UTILIZAREA SINELUI TERAPEUTULUI

Wendy Lum

REZUMAT: Acest articol explorează modul în care modelul Satir facilitează

dezvoltarea sinelui terapeutului, pe care Virginia Satir l-a susținut. Descoperind și
dezvoltând metode creative de a exterioriza procesele interioare ascunse ale
oamenilor, ea a invitat terapeuții să lucreze la propriile lor probleme nerezolvate,
în timpul formării lor prin diferite metode ca: familia de origine, reconstruirea
familiei, componentele interacțiunii și părțile individului. Obiectivul ei a fost de a
crește stima de sine, de a stimula o mai bună luare a deciziilor, de a crește
responsabilitatea și de a facilita congruența personală printr-un proces terapeutic.
Deși foarte important în formarea și dezvoltarea profesională a terapeuților, acest
subiect a fost foarte puțin explorat sau cercetat.
CUVINTE CHEIE: Modelul Satir; congruență, competență, responsabilitate; sine; terapeut.

Dezvoltarea sinelui terapeutului este o parte importantă în devenirea unui

terapeut eficient. Utilizarea sinelui a fost recunoscută de mai mulți terapeuți ca
fiind singurul cel mai important factor în relația terapeutică (Andolfi, Ellenwood,
& Wendt, 1993; Baldwin, 2000). Virginia Satir a fost un avocat puternic al sinelui
terapeutului și a petrecut mult timp concentrându-se pe acest subiect, în timpul
programelor sale de formare în terapie. Este important ca terapeuții să rezolve
problemele neîncheiate cu familia lor de origine, pentru a putea să se vindece și
să se pregătească să fie congruenți din punct de vedere terapeutic. La fel cum
clienții poartă efecte negative din trecut și terapeuții poartă propriile efecte
negative din întâmplări anterioare. Terapeuții care sunt sănătoși emoțional mult
mai probabil că au lucrat asupra propriilor probleme personale. Dacă terapeuții nu
au rezolvat aceste probleme, există o mare posibilitate ca să aibă o mulțime de
reacții la problemele clienților, de exemplu blocajul, evitarea

Wendy Lum, MA, Child, Youth and Family Therapist, 1340 Lund Road, Kelowna, British
Columbia, Canada, V1P 1K9 (e-mail: welum@attglobal.net).

Contemporary Family Therapy 24(1), March 2002 厶 2002 Human Sciences Press, Inc. 181
182

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

problemei, denaturarea informațiilor sau pierderea concentrării. Utilizarea sinelui

terapeutului permite terapeuților să fie pe deplin prezenți pentru clienții lor.
Modelul Satir (Satir, Banmen, Gomori, & Gerber, 1991) a fost scrisă pentru
a integra viziunea lui Satir, filozofia, convingerile terapeutice, obiectivele
terapeutice, uneltele și tehnicile într-o metodă terapeutică incluzivă. Acest model
a fost folosit pentru a instrui terapeuții cu competențe terapeutice puternice,
precum și pentru a explora modul de utilizare a sinelui în terapie. Pentru a clarifica
scopul acestui articol, modelul Satir nu privește autodezvăluirea ca utilizare a
sinelui asupra clienților. Autodezvăluirea terapeutului în fața clienților duce de
cele mai multe ori la îndepărtarea de la explorarea interioară a clientului.
În unele situații excepționale, Satir ar împărtăși sinele ei, îndeosebi cu scop
didactic. De exemplu, odată a declarat „Ei bine, când mama mea obișnuia să-mi
spună că eram guralivă, permiteți-mi să vă spun ce credeam eu că însemna asta.
Ea voia să spună că nu eram de acord cu ea” (Satir, 1983). În terapia Satir
împărtășirea sinelui este încurajată doar pentru a capta un moment didactic și nu
este folosit pentru crearea conexiunii sau pentru consolidarea empatiei. Utilizarea
sinelui cuprinde mult mai mult decât împărtășirea unei experiențe comune a
sinelui cu clienții. O utilizare diferită a sinelui este accentuată prin a fi în contact,
a fi conștient și a se automonitoriza. Sporind propria conștientizare, terapeuții vor
fi mai în măsură să se pregătească și să se concentreze înainte de ședințe. Această
practică permite terapeuților să fie disponibili emoțional, pentru a se conecta
profund cu lumea interioară a clienților lor.
Modelul Satir încurajează ca terapeuții și clienții să devină pe deplin umani
și congruenți. Nu este posibil să fi congruent în permanență, dar este important ca
terapeuții să se străduiască să fie mereu congruenți în timpul ședințelor de terapie.
Terapeuții nu vor deveni congruenți dacă neglijează să lucreze asupra problemelor
lor personale din cauza disconfortului, evitării, rezistenței sau negării. Satir avea
convingerea că dacă terapeuții erau congruenți, acolo nu va mai fi necesar
transferul sau contra-transferul, mai degrabă terapeuții vor forma posibilitatea prin
care să rămână conectați mai mult cu ei înșiși. Prin urmare, ea a susținut cu tărie
dezvoltarea congruenței la toți terapeuții, astfel încât să se poată relaționa cu
clienții fără a utiliza proiecții. Când terapeuții sunt congruenți ei sunt pe deplin
prezenți, centrați și într-o stare de armonie liniștită.
Modelul Satir (Banmen, 1997) promovează un grad de conștientizare sporit
pentru terapeuți și clienți deopotrivă. În acest model conștientizarea înseamnă să
fi conștient de procesul interior al unei persoane, să accepți ceea ce este,
cunoscând sinele acestuia și privind la posibilitățile existente. Terapeuții au nevoie
să fie capabili să se observe și să reflecteze asupra lor înșiși, pentru a dezvolta
gradul de conștientizare. Conștientizarea crescută a terapeuților va fi în beneficiul
explorării clienților și al procesării terapeutice a problemelor.
 183

WENDY LUM

Modelul Satir dă terapeuților posibilitatea de a aborda atât procesele intrapsihice,

cât și sistemele interactive. Utilizarea sinelui terapeutului ajută procesul terapeutic
să fie orientat spre creștere, să fie creativ și respectuos. În mod evident, utilizarea
sinelui terapeutului este foarte potrivită pentru dezvoltarea profesiei terapeutice.

