2024.02. SUPORT Noutati Fiscale 2024

Regimul Microintreprinderilor 2023-2024
(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)

1. Definitie
Pana la 31.12.2023
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii, la 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 500.000 euro
(pentru anul 2023 - 2.473.700 lei); se utilizeaza cursul BNR de la sfarsitul anului 2022,
respectiv 4,9474 lei/euro;
b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unitățile
administrativ-teritoriale;
c) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele
judecătoreşti;
d) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu exceptia
veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN 6920 “Activități
de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal”, în proporţie de peste
80% din veniturile totale;
e) are cel puțin un salariat, cu exceptia entitatilor nou infiintate care au ca termen 30
de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice;
f) are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care
se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
DUPA 01.01.2024 – OUG 115/2023

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii, la 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri care nu depăşesc la finalul anului 2023 echivalentul în lei al
sumei de 500.000 de euro (2.473.700 lei) si nu depasesc in cursul anului 2024
plafonul de 500.000 de euro (2.487.300 lei) - se utilizeaza cursul BNR de la
sfarsitul anului 2023, respectiv 4,9746 lei/euro;
b) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unitățile
administrativ-teritoriale;
c) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti;
d) a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, cu
exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN
6920 “Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul
fiscal”, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;
e) are cel puțin un salariat, cu exceptia entitatilor nou infiintate care au ca termen
30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice;
f) are asociaţi/acţionari care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot şi este
singura persoană juridică stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice
regimul de microintreprindere;
g) a depus în termen situaţiile financiare anuale (NOU – OUG 115/2023).
1
Depunerea situatiilor financiare
Daca, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen
situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar precedent, entitatea datorează
impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu este îndeplinită aceasta condiţie.
Conform Legii contabilitatii 82/1991, termenul de depunere al situatiilor
financiare in cazul societatilor comerciale este de 150 de zile de la inchiderea
exercitiului financiar. Pentru situatiile financiare aferente anului 2023, termenul ar fi 29
mai 2024!
Conform OUG 115/2023, pentru ca o entitate sa ramana microintreprindere in
anul 2024, va trebui sa depuna situatiile financiare aferente anilor precedenti anului
2023 pana la 31 MARTIE 2024!
Termenul standard pentru depunerea situatiilor financiare este de 150 de zile,
ceea ce inseamna ca daca in anii urmatori o entitate nu va depune situatiile financiare
in termen, va trece la impozit pe profit cu data de 1 aprilie a acelui an, respectiv
inceputul trimestrului in care conditia a fost incalcata.
Plafonul de 500.000 de euro – intreprinderi legate

În aplicarea prevederilor referitoare la plafonul de 500.000 de euro, limita
privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile obtinute de persoana
juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, asa cum
sunt definite prin Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii.
În cazul unei microîntreprinderi care, în cursul anului, se găseşte în situaţia de a
avea intreprinderi legate, plafonul de 500.000 euro se verifică luând în calcul veniturile
acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.
Intreprinderi legate (Legea 346/2004)

Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre
următoarele raporturi:
a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau
ale asociaților celeilalte întreprinderi;
b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea
membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere
a celeilalte întreprinderi;
c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra
celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această
întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;
d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și
deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei
întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților
întreprinderii respective.
Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus,
prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care
acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă
2
își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe
piețe adiacente.
O piață adiacentă este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată
direct în amonte ori în aval pe piața în cauză.
Detinere directa/indirecta a peste 25% din capitalul social

Asociaţii/acţionarii entitatii care deţin, în mod direct sau indirect, peste 25%
din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la entitatea
analizată, cât şi la alte entitati care îndeplinesc condiţiile pentru a fi microîntreprindere,
trebuie să stabilească, până la 31 martie inclusiv a anului fiscal următor, o singură
persoană juridică română care sa fie microintreprindere. Entitatile care nu au fost
stabilite de către asociaţi/acţionari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidenţa
impozitului pe profit.
Daca, în cursul anului, oricare dintre asociaţii/acţionarii unei microîntreprinderi
deţine, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot şi la alte microîntreprinderi, asociaţii/acţionarii
trebuie să stabilească microîntreprinderea/microîntreprinderile care urmează să
treaca la impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează situaţia
respectivă, astfel încât condiţia de deţinere a unei singure microîntreprinderi să fie
îndeplinită.
Verificarea aplicării acestor prevederi se va efectua pe baza unei proceduri
aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.
EXEMPLU:
In anul 2022, o persoana fizica era asociat unic in 6 societati comerciale.
Pentru ca toate acestea sa ramana microintreprinderi si dupa 1 ianuarie 2023,
in decembrie 2022 persoana fizica a decis sa ramana asociat unic doar in 3 societati,
iar una din aceste societati a devenit asociat unic in celelalte 3 societati.
Astfel, nicio persoana nu detine in mod DIRECT mai mult de 25% din capital in
mai mult de trei persoane juridice române.
In anul 2023, toate cele 6 societati au putut ramane microintreprinderi.

