului digital și tehnologiile emergente”.

Tematică:

1. Riscurile juridice ale tehnologiilor emergente;

2. Media digitală și responsabilitatea;

3. Reglementarea litigiilor izvorâte din digital;

4. Etica, responsabilitatea și reglementarea;

5. Guvernanța digitală, Audit și Conformitate;

6. I.A. pentru profesioniștii dreptului.

6. Universitatea Poitiers – Master: ”Tehnica inteligenței artificiale și dreptul”.

 *

7. Universitatea din Strasbourg – Facultatea de drept, științe politice și de gestiune –

Master: ”Roboții, inteligența artificială și dreptul”.

[*] Textul din Cap.I -III are la bază I.A.-Act din 08.12.2023 al UE, documentele UNESCO-2023 și
Comunicatele Comisiei Europene.
[1] Potrivit Ag. EFE – I/2024
[2] Ag. EFE, citată de Agerpres – ianuarie 2024.
[3] Sabina Marcellin, în ”Villange de la justice”, 25.08.2023.
[4] Sabina Marcellin, idem.
[5] Sabina Marcellin, cit. p. 2.
[6] Comisia Europeană, 11.12.2023, Comunicat de presă asupra Acordului IA.
[7] Explorer l’UNESCO, Espaces medias, 8.11.2023, ed. Français.
[8] Explorer l’UNESCO, 08.11.2023, citat.

Prof. univ. dr. Marin Voicu

Membru de onoare al AOS, Președintele Secției de drept internațional și drept comparat a
ASJR, fost judecător la ICCJ și la CEDO, profesor asociat la Universitatea ”Ovidius”
Constanța, Facultatea de drept și științe administrative