PATRU OBIECTIVE TERAPEUTICE ALE MODELULUI SATIR

Modelul Satir (Banmen, 1997) promovează patru obiective terapeutice: să

crească stimei de sine, să stimuleze o mai bună luare a deciziilor, să crească
responsabilitatea și să dezvolte congruența. Cele patru obiective nu sunt aplicabile
doar clienților, ci sunt importante și pentru dezvoltarea sinelui terapeutului.

Creșterea stimei de sine

Satir a identificat stima de sine ca temelie pentru crearea unei conexiuni mai
profunde cu sine. Stima de sine este importantă pentru a avea un sentiment de
încredere în sine și autoritate. Stima de sine a terapeutului are, de asemenea, un
impact asupra modului în care acești terapeuți interacționează cu clienții lor. „Ce
simt despre cine sunt?” „Ce cred despre propria mea valoare?” „Ce m-ar ajuta să
mă simt mai bine cu privire la propria competență?” Dacă terapeuții se simt bine
cu privire la ei înșiși, atunci este mult mai probabil să aibă încredere în propria
intuiție și în intervențiile procesului terapeutic. Când terapeuții au o stimă de sine
înaltă, va exista o mai mare abilitate și flexibilitate în a lua decizii mai bune. Atât
clienții cât și terapeuții au probleme nerezolvate, care vin din familiile de origine
și care au impact asupra nivelului lor de stimă de sine. Stima de sine profesională
a terapeuților poate suferi dacă nu sunt capabili să accepte sau să înțeleagă reacțiile
și progresul clienților lor. Terapeuții care folosesc modelul Satir sunt încurajați să
își mărească stima de sine fiind blânzi și binevoitori cu ei înșiși, nejudecându-se,
acceptându-se și recunoscându-și intuiția și abilitățile. Pe măsură ce terapeuții își
măresc stima de sine, au mai multe șanse să creadă în capacitățile lor terapeutice.

Îngrijirea personală a terapeutului. Unul dintre cele mai populare

instrumente ale modelului Satir este metafora mandalei sinelui, care descrie
întregul unei persoane. Cele opt domenii ale mandalei sinelui (vezi Figura 1)
includ: fizic, senzual, nutrițional, intelectual, emoțional, intelectual, contextual
184

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

FIGURA 1

Mandala sinelui

și spiritual (Satir și colab., 1991). Îngrijirea personală este necesară în toate cele
opt domenii pentru a favoriza un simț al întregului și echilibrului. Modelul Satir
identifică cele opt domenii ale mandalei sinelui ca fiind importante pentru crearea
și menținerea armoniei dintre sine și ceilalți. Terapeuții s-ar putea întreba „Cum
îmi mențin echilibrul dintre viața personală și profesională?” „Cum pot avea mai
bine grijă de mine?” „Cum de mi-am ignorat viața spirituală?” „Când mă
concentrez doar pe câteva domenii din viața mea, ce se întâmplă în celelalte
domenii, peste care am trecut cu vederea?” De la moartea lui Satir în 1998,
mandala sinelui a continuat să fie cea mai importantă unealtă de îngrijire personală
folosită de terapeuți pentru a crea și menține armonia interioară.
Dacă terapeuții sunt pentru promovarea sănătății și bunăstării clienților lor,
atunci ei trebuie, de asemenea, să urmărească în mod activ sănătatea și bunăstarea
în propriile vieți. „Oboseala compasiunii" poate stoarce energia terapeuților și
poate stimula descurajarea, iritabilitatea și depresia (Pieper, 1999). Mulți terapeuți
se străduiesc să aibă grijă de ceilalți și uneori pot neglija să se ocupe de nevoile
lor personale. Terapeuții fac față stresului și epuizării în moduri diferite.
 185

WENDY LUM

Terapeuții care devin excesiv de responsabili și agreabili sunt mai predispuși

să experimenteze epuizarea. (Fish, 2000). Fish (2000) reține și susține punctul de
vedere al lui Satir, acela că terapeuții în pericol de epuizare sunt prea implicați
emoțional cu clienții lor. Fish a aflat că în viața lor personală și profesională,
terapeuții epuizați au cheltuit energie, dar au neglijat să-și umple propriul rezervor
de energie. Este important ca terapeuții să-și facă timp să se centreze pe ei înșiși,
să devină conștienți de sine și să stabilească clar barierele dintre ei și clienții lor.
Cu cât terapeuții au mai multă grijă de ei înșiși, cu atât sunt mai capabili să rămână
rezilienți în ciuda stresorilor profesionali. „Sunt extenuat după ce am văzut astăzi
atât de mulți clienți în suferință, așa că voi merge să mă plimb pe malul oceanului
pentru a-mi limpezi gândurile.” Satir a recunoscut că, pe măsură ce terapeuții își
recunoșteau și acceptau sentimentele, energia vitală reușea să curgă mai ușor, ceea
ce înseamnă că ei erau mai capabili să se conecteze cu sinele lor (Satir & Banmen,
1983). Astăzi terapeuții modelului Satir sunt încurajați să practice îngrijirea
personală astfel încât să poată fi conectați mai profund, eficienți și prezenți cu
clienții lor.

Punctele forte și resursele terapeutului. Satir s-a concentrat pe consolidarea

resurselor clienților, acesta fiind un aspect important al terapiei. La fel cum clienții
nu sunt întotdeauna conștienți de punctele forte și resursele lor, terapeuții nu sunt
întotdeauna conștienți de propriile resurse și puncte forte. „Ce puncte forte și
resurse am câștigat din propria familie de origine?” Pe măsură ce terapeuții sunt
mai în măsură să aibă acces la propriile resurse și puncte forte, sentimentul stimei
de sine va crește. Ei vor avea un mai mare acces la calitățile lor înnăscute, care pot
susține relații terapeutice sănătoase. „Cum pot să mă concentrez pe punctele forte
ale clientului meu și nu pe regretele lui?” Terapeuții modelului Satir sunt încurajați
să accepte, recunoască, „să dețină” și să acceseze punctele forte și resursele lor
(Lum, 2000).