Incepand cu 1 ianuarie 2024, o persoana poate detine o singura
microintreprindere, iar procentul de 25% se analizeaza, direct sau indirect.
Astfel, pana la 31 martie 2024, persoana fizica trebuie sa stabileasca o singura
entitate din cele sase detinute pe care ar dori sa o lase in continuare in categoria
microintreprinderilor, iar celelalte 5 entitati trebuie trecute in categoria entitatilor
platitoare de impozit pe profit.
In acest sens, va depune la ANAF Declaratia 700, modificarea regimului de
impozitare pentru cele 5 entitati facandu-se cu data de 1 ianuarie 2024.
3
Suspendarea activitatii (NOU – OUG 115/2023)
O microîntreprindere care se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul
comerţului, continuă să fie plătitoare de impozit pe venit pentru întreaga perioadă în
care înregistrează această situaţie de inactivitate.
O microîntreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în
registrul comerţului continuă să fie plătitoare de impozit pe venit de la data înscrierii în
registrul comerţului a menţiunii de reluare a activităţii, dacă va avea un angajat, în
termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării menţiunii în Registrul Comerţului.
Nu pot fi microintreprinderi următoarele persoane juridice române:

a) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
b) Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
c) Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
d) Fondul de garantare a asiguraților, constituit potrivit legii;
e) entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.
f) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar;
g) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul asigurărilor şi
reasigurărilor, al pieţei de capital, precum şi persoana juridică română care
desfăşoară activităţi de intermediere/distribuţie în aceste domenii, cu excepţia
intermediarilor secundari de asigurări şi/sau reasigurări care au realizat venituri
din activitatea de distribuţie de asigurări/reasigurări în proporţie de până la
15% inclusiv din veniturile totale (OUG 115/2023) – a se analiza Norma ASF
22/2021 privind distributia de asigurari;
h) persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de
noroc (atentie la contractele de asociere in participatiune, unde se considera
ca ambele parti obtin venituri din activitati de jocuri de noroc si practic trebuie
sa fie platitoare de impozit pe profit);
i) persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Incepand cu 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este

optional si nu obligatoriu, asa cum a fost pana la 31.12.2022.
Persoanele juridice române, cu exceptia celor de mai sus, pot opta să aplice
impozitul pe venit:
- la infiintare; sau
- începând cu anul următor celui în care îndeplinesc condiţiile de
microîntreprindere şi dacă nu au mai fost microîntreprinderi ulterior datei de 1
ianuarie 2023.
ATENTIE! Practic, incepand cu 1 ianuarie 2024, daca o microintreprindere trece

la impozit pe profit, NU va mai putea opta sa revina la regimul de microintreprindere,
ramanand platitoare de impozit pe profit pentru totdeauna. De asemenea, de exemplu,
daca o microintreprindere a trecut la impozit pe profit incepand cu al treilea trimestru
din anul 2023, nu va mai putea trece vreodata la impozit pe venit.
4
EXEMPLU:
In cursul anului 2022, entitatea ALFA a fost microintreprindere, insa la
31.12.2022 aceasta nu avea niciun salariat.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea a trecut la impozit pe profit.
Va mai putea entitatea sa redevina microintreprindere in viitor?
In niciun caz, entitatea ALFA nu putea sa redevina microintreprindere in cursul

anului 2023. Codul fiscal prevede foarte clar ca o entitate poate trece de la impozit pe
profit la impozit pe venit doar incepand cu anul urmator celui in care criteriile din
definitia microintreprinderii sunt indeplinite.
Astfel, chiar daca entitatea ALFA ar fi avut un salariat cu norma intreaga
incepand cu 10 aprilie 2023, aceasta poate opta sa treaca la impozit pe venit doar
incepand cu 1 ianuarie 2024, bineinteles respectand toate conditiile din definitie la
31.12.2023.
Daca, incepand cu al doilea trimestru al anului 2024 va mai incalca conditiile
din definitia microintreprinderii, aceasta va trece la impozit pe profit din acel
trimestru si NU va mai putea opta vreodata sa redevina microintreprindere.
O persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta să fie microîntreprindere

începând cu primul an fiscal, atunci cand condiţiile prevăzute in definitie la lit. b) şi f)
sunt îndeplinite la data înregistrării în registrul comerţului, iar cea de la lit. e) în termen
de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2023, o firma trebuie sa opteze inca de la infiintare
daca doreste sa fie platitoare de impozit pe venit prin depunerea unei Cereri de
înregistrare fiscala la Registrul Comertului, avand apoi obligatia ca in termen de 30 de
zile sa angajeze cel putin o persoana, respectandu-se criteriile din definitia salariatului.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu

normă întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe
ţară (3.300 lei).
DUPA 01.01.2023
In cazul în care raportul de muncă este suspendat, condiţia referitoare la
deţinerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai
mică de 30 de zile şi situaţia este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal
respectiv. În caz contrar entitatea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în
care nu mai este îndeplinită condiţia de a avea cel putin un salariat.
5
CODUL MUNCII – SUSPENDAREA CONTRACTULUI DE MUNCA (art 50-52)!!!
ART 50 - Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele
situatii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
c) carantina;………….
ART 51 - Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa

salariatului, in urmatoarele situatii:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in
cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la
implinirea varstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesionala;
(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor
nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca
aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
ART 52 - (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa

angajatorului in urmatoarele situatii:
a) in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea
raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau
similare;
b) pe durata detasarii;…….
Exemplu:
La 31 decembrie 2023, entitatea ALFA are 3 salariaţi cu următoarele contracte
de muncă:
- un contract de muncă cu timp parţial de 4 ore/zi;
- un contract individual de muncă cu 3 ore/zi.
Ce regim de impozitare va avea entitatea ALFA incepand cu anul 2024?
Tinand cont ca, insumand cele 3 fractiuni de norma rezulta 9 ore/zi, se

considera ca societatea indeplineste conditia privind numarul de salariati. Astfel,
entitatea ALFA poate plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor si in anul 2024,
bineinteles daca sunt respectate si celelalte conditii din definitia microintreprinderii.
Exemplu:
La 31 decembrie 2023, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venit, are 3
salariaţi cu următoarele contracte de muncă:
6
- un contract de muncă cu norma intreaga suspendat incepand cu 10 decembrie
2023, angajatul fiind in concediu creştere copil în vârstă de până la 2 ani
(perioada de suspendare este clar mai mare de 30 de zile).
Ce regim de impozitare va avea entitatea ALFA incepand cu anul 2024?
Incepand cu 1 ianuarie 2023, dacă perioada de suspendare este mai mare de 30

