Conceptul de

căsătorie din punct

de vedere științific

Realizat de studenta Buță Diana, anul II, grupa 2208

Verificat de: Felicia Păscăluță
 Cuprins
● Introducere
● Conceptul de căsătorie din punct de vedere științific
● Nupțialitatea și divorțialitatea
● Sociologia căsătoriei
● Concluzie
● Bibliografie
 Introducere

Căsătoria, una dintre cele mai vechi și universale instituții sociale, este
subiectul aprofundat al dezbaterilor, studiilor și interesului uman de-a lungul
istoriei. Deși poate părea simplă la prima vedere, căsătoria este un concept
complex, având implicații variate în diferite culturi, perioade istorice și
contexte sociale. Este un subiect atât de vast și de divers, încât a atras atenția
cercetătorilor din numeroase domenii, de la sociologie și antropologie până la
psihologie și economie.
Acest subiect poate fi abordat din mai multe
perspective, inclusiv istorică, culturală, socială
și legală.
Din perspectivă culturală, căsătoria poate varia foarte mult în
funcție de regiune și de grupul etnic. Ritualurile de căsătorie,
tradițiile și ceremoniile pot fi diferite de la o cultură la alta,
reflectând valorile și normele respective.

Din punct de vedere social, căsătoria are impact asupra

structurii familiei și a comunității. În multe societăți, căsătoria
este văzută ca o modalitate de a crea o unitate familială stabilă
și de a asigura creșterea și educarea copiilor într-un mediu sigur
și de sprijin.

Din punct de vedere legal, căsătoria implică înregistrarea și

recunoașterea oficială a uniunii în fața statului. Acest lucru
poate avea implicații legale, fiscale și de protecție socială pentru
cuplu.
Conceptul de
căsătorie din punct
de vedere științific
Căsătoria este un concept complex , iar
perspectivele asupra acestuia variază în funcție
de contextul cultural, social și legal. Cu toate
acestea, din punct de vedere științific, căsătoria
poate fi analizată din mai multe perspective,
inclusiv din punct de vedere psihologic,
sociologic, antropologic și biologic.
Perspectiva psihologică:
Căsătoria este adesea studiată din perspectiva psihologiei pentru a
înțelege relațiile interpersonale și dinamica cuplurilor. Cercetările în
domeniul psihologiei căsătoriei pot analiza aspecte precum satisfacția
maritală, comunicarea în cuplu, rezolvarea conflictelor și aspectele
emoționale ale căsătoriei. Aceste studii pot ajuta la identificarea
factorilor care contribuie la o căsnicie sănătoasă și la dezvoltarea
terapiilor de cuplu pentru cuplurile care se confruntă cu dificultăți.

Perspectiva sociologică:
Din perspectiva sociologiei, căsătoria este adesea abordată ca o
instituție socială. Cercetările sociologice se concentrează pe modul în
care căsătoria influențează structura socială, relațiile de putere dintre
sexe, distribuția resurselor și rolurile sociale. De asemenea, sociologii
studiază tendințele în ceea ce privește ratele de căsătorie, motivele
pentru care oamenii se căsătoresc și impactul social al divorțului.
 Perspectiva antropologică:
Antropologia examinează căsătoria dintr-o
perspectivă culturală și istorică. Cercetătorii
antropologi studiază diferite practici
matrimoniale, ritualuri de căsătorie și
moduri în care societățile definesc și
reglementează căsătoria. Această
perspectivă poate dezvălui modul în care
cultura și tradițiile influențează ideile și
practicile legate de căsătorie.
Perspectiva biologică:
Perspectiva biologică se concentrează pe
aspectele evoluționiste ale căsătoriei și ale
relațiilor umane. Aceasta poate explora
aspecte precum selecția sexuală, atracția
între parteneri, relația dintre căsătorie și
reproducere, precum și evoluția
comportamentelor umane în cadrul
cuplurilor.
 Este important de menționat că căsătoria are și o dimensiune
legală, care variază de la o țară la alta și poate avea implicații
importante în ceea ce privește drepturile și responsabilitățile
partenerilor. De asemenea, căsătoria poate fi un angajament
emoțional și spiritual semnificativ pentru mulți oameni, în afara
aspectelor științifice și sociale.
 Nupțialitatea și divorțialitatea
În anul 2022, s-au înregistrat 18,2 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 10,4% comparativ cu
anul 2021. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,8 căsătorii la
1000 de locuitori în 2021 la 7,2 căsătorii în anul 2022.
Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2022, și anume 33,3%, revin
bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, aceeași pondere fiind înregistrată la căsătoriile încheiate de
femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 29 ani
pentru bărbați și de 26 ani pentru femei.