Stimularea unei mai bune capacități de a face alegeri

Satir a crezut în posibilitatea existenței a trei opțiuni în orice situație dată.
Este important să îndepărtăm clientul de la alegerea de genul „ori...ori” și să-l
îndreptăm spre explorarea deschisă a cel puțin trei opțiuni. Terapeuții modelului
Satir sunt provocați să devină conștienți de momentele de alegere pentru
intervenție, care apar de-a lungul ședințelor de terapie. „Ce opțiuni am în acest
moment, care să ducă clienții într-o direcție mai pozitivă?” Terapeuții și clienții
congruenți sunt mai liberi să facă alegeri pornind de la o stare de încredere. „Am
încredere în intuiția mea și voi sublinia discrepanța dintre ceea ce spune că face și
ceea ce el de fapt pare să facă.”
186

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

Terapeuții modelului Satir sunt încurajați să facă alegeri care să-i facă să devină
mult mai congruenți în viața lor personală și profesională și care să înlesnească
alegerile în rândul clienților lor (Lum, 2000).

Gradul de conștientizare al terapeutului. Satir era de părere că terapeuții ar

putea crește în mod eficient gradul de conștientizare al clienților lor prin utilizarea
procesului întrebărilor. Inițierea și îndrumarea eficientă a terapiei este un proces
intenționat, conștient și în continuă creștere. Terapeuții împărtășesc observațiile
pentru a intensifica gradul de conștientizare a clienților asupra lor înșiși, în situația
de față. „Am observat că atunci când zâmbești îți scuturi capul ca și când
dezaprobi.” Când terapeuții au acces la conștiența de sine, ei obțin informații care
pot contribui la dezvoltarea congruenței (Lum, 2000). „Mă întreb oare ce se
întâmplă în interiorul meu acum. Am observat că mi s-a strâns stomacul când el a
țipat.” Modelul Satir promovează monitorizarea internă a lumilor interioare a
terapeuților, care poate crește accesul la informații și experiențe terapeutice
importante (Lum, 2000).
Terapeuții care nu sunt capabili să urmărească interacțiunile proceselor
clienților, sunt mai predispuși să devină plictisiți și confuzi, să se simtă inadecvați
și detașați (Piper, 1999). „Mă simt inconfortabil, dar trebuie să ascund asta de
clientul meu.” Este important ca terapeuții să fie capabili să monitorizeze și să
observe propriile procese interne, cunoscând intuitiv ce s-ar putea petrece în
cadrul proceselor interne ale clienților lor, precum și să observe interacțiunile
dintre membrii familiei. Reflecția asupra propriului impact asupra proceselor și
angajarea într-o continuă autoevaluare va facilita dezvoltarea sinelui și creșterea
conștiinței. Dezvoltarea gradului de conștientizare și a intenționalității permite
terapeuților modelului Satir atât să-și urmărească clienții îndeaproape, cât și să-i
îndrume (Lum, 2000).
Satir încurajează terapeuții să fie în stare să acceseze aceste simțuri și a
sugerat că libertatea de a simți, vedea, vorbi și gusta este vitală pentru sănătatea
tuturor oamenilor. Terapeuții modelului Satir sunt încurajați să crească gradul de
conștientizare cu scopul de a mări și intensifica experimental simțurile auditive,
vizuale, senzoriale, kinestezice și olfactive ale clienților lor. Terapeuții modelului
Satir sunt, de asemenea, încurajați să devină conștienți de lumea lor interioară în
raport cu procesul terapeutic și cu sistemele individuale și familiale. Dezvoltarea
abilităților de observare este un aspect fundamental al formării pentru a deveni un
terapeut eficient. Capacitatea de observație va permite terapeuților să dezvolte
strategii și intervenții mai eficiente. Terapeuții vor perfecționa mai bine abilitățile
lor de procesare, devenind conștienți de ceea ce se spune și de cum sunt prezentate
lucrurile.
 187

WENDY LUM

Satir avea convingerea că oamenii iau decizii bazate atât pe lumea conștientă, cât
și pe cea inconștientă, iar ea a încurajat terapeuții să audă cu „urechea internă" și
să vadă cu „ochiul interior" (Reik 1948, Satir si Banmen, 1983). Terapeuții
modelului Satir sunt puternic sprijiniți în dezvoltarea propriei atenții interioare și
a intuiției (Lum, 2000).
Satir a încurajat conectarea la sine prin promovarea respirației profunde din
timpul experiențelor meditative (Banmen & Banmen, 1991). Abilitatea de
autoreflecție permite terapeuților să sporească gradul de conștientizare a lumii
noastre inconștiente și s-o aducă în conștiință. „La ce reacționez eu?” „Cum este
respirația mea în momentul acesta?” „Mă întreb de ce mă simt atât de blocat în
interior.” Modelul de formare Satir facilitează dezvoltarea unor momente
experimentale pentru terapeuți, care dezvoltă conștientizarea interioară și
momentele de reflecție (Lum, 2000). Conștientizarea este cheia mutării oamenilor
de la o stare de incongruență la starea de congruență (Lum, 2000; Satir si Baldwin,
1983).