de zile, acel angajat nu se ia in calcul la stabilirea numarului de salariati.
Insumand cele 2 fractiuni de norma ale celorlalti 2 angajati rezulta 6 ore/zi,
ceea ce inseamna ca societatea NU indeplineste conditia privind numarul de
salariati. Astfel, entitatea ALFA va trece la impozit pe profit incepand cu 1 ianuarie
2024 si nu va mai putea reveni niciodata la regimul de microintreprindere.
Daca totusi pe finalul anului 2023 ar mai fi angajat o persoana cu un contract de
munca cu timp partial de cel putin 2 ore/zi, atunci fractiunile de norma insumate ar fi
reprezentat 8 ore/zi, iar societatea ar fi putut ramane microintreprindere si in anul
2024, bineinteles daca sunt respectate si celelalte conditii din definitia
microintreprinderii.
Incepand cu 1 ianuarie 2023 s-a abrogat prevederea cu privire la optiunea unei

microintreprinderi de a trece la impozit pe profit daca are capitalul social de cel putin
45.000 lei si cel putin 2 salariati. La infiintarea unei entitati, regimul de impozitare “de
baza” este cel de impozit pe profit, iar daca entitatea doreste sa fie microintreprindere
trebuie sa opteze in acest sens inca de la infiintare, bineinteles indeplinind criteriile din
definitie.
2. Cota de impozitare
Pana la 31.12.2022
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
DUPA 01.01.2023
Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.
Exemplu:
O societate cu 2 angajati cu norma intreaga a obtinut venituri din vanzarea
marfurilor in suma de 100.000 lei si cheltuieli cu marfurile si serviciile de la terti in
suma de 70.000 lei.
Calculati impozitul societatii daca este microintreprindere sau platitoare de
impozit pe profit.
Microintreprindere:
Venituri obtinute = 100.000 lei
Impozit pe venit = 100.000 lei x 1% = 1.000 lei
Platitor de impozit pe profit:

Cheltuieli deductibile = 70.000 lei
7
Profit fiscal obtinut = 30.000 lei
Impozit pe profit = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei
Iata ca, in acest caz cand entitatea are o marja de profit de 30%, aceasta ajunge
sa plateasca un impozit catre bugetul statului de aproximativ 5 ori mai mare.
In practica, trebuie facuta o analiza asupra faptului daca „este rentabil” ca o
astfel de societate:
- sa angajeze o persoana, sa suporte taxele salariale aferente si apoi sa opteze sa
aplice impozit pe venit de 1%; sau
- sa ramana platitoare de impozit pe profit si sa nu datoreze taxe salariale.
DUPA 01.01.2024 (Legea 296/2023)

Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc
60.000 de euro inclusiv (298.476 lei) și care nu desfășoară activitățile prevăzute
la lit. c) de mai jos;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro
(298.476 lei) (cursul de schimb este cel valabil la închiderea exercițiului
financiar precedent);
c) 3%, pentru microîntreprinderile care desfășoară activități, principale sau
secundare, corespunzătoare codurilor CAEN, indiferent daca veniturile sunt mai
mici sau mai mari decat plafonul de 60.000 de euro:
- 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator,
- 5829 - Activități de editare a altor produse software,
- 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat
client),
- 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației,
- 5510 - Hoteluri şi alte facilități de cazare similare,
- 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată,
- 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere,
- 5590 - Alte servicii de cazare,
- 5610 - Restaurante,
- 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente,
- 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a.,
- 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor,
- 6910 – Activități juridice (numai pentru societățile cu personalitate juridică
care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii)
- 8621 – Activități de asistență medicală generală,
- 8622 - Activități de asistență medicală specializată,
- 8623 - Activități de asistență stomatologică,
- 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.
Daca entitatile care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN de mai

sus obţin venituri şi din alte activităţi, cota de impozitare de 3% se aplică și pentru
veniturile din aceste alte activităţi.
8
Daca în cursul anului veniturile depășesc nivelul de 60.000 de euro (298.476 lei)
sau microîntreprinderea începe să desfășoare activitățile pentru care se aplica cota de
3%, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota
de impozitare de 3% din baza impozabila.
Daca în cursul anului, o microîntreprindere NU mai desfășoară activitățile pentru

care se aplica cota de 3% și veniturile nu depășesc nivelul de 60.000 euro (298.476 lei),
începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații, este aplicabilă cota de
impozitare de 1% din baza impozabila.
3. Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile

microîntreprinderilor în cursul anului (Art 52 Cod fiscal)
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

de 500.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau
management, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzatoare codului
CAEN 6920 “Activități de contabilitate si audit financiar; consultanta în domeniul fiscal”,
în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit
începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.
Limitele fiscale se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la începutul
anului fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel
valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Practic, in acest caz, entitatea nu mai are posibilitatea de a mai opta in perioada
următoare să redevina microintreprindere, daca trecerea la impozit pe profit are loc
dupa 1 aprilie 2023, deoarece in primul trimestru al anului 2023 a fost
microintreprindere.
Asa cum am mai precizat, OG 16/2022 prevede foarte clar ca persoanele juridice
române pot opta să devina microintreprinderi începând cu anul fiscal următor celui în
care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere și dacă nu au mai fost plătitoare de
impozit pe venit ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
Exemplu:
Daca o microintreprindere a deposit plafonul de 500.000 de euro in luna august
2023, aceasta datoreaza impozit pe profit pe perioada iulie – decembrie 2023, iar cand
va depune in anul urmator Declaratia 101 privind impozitul pe profit pentru anul
2023, va acoperi doar ultimele doua trimestre ale anului.
Entitatea NU va mai putea opta ulterior sa treaca la impozit pe venit, chiar daca
in anii urmatori va obtine venituri sub plafonul de 500.000 de euro.
În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte

condiţia de a avea cel putin un salariat, aceasta datorează impozit pe profit începând
cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiţie. Prin excepţie, o
microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, ramane in
continuare platitoare de impozit pe venit dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea
raportului de muncă, este angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
9
Bineinteles ca si aici trebuie sa tinem cont de definitia salariatului. Se accepta si
situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care remunerația
acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.
Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere, iar in 20 septembrie 2023 singurul
salariat si-a dat demisia care a fost acceptata de catre angajator, fara preaviz.
Societatea nu intentioneaza sa mai angajeze alte persoane.
De cand va trece entitatea ALFA la impozit pe profit?
Entitatea ALFA are la dispozitie 30 de zile sa angajeze o alta persoana, termen

care expira in 20 octombrie 2023. Conditia se considera incalcata la data la care au
expirat cele 30 de zile si nu la momentul demisiei singurului angajat.
Astfel, in luna octombrie (trimestrul IV) se considera ca entitatea incalca
conditia din definitie referitoare la a avea cel putin un salariat si nu in trimestrul III.
Practic, pana in 15 noiembrie 2023 entitatea va depune Declaratia 700 la
ANAF si va trece definitiv de la impozit pe venit la impozit pe profit incepand cu 1
octombrie 2023.
Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități

dintre cele prevăzute mai jos datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv:
a) activități în domeniul bancar;
b) activităţi în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, precum
şi activităţi de intermediere/distribuţie în aceste domenii, cu excepţia
intermediarilor secundari de asigurări şi/sau reasigurări care au realizat venituri
din activitatea de distribuţie de asigurări/reasigurări în proporţie de până la
15% inclusiv din veniturile totale;
c) activități în domeniul jocurilor de noroc;
d) activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze
naturale.
Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se
încadrează în situatiile de mai sus se efectuează luând în considerare veniturile și
cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.
4. Baza impozabila (Art 53 Cod fiscal)
Pentru stabilirea plafoanelor (60.000 si 500.000 de euro) trebuie să luaţi în calcul

aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă (art 53 din Codul fiscal). NU trebuie să
confundăm acest plafon cu cifra de afaceri a unei societăţi.
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie totalul veniturilor
trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a Conturi de
venituri, din care se scad:
10
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana (contul 761);
b) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
c) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
d) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721,
722 si 725);
e) veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584);
f) veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
(grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil
sau au fost constituite în perioada în care entitatea era microîntreprindere;
g) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
h) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura
stocurilor sau a activelor corporale proprii (contul 7581).
i) veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
j) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi
datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial (contul 768.analitic);
k) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709);
l) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora;
m) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
n) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție
de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul strain;
o) dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată
într-un alt stat membru UE, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât şi
filiala îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 24 din Codul fiscal “Regimul fiscal al
dividendelor primite din statele membre ale UE” (de la 1 ian 2023).
La baza impozabila se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609);
b) rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au
fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în
perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe
profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării
destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub orice formă,
lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv;
c) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub
orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În
situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt
luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării;
11
d) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile
din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a
decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel
la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul
anului (765 + 768.analitic – 665 – 668.analitic).
ATENTIE!
In cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit in cursul
anului, această diferenţă favorabila reprezintă elemente similare veniturilor în
primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit.
Daca o microîntreprindere devine plătitoare de impozit pe profit în primul
trimestru al anului fiscal, diferenţa respectivă nu reprezintă elemente similare
veniturilor în acest prim trimestru.
Exemplu:
Entitatea ALFA este microintreprindere, iar in primul trimestru a obtinut:
Elemente Suma
Venituri din prestari servicii (contul 704) 700.000 lei
Venituri din vânzarea unui autoturism (contul 7583) 50.000 lei
Venituri din diferente de curs valutar (contul 7651) 4.000 lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar(contul 6651) 3.000 lei
In luna aprilie, aceasta a inregistrat venituri din prestari servicii de 2.000.000 lei si
cheltuieli ce tin de activitatea desfasurata de 1.400.000 lei.
De cand va trece entitatea ALFA la impozit pe profit si care este nivelul acestuia?
Tinand cont ca la finalul lunii aprilie entitatea ALFA a depasit plafonul de 500.000 de
euro, aceasta va trece la impozit pe profit incepand cu al doilea trimestu al anului.
Trimestrul I (societatea este microintreprindere):

Fiind primul trimestru al anului si entitatea fiind microintreprindere, castigul din
diferente de curs valutar in suma de 1.000 lei NU se impoziteaza.
Baza impozabila = 700.000 lei + 50.000 lei = 750.000 lei
- inregistrarea impozitului pe venit la 31 martie:
7.500 lei 698 = 4418 7.500 lei

"Cheltuieli cu impozitul pe „Impozitul pe venit”
venit"
Trimestrul II (societatea este platitoare de impozit pe profit):
Venituri impozabile = 2.000.000 lei

Cheltuieli deductibile = 1.400.000 lei
12
Elemente similare veniturilor = 4.000 lei – 3.000 lei = 1.000 lei
PROFIT FISCAL = 2.000.000 lei – 1.400.000 lei + 1.000 lei = 601.000 lei
- inregistrarea impozitului pe profit la 30 iunie:
96.160 lei 691 = 4411 96.160 lei