În cazul divorțurilor, în anul 2022 s-au înregistrat 9,6 mii, numărul acestora fiind în descreștere cu
3,4% comparativ cu anul 2021, iar rata divorțialității a constituit 3,8 divorțuri la 1000 de locuitori.
Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,4 ani pentru bărbați și 38,1 ani pentru femei.
Din total divorțuri, în anul 2022, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de
5 ani constituiau – 23,0%, după 5-9 ani – 24,2%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă
cuprinsă între 10-14 ani (17,7%), după 15-19 ani (12,2%), și respectiv după 20 ani și peste (22,9%).
Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.
 Poligamia și monogamia:
Poligamia este o formă de căsătorie în care o persoană se căsătorește cu mai mult de un
partener în același timp. Aceasta poate lua mai multe forme, cum ar fi poligamia (un
bărbat cu mai multe soții), poliandria (o femeie cu mai mulți soți) și poliamoria (mai
multe persoane de orice gen implicându-se într-o relație maritală).
Poligamia este practicată sau a fost practicată în diverse culturi din întreaga lume. În
unele culturi, este văzută ca o tradiție acceptată și poate avea conotații religioase sau
sociale pozitive. În altele, poate fi văzută ca o practică controversată și discriminată.
În multe țări, poligamia este ilegală și nepermisă, cu excepția cazurilor în care este
permisă din motive religioase. În unele jurisdicții, poligamia poate avea consecințe
legale, cum ar fi pedepse penale sau restricții privind drepturile legale și de moștenire.
Monogamia este forma tradițională de căsătorie în care o persoană se căsătorește cu o
singură altă persoană în același timp și menține o relație monogamă exclusivă.
Monogamia este forma dominantă de căsătorie în multe culturi din întreaga lume și este
adesea promovată ca fiind ideală și stabilă pentru relații și familii.
Monogamia este regula în majoritatea țărilor și este legală și reglementată în conformitate cu
legile locale. Prin urmare, căsătoria monogamă este cea mai obișnuită și acceptată formă de
căsătorie în majoritatea jurisdicțiilor.
Este important de menționat că percepția și reglementarea poligamiei și monogamiei pot
varia semnificativ în funcție de contextul cultural și religios. În unele țări, există comunități
sau grupuri religioase care practică poligamia și care pot beneficia de excepții legale în acest
sens. De asemenea, este important să se sublinieze că discuțiile despre căsătorie și forme de
uniune au evoluat în timp, iar perspectivele și normele sociale pot continua să se schimbe în
diferite regiuni ale lumii.
 Sociologia căsătoriei:
Sociologia căsătoriei este o disciplină care se ocupă de studiul căsătoriei și a relațiilor de familie
dintr-o perspectivă științifică și socială. Există numeroase perspective sociologice asupra căsătoriei
care analizează structura familială, schimbările sociale și efectele căsătoriei asupra indivizilor și
societății în ansamblu. În continuare voi prezenta câteva dintre teoriile și perspectivele importante din
sociologia căsătoriei:

Teoria funcționalistă:
Această teorie vede căsătoria ca o instituție socială care aduce stabilitate și ordine în societate.
Funcționaliștii consideră că căsătoria îndeplinește anumite funcții esențiale, cum ar fi reproducerea,
socializarea copiilor și asigurarea suportului emoțional și financiar între parteneri.

Teoria conflictuală:
Teoria conflictuală subliniază aspectele de putere și inegalitate în căsătorie și familie. Această
perspectivă argumentează că căsătoria poate fi folosită pentru a menține structurile de putere și
inegalitate de gen sau de clasă. De exemplu, ea poate contribui la subordonarea femeilor sau la
consolidarea privilegiilor clasei dominante.
Teoria schimbării sociale:
Această perspectivă se concentrează asupra modului în care căsătoria și familia se adaptează la schimbările
sociale. Teoreticienii schimbării sociale explorează modul în care evoluțiile în domenii precum economia,
tehnologia și valorile culturale influențează structura și funcționarea familiei.

Teoria interacționistă:
Teoria interacționistă se concentrează asupra interacțiunilor la nivel individual în cadrul căsătoriei și familiei.
Aceasta analizează modul în care semnificațiile sociale și simbolurile influențează relațiile conjugale și
comunicarea dintre parteneri.

Teoria schimbării de rol:

Această teorie abordează modul în care căsătoria și familia pot influența rolurile de gen și modul în care acestea
evoluează. Se examinează cum au loc schimbări în responsabilitățile și așteptările de gen în căsătorie și familie.

Efectele căsătoriei asupra indivizilor și societății:

Sociologii au studiat, de asemenea, efectele căsătoriei asupra indivizilor și societății în ansamblu. Aceste studii
au acoperit subiecte precum sănătatea, bunăstarea, stabilitatea economică și satisfacția în relația de cuplu.
 Concluzie
În concluzie, conceptul de căsătorie poate fi analizat și înțeles din multiple perspective
științifice, inclusiv sociologice, psihologice, biologice și antropologice. Studiile din aceste
domenii au oferit o înțelegere mai profundă a modului în care căsătoria afectează indivizii și
societatea în ansamblu, dar rămâne un subiect complex și variabil, care poate fi abordat în mai
multe moduri. Căsătoria poate fi văzută ca o instituție socială cu rădăcini adânci în societate. Din
perspectivă științifică, cercetările au arătat că căsătoria poate avea un impact semnificativ asupra
bunăstării individuale și a societății în ansamblu. Căsătoria poate contribui la stabilizarea vieților
indivizilor și poate avea efecte pozitive asupra sănătății mentale și fizice. Cercetarea psihologică
a relațiilor a investigat dinamica căsătoriei și factorii care contribuie la succesul sau eșecul unei
căsnicii. Această perspectivă științifică arată că comunicarea eficientă, satisfacția sexuală,
încrederea și gestionarea conflictelor sunt elemente cheie pentru menținerea unei căsnicii
sănătoase. Căsătoria a evoluat în moduri diferite în diverse culturi și perioade de timp.
Perspectiva științifică poate explora modul în care căsătoria a fost influențată de factori culturali,
socio-economici și religioși, și cum a evoluat ca instituție în diferite societăți.
 Bibliografie

-Schoen, R. și Standish, N. J. (2001). Retragerea căsătoriei: Rezultatele din tabelele de viață

privind starea civilă pentru Statele Unite, 1995. Population and Development Review, 27(3),
553-563.
-Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
-Filipinescu I. Drept internațional privat. Vol I – București:Editura Proarcadia, 1994.
-Dreptul Familiei, ediția a III-a. Revăzută și completată.
-Codul familiei