Percepțiile terapeutului asupra lumii. Satir a explorat patru domenii de

percepție a lumii: cum definim o relație, o persoană, un eveniment și atitudinea
față de schimbare (Satir și colab., 1991). Există diferențe semnificative de
percepție între un model ierarhic concentrat negativ și creșterea directivă
concentrată pozitiv a modelului Satir. Modul în care terapeuții privesc clienții va
afecta modul în care se vor dezvolta relațiile terapeutice. Când terapeuții privesc
clienții ca victime, acest lucru va slăbi încrederea și va descuraja clienții să
acceseze propriile resurse interioare pentru a face față situației lor. „Cum răspund
clientului meu pe măsură ce ascult credințele lui?” „Care au fost regulile familiei
mele și care mă afectează în prezent într-un mod negativ?” „Problemele ei par atât
de asemănătoare cu propriile lupte, mă întreb dacă acest lucru va sta în calea
eficienței mele ca terapeut al ei." Modelul Satir încurajează terapeuții să devină
conștienți, să recunoască și să schimbe orice convingeri care afectează negativ
capacitatea lor de a procesa congruent clienții lor.

Creșterea responsabilității
Responsabilitatea este un alt obiectiv al modelului terapeutic Satir. Satir a
încurajat terapeuții să-și asume responsabilitatea de a lucra cu problemele lor
nerezolvate și a folosit reconstruirea familiei, pentru a sprijini terapeuții în
vindecarea personală, a blocajelor provenite din familia de origine. Terapeuții au
responsabilitatea de a răspunde clienților lor cu compasiune, fără spirit de judecată
și în mod transparent. Pentru a auzi cu adevărat ceea ce se află în spatele cuvintelor
și interacțiunilor clienților, va fi nevoie de măiestrie din partea terapeutului.
188

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

Terapeuții vor fi mult mai eficienți dacă au abilitatea de a răspunde atât contextului
cât și procesului terapeutic. Este responsabilitatea terapeutului de a descifra și de
a menține claritate, recunoscând care sunt problemele generate de procesul
terapeutic și care sunt problemele personale ale clientului (Satir si Baldwin, 1983).
Clienții pot fi foarte sensibili la relația terapeutică și ar putea simți dacă există
prejudecăți, rezistență, disconfort, lipsă de reacție sau de respect din partea
terapeutului. Prin urmare, este necesar ca terapeuții să devină conștienți de
propriile procese interne și să nu permită spiritului de judecată sau reactivității să
afecteze capacitatea lor de a fi pe deplin prezenți cu clientul. De asemenea, Satir
credea că, în scopul de a ajuta sistemele familiale externe să devină mai complete,
terapeuții trebuie să vindece și să devină mai întâi compleți în propriile lor sisteme
interne (Satir & Baldwin, 1983). „Dacă eu încă reacționez, mă întreb dacă mai
există ceva ce încă nu am vindecat." Terapeuții modelului Satir sunt încurajați să
rezolve rănile care vin din familia lor de origine și care încă pot avea un impact
negativ asupra vieții lor actuale.
De asemenea, Baldwin (2000) a recunoscut folosirea puterii in relația
terapeutică și că terapeuții cu grad de conștientizare limitat ar putea abuza de
puterea lor în moduri non terapeutice. Ca parte a responsabilității, terapeuții și
profesia terapeutică trebuie să se străduiască să câștige și să mențină credibilitatea
și răspunderea în cadrul publicului larg. Terapeuții pot furniza un serviciu esențial
în a ajuta oamenii să vindece nedreptăți, să se ocupe de vulnerabilități, răni și
dureri. Datorită naturii sensibile a problemelor clienților, este necesar ca terapeuții
să acționeze în mod responsabil. Ar fi iresponsabil din partea terapeuților să-și
învinovățească clienții pentru orice se întâmplă negativ în relația terapeutică. „Mă
întreb dacă este ceva ce mi-a scăpat.” Terapeuții pot provoca prejudicii dacă nu
sunt dispuși să recunoască modul în care desfășoară utilizarea sinelui (Satir &
Baldwin, 1983).
Este important ca terapeuții să se comporte și să interacționeze responsabil
pentru a asigura o practică acceptabilă, astfel încât să nu fie atacați în instanța de
judecată penală sau civilă. Pot fi inițiate proceduri legale pentru a se obține
răspunsuri asupra unei practici terapeutice discutabile. Terapeuții competenți
trebuie să se străduiască să respecte politicile, regulamentele și etica în cadrul
asociațiilor lor profesionale, în vederea menținerii unor standarde de practică
responsabile. Terapeuții modelului Satir sunt încurajați să își asume întreaga
responsabilitate pentru ei înșiși și să reacționeze congruent cu clienții lor.

Formarea sinelui terapeutului. Satir a fost pasionată de instruirea terapeuților

în a-și îmbunătăți competențele, în timp ce se concentra pe utilizarea
 189

WENDY LUM

sinelui terapeutului. Cu toate acestea mulți instructori, supervizori și studenți încă

nu au posibilitatea de a explora propriul sine ca terapeuți (Kramer, 2000). Multe
programe de instruire nu s-au concentrat pe dezvoltarea sinelui terapeutului, iar
acesta este un domeniu care ajunge să fie neglijat (Baldwin, 2000). Kramer (2000)
a sugerat că secretul care înconjoară dezbaterea despre sinele terapeutului a
contribuit la pregătirea necorespunzătoare a viitorilor terapeuți. În modelul Satir
este considerat foarte important ca programele de formare să extindă și să dezvolte
formarea sinelui terapeutului.
Când programele de formare neglijează procesarea sinelui terapeutului,
acestea transmit implicit un mesaj care minimalizează și dă, în mod subtil,
permisiunea terapeuților stagiari să ignore vindecarea propriilor probleme
nerezolvate (Shadley, 2000). „Eu nu am de gând să risc arătând slăbiciunile mele,
m-ar putea judeca că nu mi-am ales bine profesia." „Trebuie să par competent,
altfel nimeni nu m-ar recomanda clienților pentru terapie." „Păstrează controlul, e
mai sigur așa.” „Nu am nevoie de nici o terapie pentru că deja mi-am făcut treaba.”
Sunt necesare programe de formare a terapeuților care să integreze dezvoltarea
abilităților și competențelor personale (Baldwin, 2000). Terapeuților stagiari ai
modelului Satir le sunt oferite mai multe oportunități să dezvolte utilizarea sinelui
lor. De asemenea, acești stagiari beneficiază foarte mult din experimentarea
procesului de terapie ca client real, ceea ce le conferă, prin modelul Satir, o
înțelegere din interiorul procesului terapeutic (Lum, 2000).

