Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Sociologie și Comunicare

Programul de studiu: Comunicare și relații publice
Disciplină: Comunicare socială
Activitate: seminar
Titular: Conf. Univ. dr. Codrina Csesznek
Studente:Baciu Daniela Lavinia
Blăniță Andreea Mădălina

Divorțul

Divorțul este un fenomen psiho-social şi juridic complex, ce reprezintă forma finală de

desfacere a vieții conjugale, cu efecte puternice asupra partenerilor de cuplu conjugal şi a
descendenților acestora. Potrivit acestei definiții, divorțul reprezintă ultima etapă în cadrul
procesului de erodare şi disoluție a axului central al familiei-cuplu marital.
În ciuda faptului că am numit divorțul ca fiind ultima etapă a acestui proces,
trebuie să menționăm faptul că după divorțţ, în condițiile în care în vechiul cuplu erau copii,
existenţa familiei nu încetează, ci îmbracă o altă formă.

 Divorțul în România

La nivelul Uniunii Europene, România se află la mijlocul clasamentului cu o rată

a divorțurilor de 1,5% (2018). Analiza Frames arată că numărul divorțurilor din 2018 a scăzut
față de anul 1990, când au fost înregistrate 32.966 de divorțuri şi față de anul 2010 când aveam
32.632. Statisticile arată că în anul 2018 au fost 30.857, mai puțin cu 290 de divorțuri față de
2017, rata divorțialității scăzând de 1,42 în 1990, la 1,39 în anul 2018. Datele institutului
Național de statistică arată că din totalul divorțurilor pronunțate în anul 2018, două treimi au fost
cu acordul părţilor. În 47,3% dintre cazuri, vina a fost a ambilor a ambilor soți, 11% din vina
soțului, 3,9% din vina soției şi 37,8% din alte cauze. Din punct de vedere regional, cele mai
multe divorțuri au fost înregistrate în Bucureşti, un număr de 2888 de cazuri, la polul opus fiind
județul Vâlcea cu un număr de 215 divorțuri.

 Cauzele divorțului

Emanciparea economică a femeii:soțiile independente financiar nu mai acceptă orice de

la soții lor și separarea este o soluție pe care o iau în calcul din ce în ce mai mult. Democratizarea
și liberalizarea vieții sociale, scăderea influenței bisericii, schimbare legislației, diminuarea
constrângerilor sociale au dus la facilitatea divorțului.
 Consecințele divorțului asupra copiilor
 Divorțul este un proces îndelungat, care influențează copiii timp de mai mulți ani,
începând de la certurile dintre părinți şi extinzându-se mult după plecarea unuia dintre aceștia de
acasă. Studiile realizate arată că acei copii cu părinți divorțați prezintă semne de tulburare
psihologică deja cu 8-12 ani înainte de divor, acest lucru fiind datorat deteriorării relației
părinților şi atmosferei conflictuale din familie. Majoritatea copiilor au probleme şi în lunile
imediat următoare ale divorțului, probleme de adaptare majore.
Consiliul psihologic, Gabriela Farago, susține că divorțul poate cauza probleme
emoționale asupra copiilor, precum suferință, tristețe, izolare, frică de singurătate şi/sau frustrare,
indiferent de vârsta acestora. Copii trăiesc în teamă şi suferință, deoarece nu înțeleg ce se
întâmplă sau consideră că sunt ei vinovați de separarea părinților.
 Studiu de caz

Tabloul familiei: minora locuieşte cu mama, dar nu se înțelege cu aceasta, deoarece o

consideră vinovată pentru divorțul părinților (mama găsindu-şi alt partener în timpul căsniciei,
deoarece tatăl lucra foarte mult.) S.G. se întâlneşte cu tatăl biologic de două ori pe lună.
Tabloul copilului: prezența noului tată a făcut-o pe S.G. să fie rebelă şi să nu respecte pe
nimeni. Situația şcolară a acesteia s-a agravat după divorțul părinților, lipsind din ce în ce mai
mult, câteodată dorind să plece şi de acasă. La doar 17 ani aceasta consumă alcool şi are prieteni
dubioşi. Cu toate acestea, mama tinerei nu îi spune nimic considerându-se vinovată pentru
situația în care se află fiica ei. Situația financiară este bună, dar nici banii, nici noul tată nu
compensează lipsa tatălui ei biologic, aceasta dorindu-şi să locuiască cu acesta.
 Trauma divorțului pentru cei doi partenerii

Studiile efectuate de-a lungul timpului au concluzionat că divorțul este un eveniment

traumatizant și pentru cuplurile care nu au copii. Persoanele care au trecut printr-un divorț trec
prin trei etape după terminarea acestuia: negare, învățare, schimbare.
Negarea, prima etapă a divorțului. Adultul își dorește menținerea situației din
timpul căsătoriei, fără a implementa noi comportamente. Sentimentul de
stabilitate este unul fals, deoarece nu corespunde cu noile realității de după
divorț.
Învățarea, a doua etapă a divorțului reprezintă reevaluarea propriilor greșeli,
asumarea și îndreptarea acestora.
Schimbarea, în ultima etapă intervine faza de stabilizare în care învățăturile
acumulate duc la schimbări majore în viața lor.

 Concluzii

Mesajul pe care dorim să-l transmitem este acela că divorțul este un eveniment
traumatizant, atât pentru cuplurile care au descendenți, cât și pentru cele care nu au. Este un
proces greu care trece prin mai multe etape până la conștientizarea și acomodarea cu noua viață,
cea după divorț.

 Bibliografie

https://www.thriveglobal.ro/stories/trauma-divortului-pentru-cei-doi-parteneri/
http://astecomedical.ro/copil-sanatos/articole-copil-sanatos/divort
https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44078/1/MPRA_paper_44078.pdf
https://www.romedic.ro/alina-dorca-armas/articol/14791
https://www.google.com/imghp?hl=en
 https://www.qreferat.com/referate/asistenta-sociala/CERCETARE-SOCIALA-CAZ-
DE-DIVOR755.php