s-a pr buşit ceva greu; m gândeam de ce Doamne anume cu mine s-

a întâmplat asta, dar dup 10 min mi-am revenit şi m-am gândit c

am avut o copil rie fericit împreun cu p rinţii mei adoptivi, am
finisat studii superioare, am o familie, un soţ care m iubeşte, deci
nu-mi pare r u de nimic în viaţ şi nu sunt altfel (CA_49_f)”
În concluzie constat m c , deşi legislaţia Republicii Moldova
reglementeaz p strarea secretului adopţiei, consider m important
cunoaşterea de c tre copil a faptului c a fost adoptat şi în cazul în
care exist posibilitatea, cunoaşterea p rinţilor biologici, aceasta va
favoriza o dezvoltare normal a personalit ţii sale. Ascunderea acestui
fapt poate crea o traum major pentru copil şi uneori pierderea
încrederii în p rinţii adoptivi pentru totdeauna.
Referinţe:
1. Legea privind regimul juridic al adopţiei. Nr. 99 din 28.05.2010. În:
Monitorul Oficial, nr. 131-134, art. 441.
2. WEIR, K.N. Multidimensional aspects of adoptive family social
Disclosure patterns. Adoption Quarterly 5 (1), 2002, p.234.
3. BUZDUCEA, D., LAZ R, FL., BEJENARU, A. GRIGORAŞ, V., PA-
NAIT, B. Strategii de comunicare despre adopţie între p rinţii adoptivi şi
copilul adoptat. Bucureşti: Romprint paper S.R.L., 2013, p.132.
4. Ч ВА, А. я. B: С -
а и а , №7, 1986, c.51.

CONCUBINAJUL ÎN VIA A TINERILOR

Lumini a PASTUH

Societatea contemporan favorizeaz declinul familiei nucleare,

oferind în loc o varietate de alternative, care mai de care deosebite i
puternic diferen iate. Conceptului clasic de “structur a familiei”,
teoretizat i opera ionalizat în literatura de specialitate ast zi i se
asociaz tot mai mult conceptual de” restructurare a familiei”. Familia
r mâne grupul social vital ce asigur îngrijirea, protecţia şi educaţia
copilului. În contextul schimb rilor sociale, se constat o diversificare
a modelelor familiale: frecvenţa crescând a concubinajului, creşterea
num rului divorţurilor, a familiilor cu un singur p rinte, opţiunea unor
femei de a avea un copil în afara c s toriei, noile forme coexistând cu
modelul „clasic” al familiei conjugale. Într-o lume în care toate

228
instituţiile şi toate tipurile de raporturi sociale se schimb în ritm
accelerat, familia nu poate r mâne neschimbat . Nu trebuie absolutizat
un model sau altul de organizare familial . Toate aceste schimb ri nu
trebuie interpretate ca o criz a familiei, ci, mai degrab , ca adapt ri
ale conduitei individuale la schimb rile demografice, economice şi
materiale ce afecteaz societ ţile în ansamblul lor.
Familia contemporan , trece ast zi printr-o situaţie dificil ,
marcat de schimb ri dramatice atât pe plan material din punctul de
vedere al resurselor economice, cât şi pe plan axiologic, prin
confruntarea cu noi valori şi norme sociale impuse membrilor ei de un
nou mod de viaţ care cere o revizuire la nivel comportamental. Tot
mai mul i tineri prefer s locuiasc împreun f r a avea
responsabilit i unul fa de altul. Acest mod de viaţ este adoptat de
cuplurile tinere sau de persoanele care au trecut deja prin o c s torie
care a e uat i deja le este fric de oficializarea rela iilor din nou.
Tân ra genra ie este adept a uniunii libere, cel pu in pân la o
anumit vârst , ceea ce pare a fi un reflex de ap rare a cuplurilor în
fa a constrângerilor materiale ori sociale, ale unor cadre tradi ionale
dep ite. Op iunea pentru o uniune liber încearc s îmbine nevoia de
dependen i de identificare cu cea de autonomie, nevând aspectul
contractual al rela iei i exaltându-l pe cel al libert ii i plenarit ii de
manifestare.
În majoritatea rilor dezvoltate, concubinajul a devenit chiar o
mod de convie uire. De ce? Pentru c î i testeaz compatibilitatea
înaintea c s toriei, au companie, via sexual constant , î i adun
veniturile în comun i, în cazul unei desp r iri, nu mai trec pe la
tribunal. Declinul mariajului a crescut, la fel i rata cuplurilor care
aleg concubinajul. Dup cum arat unele studii, multe adolescente
cred c a locui împreun cu persoana iubit , înainte de c s torie, este
o idee foarte bun . Via a în uniunea consensual este foarte scurt . De
obicei, dac partenerii nu se c s toresc în primii 5 ani, ei se despart.
Foarte pu ine cupluri de acest gen se men in mai departe. Se spune
c , economic e mai bine s locuieşti împreun cu partenerul. Pe de alt
parte, la o desp rţire, motivele economice nu mai conteaz . Dac
locuieşti cu persoana iubit înainte de c s torie, ai posibilitatea s o
cunoşti mai bine, ceea ce poate fi benefic relaţiei sau dimpotriv , s
duc la desp rţire.