Competența terapeutului. Satir și-a canalizat energia spre creșterea

competenței terapeuților în cadrul programelor sale rezidențiale de formare,
desfășurate pe parcursul unei luni de zile. Este important ca terapeuții să dezvolte
pricepere pentru a iniția procesul comunicării, precum și să fie capabili să facă
față mesajelor neclare din cadrul sistemului familial (Satir & Baldwin, 1983).
Modelul Satir subliniază că congruența este condiția necesară pentru ca
competența terapeuților să iasă la suprafață și să se dezvolte. Competența nu
înseamnă a fi un „expert" asupra individului, cuplului sau familiei. „Cum pot
asigura competența mea pe măsură ce dezvolt și integrez modelul Satir?"
Terapeuții care își mențin congruența sunt mai capabili să fie competenți în
practicile lor terapeutice (Fish, 2000; Lum, 2000).
Competența este sprijinită în profesia terapeutică prin așteptarea ca terapeuții
să se implice în dezvoltare educațională și profesională continuă. Diferite
organizații (Asociația Americană pentru Căsătorie și Terapie Familială, Asociația
Canadiană a Consilierilor, Asociația Internațională de Terapie Familială și altele)
încurajează dezvoltarea profesională continuă și facilitează participarea la
conferințe pentru a instrui membrii săi.
190

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

Satir a încurajat terapeuții să-și dezvolte simțul competenței prin practică și

învățare. Multe institute de terapie familială și asociații au concepte și metode
comune prin care cineva se poate dezvolta ca terapeut. Satir a subliniat faptul că
persoana terapeutului este mai importantă decât concentrarea îndeosebi asupra
dezvoltării abilităților de tehnician terapeutic (Baldwin, 2000; Kramer, 2000).
Modelul Satir de formare în terapie facilitează în mod eficient integrarea
competenței și a utilizării sinelui (Lum, 2000).

Etica terapeutului. Există multe probleme diferite ce apar în relația

terapeutică și viețile multor oameni au devenit complicate, complexe și
provocatoare. Există o nevoie crucială de terapeuți care să se comporte cu
integritate și etic, mai ales având în vedere numeroasele aspecte ale diverselor
situații ale clienților. Fish (2000) a sugerat că este important ca terapeuții să fie
congruenți pentru a fi mai bine pregătiți să facă față problemelor de etică. Dacă
terapeutul înțelege ce este o relație etică în terapie, atunci el va fi mai bine echipat
pentru a gestiona situațiile complicate. Există multe dileme ce au apărut și care au
nevoie de un răspuns etic din partea terapeuților, cum ar fi identitatea sexuală,
violența în relații, custodia, abuzul sexual și problemele culturale. Complexitatea
dinamicii familiale include acum și aspecte de separare, divorț și recăsătorie,
familii vitrege în combinații diverse, bunici care cresc nepoți și alte probleme.
Profesia terapeutică trebuie să depună eforturi pentru a crea temelia și
educația ce va dezvolta, ghida și menține un standard al eticii. Terapeuții se află
într-o relație sensibilă care este bazată pe încredere. Organizațiile profesionale au
stabilite standarde pentru a proteja această încredere. Terapeuții trebuie să ofere
doar servicii pentru care sunt instruiți, să nu încerce să depășească nivelul lor de
calificare. „Vă voi recomanda unui terapeut care este specializat pe traumă și
abuzuri rituale.” Există multe situații unice care necesită luarea unor decizii
terapeutice sensibile din partea terapeuților. Relația terapeutică etică trebuie să
aibă linii directoare clar formate, dintr-un fundament terapeutic puternic, pentru a
se adapta acestor vremuri aflate într-o schimbare rapidă. Terapeuții modelului
Satir sunt încurajați să devină mult mai reflectivi și să acționeze responsabil și
congruent pentru a fi etici în practica terapeutică.

Supervizarea sinelui terapeutului. Supervizarea terapeutului este decisivă

pentru a menține responsabilitatea, formarea continuă, competența, standardele și
etica. Supervizarea pe baza modelului Satir a fost recunoscută de către Asociația
Americană pentru Căsătorie și Terapie Familială.
 191

WENDY LUM

Acest model de supervizare permite supervizorilor modelului Satir să proceseze

terapeutic și experimental lumile interioare ale terapeuților stagiari, prin orice
reacții personale, puzzle-uri sau reacții pe care aceștia le pot avea cu clienții lor.
„Cum pot sprijini stagiarii mei să devină mai congruenți?” Capacitatea de a
procesa terapeuți în supervizare solicită terapeuților supervizori să aibă, de
asemenea, un grad de conștientizare crescut și abilitatea de automonitorizare, în
același timp în care supervizează și își procesează stagiarii. Va fi responsabilitatea
supervizorilor modelului Satir să depună eforturi pentru congruența personală, în
timp ce procesează în mod eficient problemele personale și terapeutice ale
stagiarilor lor.