"Cheltuieli cu impozitul pe „Impozitul pe profit”
profit"
5. Termene de declarare a mențiunilor (Art 55 Cod fiscal)
Persoanele juridice române comunică organului fiscal aplicarea sistemului de

impunere pe veniturile microîntreprinderilor prin depunerea Declaratiei 700, până la
31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, daca in anul precedent au fost platitoare de impozit pe profit si
nu au mai fost microintreprindere incepand cu 1 ianuarie 2023.
Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a

neîndeplinirii condițiilor prevăzute in definitie sau ca urmare a exercitării opțiunii,
comunică organului fiscal ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor, până la 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
6. Reducerea impozitului in urma achizitiei de case de marcat
Conform OUG 115/2023, incepand cu anul 2024 valoarea caselor de marcat NU

se mai scade din impozitul pe venitul microintreprinderilor. Practic, ultimul an în care
sumele reprezentând sponsorizări/burse şi sumele reprezentând achiziţia de aparate
de marcat electronice fiscale, rămase de reportat se scad din impozitul pe venit este anul
2023.
În perioada 1 august 2020 – 31 decembrie 2023, microîntreprinderile care au
achiziționat case de marcat au putut sa scada costul lor din impozitul pe venit în
trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în limita impozitului pe venit datorat pentru
trimestrul respectiv.
Sumele care nu au fost scăzute din impozitul datorat in trimestrul punerii in
functiune ar fi trebuit reportate în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de
trimestre consecutive.
Scăderea acestor sume din impozitul pe venit se efectua în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe venit.
Exemplu:
Entitatea ALFA a inregistrat in trimestrul al III-lea din 2023 venituri in suma de
300.000 lei si cheltuieli de 60.000 lei.
In plus, in 18 septembrie 2023, aceasta a achizitionat 2 case de marcat la costul de
1.400 lei pe care le-a si pus in functiune.
Calculati impozitul pe venit aferent celui de-al III-lea trimestru.
13
Baza impozabila microintreprinderi = 300.000 lei
Impozit pe venit inainte de casa de marcat = 300.000 lei x 1% = 3.000 lei
Impozit pe venit FINAL Trim III = 3.000 lei – 1.400 lei = 1.600 lei
Scenariul 2: Presupunem ca, in acest trimestru, veniturile obtinute sunt de 100.000

lei, in loc de 300.000 lei.

Baza impozabila microintreprinderi = 100.000 lei
Impozit pe venit inainte de casa de marcat = 100.000 lei x 1% = 1.000 lei
Impozit pe venit FINAL Trim III = 0 lei
In urmatoarele 28 de trimestre (7 ani), entitatea ar fi trebuit sa poata scadea din

impozitul pe venit calculat si diferenta de 400 lei (1.400 lei – 1.000 lei) aferenta costului de
achizitie al caselor de marcat care nu a diminuat impozitul din cel de-al III-lea trimestru.
Insa, OUG 115/2023 prevede ca ultimul an în care sumele reprezentând
achiziţia de aparate de marcat, rămase de reportat, se scad din impozitul pe venit este
anul 2023.
7. Recuperarea pierderii fiscale
Este bine cunoscut faptul ca o microintreprindere NU isi poate diminua baza

impozabila cu pierderile fiscale inregistrate in perioadele anterioare in care aceasta a
fost platitoare de impozit pe profit.
Atat timp cat o entitate este microintreprindere, nu exista notiunea de pierdere
fiscala. Daca totusi o microintreprindere revine la impozit pe profit, atunci ar avea
dreptul sa recupereze pierderea fiscala din ultimii 7 ani fiscali, dar luand in calcul doar
anii in care aceasta a fost tot platitoare de impozit pe profit.
8. Regimul cheltuielilor de protocol si sponsorizare
In cazul entitatilor platitoare de impozit pe profit exista limitari fiscale in ceea ce

priveste dreptul de deducere al sumelor aferente cheltuielilor de protocol si de
sponsorizare.
Putem defini cheltuielile de protocol ca fiind cheltuieli ocazionate de
acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul
afacerii.
Pentru societatile care datoreaza impozit pe profit, cheltuielile de protocol sunt
deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor şi totalul cheltuielilor, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu
impozitul pe profit.
Atentie! În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se
includ şi cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de
contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.
14
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat reprezinta cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit, insa entitatile scad din impozitul pe profit datorat
sumele aferente în limita minimă de mai jos:
- 0,75% din cifra de afaceri;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile
au o imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit,
criterii in functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.
Retineti! In cazul microintreprinderilor NU EXISTA LIMITARI de tipul celor de

mai sus in cazul cheltuielilor de protocol. Aceste societati datoreaza un impozit de 1%
sau 3% din veniturile obtinute, nivelul cheltuielilor neinfluentand acest indicator.
Oricum, trebuie manifestata prudenta in inregistrarea acestor cheltuieli, deoarece o
entitate poate trece de la microintreprindere la impozit pe profit in cursul anului, ceea
ce inseamna ca trebuie sa tina cont la calculul impozitului pe profit de limitele de
deducere prezentate.
Chiar daca nu exista limite la calculul impozitului, ar fi bine sa nu exageram cu

astfel de cheltuieli, deoarece s-ar putea pune in discutie diminuarea profitului contabil
al firmei si implicit a dividendelor cuvenite asociatilor.
Conform art 114, alin 2), lit (h) din Codul fiscal, bunurile și/sau serviciile primite
de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în
folosul personal al acestuia reprezinta venituri din alte surse. Acest venit este supus
unui impozit la sursa de 10%.
Cheltuielile cu sponsorizarea
Conform OUG 115/2023, incepand cu anul 2024, sponsorizarile efectuate de
microintreprinderi NU mai pot fi deduse din impozitul pe venit.
Sumele care nu au fost scăzute din impozitul pe venit NU se mai reportează
pentru anii urmatori.
In perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, microîntreprinderile care au

efectuat sponsorizări pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care
la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de
cult pentru care se acordă deduceri fiscale, au putut scadea sumele aferente din
impozitul pe venit până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat
cheltuielile respective.
Aceste prevederi se aplică şi pentru sponsorizările efectuate către instituţiile şi
autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice. În
acest caz, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe venit, în limita
de 20%, se efectua în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia
înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult.
15
Microîntreprinderile care au efectuat sponsorizări au obligația de a depune
Declarația informativă 107 privind beneficiarii sponsorizărilor, aferentă anului în
care au înregistrat cheltuielile respective, precum și aferentă anului în care reporteaza
aceste sume.
Declarația informativă se depune până la următoarele termene:
a) până la data de 25 iunie 2024 inclusiv, pentru sponsorizarile efectuate in 2023;
b) până la data depunerii Declaratiei 100 de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, in cazul entitatilor care se dizolvă (cu sau fără lichidare,
conform art 56 din Codul fiscal);
c) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare primului trimestru pentru care
datorează impozit pe profit, daca in cursul anului 2023 a trecut de la impozit pe
venit la impozit pe profit.
Pana la 31 decembrie 2023, microîntreprinderile care au efectuat sponsorizări