229
 Comparativ cu rile din spa iul european, unde concubinajul în
multe cazuri a substituit definitiv c s toria oficial , în Republica
Moldova cuplurile conjugale neînregistrate sunt premerg toare
c s toriei i mai mult caracteristice pentru vârsta jevenil . Practica
arat c acceptarea noilor forme alternative nu duce la tergerea
tradi ionalei familiei monogame. C s toriile neînregistrate sau
concubinajul sunt binecunoscute i studiate pe larg în rile
occidentale. În Republica Moldova amploarea fenomenului pentru
prima dat a fost semnalat în timpul Recens mântului din 2004.
Num rul cuplurilor conjugale recenzate a constituit 58 mii, din care
7,2% au declarat ca tr esc în concubinaj. Cel mai mare num r de
cupluri neînregistate s-a constatat în mediul rural 68,7% [1,p.31].
Adev rul care se ascunde în spatele acestei probleme este acela c
rela ia oamenilor care tr iesc în concubinaj nu este zidit pe temelia
leg mântului dragostei, ci doar pe satisfacerea nevoilor lor. În
consecin , nefiind lega i printr-un act de c s torie, ei folosesc
amenin area cu desp r irea, pentru a- i manipula partenerii în vederea
ob inerii a ceea ce- i doresc. Mesajul nerostit, dar foarte clar al tr irii
în concubinaj este acesta: „M implic în aceast rela ie cu tine atâta
vreme cât m satisfaci. În momentul în care nu m voi mai sim i
fericit lâng tine, voi pleca.” Altfel spus, oamenii care tr iesc
împreun nu doresc s - i asume angajamente de lung durat ,
deoarece aceasta ar însemna pierderea elementului de nesiguran de
care se folosesc pentru a- i ine partenerii sub presiunea de a le împlini
nevoile. Celor care tr iesc în concubinaj le este foarte dificil s ia
decizia de a se angaja pe via într-o rela ie cu cineva, deoarece un
astfel de angajament ar însemna un control minim asupra modului în
care partenerii îi vor trata în viitor.
Tot mai mul i tineri consider c concubinajul este ceva mai
superior decât c s toria, pentru c din lips de obliga ii oamenii
oricum continu s fie împreun . Decizia de a împ r i spa iul i timpul
este una liber i necondi ionat . Dac oamenii simt ceva unul fa de
altul, nu cred c ei au nevoie de contracte precum cel de c s torie.
Fiecare poate pleca când simte c a a trebuie, iar aceast lips de
obliga ie (care uneori poate fi teribil , s fii cu cineva pentru c e ti
c s torit/- ) poate face ca rela ia s fie mult mai puternic i profund
[4]. Concubinajul ar putea fi o faz ini ial , care precede c s toria, dar