Dezvoltarea congruenței
Satir a provocat puternic stagiarii săi să obțină congruența în practicile lor de
terapie. Congruența este unul dintre obiectivele modelului Satir (Satir și colab.,
1991). Acesta este un element cheie în scopul de a sprijini terapeuții să devină
eficienți în stabilirea de relații terapeutice sănătoase. Modelul Satir promovează
congruența ca element important, pentru ca oamenii să fie complet umani și
sugerează că sunt trei nivele de congruență. Primul nivel de congruență este de
acceptare a sentimentele așa cum sunt. Sentimentele ne aparțin și trebuie să fim
responsabili de ele. Prin acceptare, recunoaștere și onorarea lor terapeuții pot
atinge congruența. Al doilea nivel de congruență este de a fi în armonie în sine
însuși, cu ceilalți și cu lumea. Al treilea nivel de congruență este de a fi în armonie
cu Sine: Sunt viață, energie, spiritualitate și Dumnezeu.
Congruența este văzută ca o stare de armonie, claritate și onestitate.
Congruența va fi rezultatul încrederii în sine al terapeutului (Baldwin, 2000; Lum,
2000). „Cât de mult sunt dispus să am încredere în presimțirile mele?” Când
terapeuții sunt congruenți, atunci sunt mai capabili să fie mai fundamentați și
stabili, în timp ce ajută să susțină schimbarea clientului lor (Satir & Baldwin,
1983). Terapeuții care sunt congruenți vor permite clienților să-și exploreze deplin
problemele, fără a reacționa negativ la răspunsurile acestora. Este important ca
terapeuții să fie responsabili, pentru a se asigura că vor fi congruenți și competenți.
„Ce nu văd în mine acum, din cauză că mă simt atât de conflictual?” „Cum pot să
rămân stabil, chiar și atunci când clienții mei par a fi ostili unul cu celălalt?”
Sistemul familial va fi sprijinit să se vindece și să se schimbe atunci când terapeuții
sunt capabili să fie congruenți. Satir avea convingerea că congruența permite
terapeuților să fie flexibili în intervențiile lor, în funcție de schimbările
interacțiunilor din familie. Monitorizarea oricăror schimbări subtile în exprimarea
exterioară, vor ajuta terapeuții să observe orice
192

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

semn de incongruență la clienții lor (Satir & Baldwin, 1983). Dezvoltarea

congruenței nu este un proces ușor și poate produce terapeuților un disconfort
personal, care ar putea necesita să fie explorat în siguranță (Shadley, 2000).
Dezvoltarea competențelor și congruenței permite terapeuților să rămână
liberi de orice prejudecăți ar putea avea, astfel încât să nu afecteze în mod negativ
procesul clienților lor (Satir si Baldwin, 1983). De asemenea, congruența ajută
terapeuții să păstreze sentimentul de respect pentru client, indiferent de
problemele sau prejudecățile personale ale acestuia. Instruirea modelului Satir
facilitează dezvoltarea congruenței terapeuților, în timp ce aceștia sunt într-un
mediu care oferă încurajare și susținere emoțională, împreună cu alți terapeuți.
(Lum, 2000).

Sinele spiritual al terapeutului. Satir a fost conștientă de aspectele celulare și

cosmice de creștere în procesul vieții (Satir & Baldwin, 1983) și a sugerat că toți
oamenii au o forță vitală ce posedă aspecte divine și spirituale. Ea a fost eficientă
în crearea unei conexiuni cu energia oamenilor, la nivel spiritual (Satir si Banmen,
1983). Satir a vorbit despre prezența electricității atunci când a lucrat cu terapeuți
și clienți și a văzut viața ca o energie (Satir si Baldwin, 1983). Există astăzi
cercetări care confirmă înțelegerea vizionară a lui Stair despre energia vieții care
este conținută în celulele corpului (Myss, 1996).
Satir a identificat faptul că combinând intuiția cuiva cu echilibrul aceasta va
înlesni simțul de conectare cu alte persoane (Banmen & Banmen, 1991; Satir &
Banmen, 1983). Satir a văzut terapia ca pe o experiență spirituală între ea și
clientul ei. Astăzi lumea terapeutică recunoaște interconexiunea terapiei cu
spiritualitatea (Miller, 1999). „Cum pot onora esența clienților mei?” „Cum pot
facilita sentimentul de pace interioară chiar în acest moment?” „Ce știu eu despre
sensul divinității în propria viață?” Terapeutul va conecta nivelul sufletului său cu
nivelul sufletului clientului, ceea ce va crea dimensiunea spirituală (Baldwin,
2000). Terapeuții modelului Satir sunt încurajați să exploreze propria conexiune
cu spiritualitatea, pentru a fi capabili să proceseze explorarea spirituală a clienților
lor (Lum, 2000).

PROGRAMUL SCURT DE FORMARE ÎN

TERAPIA SISTEMICĂ SATIR

Formarea și dezvoltarea aptitudinilor

O metodă de dezvoltare a gradului de conștientizare, a congruenței și
competenței este programul scurt de formare în terapia sistemică Satir, care este
 193

WENDY LUM

sponsorizat de Institutul Satir din Pacific și Avanta: Rețeaua Virginia Satir.

Banmen (1986) a remarcat că nu era suficient timp pentru integrarea numeroaselor
concepte și instrumente care compun modelul Satir și a dezvoltat un program scurt
de instruire în terapia sistemică, ca urmare a observațiilor și experienței sale cu
programul Satir de formare rezidențială pentru terapeuți, cu durata de o lună.
„Satir a considerat că prietenul ei apropiat, John Banmen, a înțeles sistemul ei
terapeutic mai bine decât l-a înțeles ea” (King, 1989, p. 30). Banmen a dezvoltat
programul de formare din acest model, care este în prezent predat de către Banmen
și Kathlyne Maki-Banmen terapeuților din întreaga lume.
Institutul Satir din Pacific sponsorizează programul scurt de formare în
terapia sistemică Satir pentru terapeuții din Vancouver, Columbia Britanică,
Canada. Primul nivel al acestui program este predat pe parcursul a cinci
weekenduri, pe o perioadă de cinci luni. Al doilea nivel al programului este, de
asemenea, predat pe parcursul a cinci weekenduri, pe o perioadă de cinci luni.
Acest format a acordat terapeuților stagiari suficient timp pentru a practica și
integra modelul (Lum, 2000). Avanta: Rețeaua Virginia Satir sponsorizează un
program rezidențial intensiv de o săptămână, în terapia scurtă sistemică Satir
pentru dezvoltare profesională, fie în Canada, fie în Statele Unite ale Americii. La
acest program predat de Banmen și Maki-Banmen au participat terapeuți din Asia,
Europa și America de Nord și de Sud.
Modelul Satir a sprijinit dezvoltarea congruenței atât pentru terapeuți, cât și
pentru clienții lor. Formarea scurtă în terapia sistemică Satir încurajează terapeuții
să se angajeze în mod activ și intenționat în dezvoltarea propriului grad de
conștientizare, a congruenței și competenței. Banmen (1986) a fost conștient că
dezvoltarea abilităților nu era suficientă pentru a pregăti terapeutul să fie
competent din punct de vedere terapeutic. Banmen a subliniat faptul că terapeuții
nu ar trebui să devină niște tehnicieni care învață doar tehnici. El a recomandat ca
terapeuții să-și aducă personalitatea și congruența în experiența terapeutică.
Integrarea abilităților și a sinelui terapeutului este un rezultat al formării scurte în
terapia sistemică Satir (Lum, 2000).
Satir a creat multe concepte și instrumente care permit terapeuților să lucreze
cu clienții lor într-un mod umanist. Unele dintre conceptele ei cheie includ: lucrul
cu familia de origine, lucrul în triadă, reconstruirea familiei, sinele ca mandala,
părțile individului și etapele de schimbare. Lucrul cu familia de origine explorează
trei generații ale familiei, privind la persoană și la experiențele părinților ei (mamă
și tată), ale fraților și bunicilor pe linie maternă și paternă. Reconstruirea familiei
implică sculptarea în mod fizic a familiei persoanei respective, cu ajutorul unor
voluntari aflați în cadrul cursurilor de pregătire.
194