şi au pus în funcţiune aparate de marcat electronice fiscale au putut scadea aceste sume
din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:
a) sumele aferente sponsorizărilor, precum şi sumele reportate, după caz;
b) costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale şi sumele
reportate, după caz.
Reducerea de impozit, conform OUG 153/2020, se aplică la impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor menţionate mai sus.
Exemplu:
Entitatea ALFA este o microintreprindere infiintata in octombrie 2023 si are 3
angajati. In ultimul trimestru al anului a obtinut venituri din prestari servicii de
300.000 lei si cheltuieli de 180.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli se regasesc:
- cheltuieli de sponsorizare 3.000 lei;
- cheltuieli cu achizitia si punerea in functiune a unei case de marcat 900 lei.
La 31 decembrie 2023, capitalul propriu este 140.000 lei, iar capitalul social
este de 20.000 lei.
Calculati impozitul pe venit aferent ultimului trimestru din 2023.
Impozit pe venit initial = 300.000 lei x 1% = 3.000 lei
Limita maxima sponsorizari = 3.000 lei x 20% = 600 lei
Impozit pe venit ramas dupa sponsorizare = 2.400 lei
Impozit pe venit dupa casa de marcat = 2.400 lei – 900 lei = 1.500 lei
Tinand cont ca entitatea este infiintata in 2023, aceasta poate beneficia doar de
bonificatia de 2% din OUG 153/2020 daca are un capital propriu pozitiv si acesta
reprezinta cel putin jumatate din capitalul social, conditii care sunt indeplinite.
Bonificatie acordata = 1.500 lei x 2% = 30 lei

Impozit pe venit FINAL Trim IV = 1.500 lei – 30 lei = 1.470 lei
Tinand cont de cheltuielile suportate, iata cum in loc de un impozit pe venit de
3.000 lei, entitatea datoreaza la bugetul de stat un impozit final de 1.470 lei.
Pana la data de 25 iunie 2024, entitatea va depune Declaratia 107 aferenta
anului 2023 si va prezenta informatiile specifice sponsorizarii acordate.
16
Conform Legii 322/2021, in cazul în care limita stabilită de 20% din impozit,
diminuată cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, entitatile pot
dispune redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita
diferenţei astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare,
în termen de 6 luni de la termenul de depunere a Declaraţiei de impozit aferente
trimestrului IV, prin depunerea Formularului 177 “Cerere privind redirecţionarea
impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor”.
Daca, tinand cont de OUG 153/2020 privind acordarea unor bonificatii, termenul
de depunere al Declaratiei 100 aferenta Trimestrului IV este 25 iunie a anului urmator,
termenul de depunere al Formularului 177 aferent anului 2023 este 25 decembrie
2024.
ATENTIE!!! In cazul entitatilor platitoare de impozit pe profit, termenul de
depunere al Formularului 177 aferent anului 2023 este data de 25 iunie 2024,
respectiv data limita de depunere a Declaratiei 101 privind impozitul pe profit,
nemaiexistand termenul de 6 luni de la depunerea Declaratiei 101.
Conform OUG 115/2023, organul fiscal comunică entităţilor beneficiare, în baza

acordului scris, informaţii cu privire la:
- sumele redirecţionate din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor/ impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
- codul de identificare fiscal; şi
- denumirea contribuabililor care au redirecţionat aceste sume.
Procedura de aplicare a acestei prevederi va fi stabilita prin ordin al preşedintelui
ANAF.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe venit revine organului

fiscal. Redirecţionarea impozitului pe venit pentru sponsorizarea persoanelor juridice
fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Procedura, modelul şi conţinutul formularului de redirecţionare au fost stabilite
prin OPANAF 1.679/2022.
Termenul pentru soluţionarea Formularului 177 este de 45 de zile de la
depunerea lui. Pentru entitatile care, la data depunerii formularului, nu au stinse
debitele reprezentând impozitul pe venit, termenul de 45 de zile începe să curgă de la
data stingerii debitului. Practic, organul fiscal redirectioneaza acea cota maxima
permisa din impozitul datorat, dar conditia este ca entitatea sa-si fi achitat impozitul pe
venit declarat. Consideram ca aceasta este o conditie de bun simt care trebuie
respectata.
17
Exemplu:
In luna mai 2023, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 400 de lei.
Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2023 se prezinta astfel:
Trimestrul I 1.500 lei

Trimestrul II 3.000 lei
Trimestrul III 2.000 lei
Trimestrul IV 2.500 lei
TOTAL: 9.000 lei
Cum va proceda entitatea dupa inchiderea exercitiului financiar 2023?
Impozitul pentru intreg anul fiscal 2023 este de 9.000 lei. Limita de 20% reprezinta
1.800 de lei. Entitatea a efectuat o sponsorizare de doar 400 de lei.
Astfel, pana la 25 decembrie 2024, aceasta poate intocmi Formularul de
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.400 de lei (1.800 lei – 400 lei) catre
diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele entitati si
contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de sponsorizare
reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Exemplu:
In luna februarie 2023, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 800 de lei.
Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2023 se prezinta astfel:
TOTAL: 10.000 lei
In primul trimestru, entitatea putea sa isi deduca din impozit maximum 200 de lei
(1.000 lei x 20%). Faptul ca aceasta a efectuat o sponsorizare de 800 de lei, nu inseamna ca
diferenta de 600 de lei o mai reporteaza in trimestrele viitoare.
Pe de alta parte, impozitul pe venit pentru intreg anul 2023 este de 10.000 lei. Limita
de 20% reprezinta 2.000 de lei. Desi entitatea a efectuat o sponsorizare de 800 de lei, aceasta
si-a putut deduce din impozit doar 200 de lei in primul trimestru.
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.800 de lei (2.000 lei – 200 lei) catre
diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele entitati si
contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de sponsorizare
reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Nu uitati ca o sponsorizare care depaseste limita de 20% din impozitul unui