230
asta nu înseamn c , în cazul în care un cuplu se afl în statut de
concubinaj, ace tia se vor c s tori neap rat – este o alegere pe care o
ia fiecare cuplu în parte.
Mul i tineri care locuiesc în concubinaj spun c înc nu au ajuns la
vârsta pentru a merge la oficiul st rii civile. Îns de fapt „vârsta
potrivit ” pentru c s torie este doar un cli eu. Exist o vârst medie
pentru un anumit teritoriu, întrucât tim cu to ii c nu este un normativ
de vârst pentru toate popoarele de pe Terra. Te c s tore ti atunci
când e ti gata din punct de vedere fizic, moral i, nu în ultimul rând,
financiar. Totodat , nu a putea sus ine ideea precum c concubinajul
este o form de rela ie mai instabil , întrucât cineva se simte bine fiind
într-o rela ie „ne tampilat ”, iar cineva se reg se te f când parte dintr-
o c snicie. De obicei, concubinajul poate fi o rela ie ce anticipeaz
mariajul, atunci când partenerii de cuplu realizeaz c se potrivesc i
î i doresc o nou etap , pentru care purced spre c s torie [4]. Indiscu-
tabil, c s toria e o etap decisiv în via a unui cuplu, care în sinea ei
poart rolul de a „c li” partenerii, f cându-i imuni la tot soiul de conf-
licte minuscule, ce anterior ar fi atentat la integritatea rela iei acestora.
Dar observ m c tot mai mul i tineri prefer s locueasc cu
persoana iubit f r a purta responsabilit i unul fa de altul. Decizia
cuplurilor de a nu-şi uni destinele şi de a tr i în concubinaj este
influenţat în majoritatea cazurilor de aspectul juridic. Din punct de
vedere legal, c s toria presupune mai multe responsabilit ţi, în timp
ce concubinajul nu este recunoscut ca form juridic de convieţuire.
Chiar dac nu exist drepturi şi obligaţii de genul celor reglementate
de lege pentru c s torie, nimic nu mai împiedic un cuplu nec s torit
s locuiasc şi s dobândeasc bunuri împreun , s contracteze datorii
sau s dea naştere copiilor. Situaţia devine mai tensionat atunci când
relaţia „nu mai merge”, iar partenerii î i pretind bunurile pe care le-au
acumulat pe parcursul concubinajului. Coabitarea nu a fost
dintotdeauna în aten ia societ ii. Dar odat cu cre terea num rului
celor care au ales aceast form de convie uire, coabitarea a intrat în
aten ia opiniei publice. În concluzie putem spune c oricât de mult nu
am opune rezisten formei de convie uire prin uniuni consensuale ea
oricum o s existe. Cu atât mai mult c persoanele nu sunt con tiente
de consecin ele negative ale concubinajului, tr esc împreun i se simt
atât de bine încât nu mai simt nevoia de a- i uni destinele.

231
 Referinţe:
1. BULGARU, M., CHISTRUGA, I., Familia tân r. Aspecte ale adapt rii
la societatea în schimbare. Chi in u: CEP USM, 2015.
2. MITROFAN, I., CIUPERC , C. Uniunea liber între posibilitate i
realitate. În: Psihologia, nr.8, 1998.
3. ILU , P. Sociopsihologia i antropologia familiei. Ia i: Polirom, 2005.
4. Familia tradiţional şi Familia modern . Disponibil:.https://ru.-
scribd.com/doc/41054786/Familia-tradi%C5%A3ional%C4%83-
%C5%9Fi-Familia-modern%C4%83. Accesat 10.09.2018.

SPECIFICUL COD RII DATELOR ÎN TEORIA

ÎNTEMEIAT EMPIRIC

Aliona CHIRA

În ştiinţele sociale, cercet rile care au la baz un demers

metodologic calitativ sunt privite de cele mai multe ori cu neîncredere
de c tre cercet torii cantitativişti din considerentul c acest demers nu
presupune canoane şi proceduri explicite pentru a garanta validitatea şi
fidelitatea rezultatelor cercet rii. În acest context, cercet torii
calitativişti împ rt şesc convingerea c pentru a limita subiectivismul
imputat studiilor calitative, dar şi a respecta principiile metodologiei
ştiinţifice este necesar de a redefini şi ajusta canonul (demersul)
ştiinţific astfel încât acesta s corespund realit ţii cercet rilor
calitative şi complexit ţii fenomenelor sociale. Acest canon ştiinţific
trebuie s includ semnificaţia, compatibilitatea dintre teorie şi
observaţie, generalizarea, consistenţa, reproductibilitatea, precizia şi
verificarea [2,p.4], cu precizarea de a nu c dea în plasa pozitivismului.
În cercetarea calitativ , fiecare mod de descoperire îşi dezvolt
propriile standarde; important este c acestea s fie explicite. Aşadar,
şi în cazul teoriei întemeiate empiric, care este o metod de cercetare
calitativ , se foloseşte un set sistematic de proceduri şi tehnici pentru a
construi o teorie derivat inductiv despre un fenomen [6]. Demersul
de cercetare în baza metodei teoriei întemeiate empiric cuprinde
urm toarele elemente: formularea întreb rilor; eşantionarea teoretic ;
transcrierea interviurilor şi rezumatul contactelor; gruparea datelor şi

232

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)