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

Acest proces poate permite persoanei să schimbe în mod pozitiv orice percepție
sau experiență negativă din familia sa de origine. Părțile individului permit
persoanelor să exploreze singuri și să transforme diferite părți din ei înșiși, prin
exteriorizarea părților pozitive și negative. Programele Satir de formare pregătesc
terapeutul prin predarea conceptelor Satir, discuții comune, observații, practica în
diade și triade, schimb de noi conștientizări în grupe mici și mari, învățare, procese
experimentale și dezvoltarea priceperii.

Experiența triadei
Programul scurt de formare în terapia sistemică Satir ajută la susținerea
dezvoltării unui proces de decizie conștient și intenționat la terapeuți (Lum, 2000).
Există multe oportunități pentru terapeuți de a se implica în lucrul în triadă, ceea
ce include experimentarea poziției de client, terapeut și observator/supervizor.
Terapeuților stagiari li se cere să fie dispuși să riște și să-și expună slăbiciunile în
fiecare poziție din triadă. Când stagiarii sunt în poziția de client, li se cere să
lucreze asupra unei probleme personale reale ca client, nu să se angajeze într-un
joc de rol. Terapeuții stagiari au numeroase experiențe pentru terapie, în mod
direct ca clienți pentru propriile probleme din viața reală. Aceasta oferă stagiarilor
posibilitatea de a vindeca orice problemă(e) nerezolvată(e), ceea ce îi pregătește
mai bine să fie congruenți și competenți. În poziția terapeutului, stagiarii Satir au
posibilitatea să exploreze abilitățile lor terapeutice și să beneficieze de o mai bună
cunoaștere a lor înșiși, cu ajutorul procesului observatorului. În poziția de
observator/supervizor, stagiarii vor crește capacitatea de observație și de
încurajare a congruenței și competenței stagiarilor care se află în poziția de
terapeut.

Metafora Aisbergului Personal

Metafora Aisbergului Personal este un instrument relativ nou, care contribuie
la dezvoltarea sinelui terapeutului. Această metaforă include comportament,
atitudini de adaptare, sentimente, sentimente despre sentimente, percepții,
așteptări, dorințe aprinse și Sine: Eu sunt. Conștientizarea internă se manifestă
prin comportament extern și adaptare (Satir si Banmen, 1983). Banmen (1997) a
folosit Metafora Aisbergului Personal ca un concept cheie în procesul de predare
a Modelului Satir terapeuților în formare. Metafora Aisbergului Personal
reprezintă experiența trăită a lumii intrapsihice a unei persoane. Această metaforă
este un instrument specific care oferă terapeuților un cadru să reflecteze, să obțină
conștientizarea și să intervină eficient din punct de vedere terapeutic cu clienții
lor.
 195

WENDY LUM

Terapeuții stagiari sunt, de asemenea, încurajați să reflecteze asupra propriilor

procese interne și să atingă conștientizarea propriei lumi interioare.
Metafora Aisbergului Personal ajută la rezolvarea situațiilor neîncheiate și îi
ajută să devină mai deplin umani. Această metaforă a permis terapeuților să obțină
accesul la înțelegerea a proceselor interactive, în care i-a implicat Satir prin
intervențiile sale. În trecut, terapeuții erau uimiți de capacitatea lui Satir de a se
conecta și de a aduce schimbare directivă pozitivă clienților săi. De asemenea, unii
terapeuți păreau să creadă că doar Satir a fost capabilă să intervină miraculos
asupra clienților săi. Metafora Aisbergului Personal permite acum terapeuților să
intervină într-un mod intuitiv, iar programul scurt de formare în terapia sistemică
Satir arată că modelul Satir nu este specific unei persoane . Numeroși terapeuți din
întreaga lume descoperă că această metaforă facilitează schimbarea profundă, în
moduri eficiente și importante. Banmen a predat modelul astfel încât să fie posibil
de învățat, de predat și de practicat pentru toți terapeuții care sunt dispuși să își
asume riscuri în explorarea sinelui lor de terapeut.
Lum (2000) a realizat un studiu fenomenologic pentru teza ei de master,
privind la nouă terapeuți și la experiența lor trăită a Metaforei Aisbergului
Personal, după ce au terminat 150 de ore de formare în programul scurt de formare
în terapia sistemică Satir. Institutul Satir din Pacific a fost, de asemenea, interesat
să afle dacă acești terapeuți au devenit mai congruenți și mai deplin umani după
implicarea în programul de formare pe care l-au sponsorizat. Lum (2000) a
descoperit că acești terapeuți au obținut prin reflecție o conștientizare de sine
crescută, acces la cunoașterea interioară, claritate și o crescută capacitate de a face
alegeri conștiente. Aceste schimbări au contribuit la dezvoltarea utilizării
conștiente a sinelui. Pe măsură ce cei nouă terapeuți au integrat Metafora
Aisbergului Personal, ei și-au dezvoltat punctele forte și resursele, care la rândul
lor au contribuit la un sentiment de competență profesională. Pe măsură ce și-au
recunoscut competențele și au crescut înțelegerea Metaforei Aisbergului Personal,
terapeuții au observat ca au devenit mai congruenți în viața lor personală și
profesională. De asemenea, acești terapeuți, au devenit conștienți de faptul că pe
măsură ce au făcut modificări interne profunde în ei înșiși și relațiile lor cu clienții
s-au schimbat în mod pozitiv. Cei nouă terapeuți au constatat că pe măsură ce au
avut loc schimbările lor personale, au devenit mai capabili să faciliteze schimbări
interne profunde în clienții lor. Ei, de asemenea, au relatat facilitarea experiențelor
spirituale cu clienții lor, precum și experimentarea personală a unui sentiment de
spiritualitate și interconectare cu alte persoane (Lum, 2000).
196

TERAPIA FAMILIALĂ CONTEMPORANĂ

CONCLUZIE

Modelul Satir actualizat a făcut terapia mai scurtă cu ajutorul Metaforei

Aisbergului Personal, iar acest lucru a dat comunității terapeutice o metodă
valabilă prin care să se dezvolte utilizarea sinelui pentru terapeuți (Lum, 2000).
Viziunea lui Satir, înțelepciunea și înțelegerea profundă a naturii umane a
favorizat mișcarea spre dezvoltarea congruenței și competenței în profesia
terapeutică. Terapeuții trebuie să lucreze continuu la menținerea îngrijirii de sine,
a creșterii stimei de sine, sporind gradul de conștientizare și fiind conștienți de
percepțiile lor despre lume. Este imperios necesar ca terapeuții să lucreze la
dezvoltarea congruenței, competenței și responsabilității lor. Tendința terapeutică
actuală cere ca terapeuții să păstreze simțul etic în cadrul profesiei lor. Există, de
asemenea, o necesitate a oamenilor de a avea terapeuți care să exploreze
spiritualitatea cu clienții lor. Modelul Satir oferă o dezvoltare importantă și
relevantă în formarea terapeuților pentru ca aceștia să devină mai competenți,
congruenți, etici și spirituali.

BIBLIOGRAFIE

Andolfi, M., Ellenwood, A. E., & Wendt, R. N. (1993). Crearea celei de-a patra planete:
Terapeuții și supervizorii începători inducând schimbare în familii. Jurnalul American de Terapie
Familială, 21(4), 301–312.
Baldwin, M. (Ed.). (2000). Utilizarea sinelui în terapie. ed.II, New York: Haworth Press.
Banmen, A. & Banmen, J. (Eds.). (1991). Meditațiile Virginiei Satir: Pace în interior, pace între,
pace printre. Palo Alto, CA: Cărți despre știință și comportament.
Banmen, J. (l986). Modelul terapiei familiale al Virginiei Satir. Psihologia individuală: Jurnalul
Teoriei Adleriene, Cercetare & Practică, 42 (2), 480–492.
Banmen, J. (1997). Instruirea pe bază de invitație: Terapia sistemică scurtă Satir
Bellingham,WA: videoclip nepublicat.
Fish, D. (2000). Îngrijirea sănătății practicienilor epuizați și modelul psiho-spiritual Satir: Un
studiu fenomenologic al gestionării energiei personale. Teză de masterat nepublicată, Manchester
Metropolitan University, Manchester, England.
King, L. (1989). Femei puternice: 10 femei vizionare împărtășesc poveștile lor extraordinare
despre vindecare și secretele succesului. Berkeley, CA: Celestial Arts.
Kramer, C. (2000). Dezvăluindu-ne pe noi înșine In Baldwin, M. (Ed.), Utilizarea sinelui în
terapie. ed.II (pp. 61-96). New York: Haworth Press.
Lum, W. (2000). Experiența metaforei aisbergului trăită de terapeuți în timpul formării în terapia
sistemică scurtă Satir. Teză de master nepublicată, University of British Columbia, Vancouver.
Miller, W. R. (Ed.). (1999). Integrarea spiritualității în tratament: Resurse pentru practicieni.
Washington, DC: Asociația Americană de Psihologie
Myss, C. E. (1996). Anatomia spiritului. New York: Crown Publishers.
Pieper, M. H. (1999). Privilegiul de a fi terapeut: O perspectivă nouă a umanismului intrapsihic
asupra acordării de asistență în intimitate și dezvoltarea sinelui profesioniștilor. Familiile în societate:
Jurnalul Serviciilor Umane Contemporane, 80 (5), 479–487.
 197

WENDY LUM

Reik, T. (1948). Ascultând cu a treia ureche: Experiența interioară a unui psihoanalist.

New York: Farrar, Straus.
Satir, V. (1983). Familia complexă cu un băiat cu probleme. Kansas City, MO: Golden Triad
Filme.
Satir, V. & Baldwin, M. (1983). Satir pas cu pas: Un ghid pentru crearea schimbărilor în familii.
Palo Alto, CA: Cărți despre știință și comportament.
Satir, V. & Banmen, J. (1983). Virginia Satir verbatim 1984. North Delta, BC: Delta
Asociații psihologice
Satir, V., Banmen, J., Gerber, J., & Gomori, M. (1991). Modelul Satir: Terapia familială și nu
numai. Palo Alto, CA: Cărți despre știință și comportament.
Shadley M. L. (2000). Toți terapeuții sunt la fel? Revizuirea cercetărilor cu privire la utilizarea
sinelui în terapie. In Baldwin, M. (Ed.), Utilizarea sinelui în terapie. ed.II (pp. 191–211). New York:
Haworth Press.