trimestru NU poate fi reportata in urmatoarele trimestre.
Mai mult decat atat, conform OUG 115/2023, incepand cu 1 ianuarie 2024,
sponsorizarile efectuate sau cele ramase de reportat pana la 31.12.2021 NU mai
pot fi utilizate pentru diminuarea impozitului pe venit. Deducerea
sponsorizarilor ramane valabila doar pentru entitatile platitoare de impozit pe
profit.
18
ATENTIE!
Daca ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe profit datorat al anului
pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar
entitatile au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost
redirecţionată în plus, precum și obligațiile fiscale accesorii calculate de la data virării
diferenței de impozit.
De asemenea, daca ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat al anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se
rectifică în sensul diminuării acestuia, iar entitatile au redirecţionat o sumă mai mare
decât suma care putea fi redirecţionată, aceştia datorează bugetului de stat diferenţa de
impozit pe venit care a fost redirecţionată în plus, precum și obligațiile fiscale accesorii
calculate de la data virării diferenței de impozit.
Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de impozit pe
profit/venit care a fost redirecţionată în plus a fost stabilita prin OPANAF 1090/2023,
publicat in MOf nr 643 din 13 iulie 2023.
Astfel, in Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat aferent
Declaratiei 100 au fost introduse 2 pozitii noi, impozite care nu se platesc in contul
unic:
- Diferența de impozit pe profit care a fost redirecționată în plus;
- Diferența de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost
redirecționată în plus.
CONCLUZIE:
Formularul 177 aferent anului 2023 poate fi depus până pe 25 decembrie 2024,
daca entitatea nu a epuizat în anul 2023 plafonul maxim care putea fi alocat pentru
efectuarea de sponsorizări deductibile din impozit și doreste, în anul 2024, să
redirecționeze restul din plafon sau plafonul integral daca în 2023 nu a făcut nicio
sponsorizare către o organizație nonprofit (asociație, fundație) sau o unitate de cult
(parohie) etc.
Faptul ca se intocmeste acest formular NU inseamna ca entitatea beneficiaza si de
vreo reducere a impozitului pe venit. Organul fiscal va vira suma calculata catre ONG
ales, insa fara ca societatea sa isi recalculeze impozitul pe venit datorat bugetului de stat
pentru acel an.
In plus, entitatea ar trebui sa incheie cu acel ONG un contract de sponsorizare
pentru suma calculata si trecuta in Formularul 177, chiar daca suntem in alt an
calendaristic fata de anul pentru care s-a calculat impozitul pe venit.
19
EXEMPLU FINAL:
Exemplu:
O microîntreprindere infiintata in august 2016 si care are un salariat cu norma
intreaga obţine următoarele venituri in cel de-al treilea trimestru din 2023:
Elemente Suma Baza imp

Venituri din vânzarea mărfurilor 65.000 lei DA
Venituri din dobânzi 1.000 lei DA
Venituri din subvenţii pentru motorină primite de la APIA 20.000 lei NU
Venituri din vânzarea unui teren 100.000 lei DA
Venituri din producţia de imobilizări corporale 30.000 lei NU
Reduceri comerciale acordate ulterior 4.000 lei DA -
Venituri din diferenţe de curs valutar 6.000 lei NU
Venituri din anularea unui provizion pentru garanţii 5.000 lei DA*
Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei DA
Venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei 10.000 lei DA
creanţe la scadenţă
Venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare 13.000 lei NU
Venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un 2.000 lei DA
furnizor
Reduceri comerciale primite ulterior 5.000 lei DA
Venituri din dividende primite de la o filială din Romania 15.000 lei NU
În august 2023, societatea a achiziţionat şi a pus în funcţiune o casă de marcat de 800

lei. Provizionul pentru garantii a fost constituit in perioada in care societatea a fost platitoare
de impozit pe profit si a fost dedus la calculul impozitului pe profit.
In 10 septembrie 2023, entitatea a sponsorizat o asociatie care se regaseste in
Registrul ONG-urilor disponibil pe site-ul ANAF cu suma de 700 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul al

III-lea din 2023.
Baza impozabila = 187.000 lei

Impozit pe venit initial = 187.000 lei x 1% = 1.870 lei
Limita sponsorizare = 1.870 lei x 20% = 374 lei
Impozit pe venit dupa sponsorizare = 1.870 lei – 374 lei = 1.496 lei
Impozit pe venit FINAL = 1.496 lei – 800 lei = 696 lei
- inregistrarea impozitului pe venit la 30 septembrie:

696 lei 698 = 4418 696 lei
"Cheltuieli cu impozitul pe „Impozitul pe venit”
venit"
20
9. Reguli pentru entitatile din domeniul HORECA
Începând cu 1 ianuarie 2023 a fost abrogata Legea 170/2016 privind impozitul

specific unor activități. Astfel, entitatile care au intrat sub incidența impozitului specific,
până la 31 decembrie 2022, au putut opta, prin excepție de la prevederile art. 47 alin.
(1) din Codul fiscal referitoare la definitia microintreprinderii, pentru plata:
- impozitului pe veniturile microîntreprinderilor; sau
- impozitului pe profit.
Este vorba de entitatile care desfăşoară activităţi aferente codurilor CAEN:

- 5510 “Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”;
- 5520 “Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”;
- 5530 “Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”;
- 5590 “Alte servicii de cazare”;
- 5610 “Restaurante”;
- 5621 “Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”;
- 5629 “Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”;
- 5630 “Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Practic, in anul 2023, o astfel de entitate putea fi microintreprindere:

• fără verificarea condiţiilor de încadrare în sistem (cele din definitie);
• fără să ţină cont de condiţia de deţinere de titluri de participare la cel mult 3
microîntreprinderi; si
• fără să aplice regulile de ieşire din sistem în cursul anului:
- depăşirea plafonului de 500.000 euro;
- ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi/sau management în
veniturile totale;
- neangajarea de personal în 30 de zile de la încetarea raportului de muncă a
singurului salariat.
De exemplu, un hotel care a obtinut pana in luna mai 2023 venituri de 5.000.000
lei putea ramane microintreprindere tot anul, plafonul de 500.000 de euro neaplicandu-
se in acest caz.
Practic, in anul 2023, un hotel, o pensiune, un restaurant, un bar puteau opta sa
treaca la impozit pe venit, chiar daca nu aveau salariati sau au realizat venituri mai mari
decat plafonul de 500.000 euro.
Daca o microintreprindere din HORECA obținea, în cursul anului 2023, venituri şi

din alte activităţi în afara celor corespunzătoare acelor coduri CAEN, pentru veniturile
din alte activităţi aplica in anul 2023 sistemul de declarare şi plată a impozitului pe
profit, dacă îndeplinea oricare dintre următoarele condiții:
a) realiza venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20%
inclusiv din veniturile totale;
b) desfășura activitățile de mai jos:
• activități în domeniul bancar;
21
• activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital,
inclusiv activități de intermediere în aceste domenii;
• activități în domeniul jocurilor de noroc;
• activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze.
c) veniturile din alte activităţi depășeau echivalentul în lei a 500.000 de euro.
Aceasta entitate datora impozit pe profit pentru veniturile din alte activităţi
începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru
întreaga perioadă în care există contribuabilul.
Limitele fiscale se verificau pe baza veniturilor înregistrate cumulat de la
începutul anului fiscal, iar calculul şi plata impozitului pe profit se efectua luând în
considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul în care s-a
îndeplinit oricare dintre aceste condiții.
EXEMPLU:
In anul 2023, entitatea ALFA este microintreprindere si a obtinut venituri in suma de
8.000.000 de lei din activitati corespunzătoare codurilor CAEN 5510 "Hoteluri şi alte facilităţi
de cazare similare" si 5610 "Restaurante".
Pe aceeasi societate se obtin si venituri din servicii de paza si protectie, iar in luna
iunie 2023, acestea depasesc plafonul de 500.000 de euro.
Care este regimul de impozitare al entitatii ALFA in anul 2023?
Pentru veniturile obtinute din cele 2 CAEN-uri de mai sus, entitatea datoreaza impozit
pe venit, chiar daca plafonul de 500.000 de euro a fost depasit cu mult.
Insa, pentru veniturile din activitatile de paza si protectie, entitatea va trece la impozit
pe profit incepand cu aprilie 2023, adica inceputul trimestrului in care plafonul de 500.000
de euro a fost depasit.
Asistam practic la o premiera “fiscala”, deoarece entitatea datoreaza:

- impozit pe venit de 1%, pentru veniturile aferente CAEN 5510 si 5610, pentru
intreg anul 2023;
- impozit pe venit de 1%, pentru veniturile din activitatile de paza si protectie
obtinute in primul trimestru al anului 2023;
- impozit pe profit de 16%, pentru veniturile obtinute din activitatile de paza si
protectie, incepand cu al doilea trimestru al anului 2023.
In practica, problema consta in repartizarea cheltuielilor pe tipurile de activitati.

Pe activitatea HORECA, societatea datoreaza impozit pe venit, ceea ce inseamna
ca nu exista o tentatie foarte mare de a trece prea multe cheltuieli pe acest segment de
afacere.
Pentru activitatea de paza si protectie, societatea datoreaza impozit pe profit
incepand cu al doilea trimestru al anului. Astfel, probabil conducerea societatii nu ar fi
deranjata foarte mult daca in urma evidentei contabile o mare parte a cheltuielilor
indirecte si a celor administrative ar fi recunoscute in cadrul acestui segment de afacere.
Cu alte cuvinte, profitul ar fi mai mic si implicit si impozitul pe profit.
22
DE LA 1 IANAURIE 2024 – OUG 115/2023
Începând cu 1 ianuarie 2024, entitatile din HORECA aplica aceleasi reguli ca si

restul entitatilor cu privire la indeplinirea conditiilor de a fi microintreprindere. Practic,
pentru a fi microintreprindere, trebuie sa respecte toate conditiile din definitia acesteia.
Ca regula generala, o entitate poate opta să aplice impozitul pe venit:
- la infiintare; sau
- începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de
microîntreprindere şi dacă nu au mai fost microîntreprinderi ulterior datei de 1
ianuarie 2023.
OUG 115/2023 prevede ca microîntreprinderile care au desfăşurat, până la 31

decembrie 2023 inclusiv, activităţi HORECA aplică condiţia de a nu mai fi fost plătitoare
de impozit pe venit începând cu anul fiscal 2024.
EXEMPLU:
In anul 2023, restaurantul ALFA este microintreprindere si a obtinut venituri in suma
de 4.000.000 de lei din activitati corespunzătoare codului CAEN 5610 "Restaurante".
Care este regimul de impozitare al entitatii ALFA in anul 2024?
Tinand cont ca la 31.12.2023 entitatea a depasit plafonul de 500.000 de euro, de la 1

ianuarie 2024 aceasta ar trebui sa treaca la impozit pe profit.
Trecerea nu va fi insa DEFINITIVA. Daca la finalul anului 2024 entitatea ar avea
venituri sub 500.000 de euro si ar respecta si celelalte conditii din definitia
microintreprinderii, ar putea opta ca de la 1 ianuarie 2025 sa revina in categoria
microintreprinderilor.
Insa, daca ulterior celui de-al doilea trimestru din 2025 va incalca conditiile aferente
regimului de microintreprindere, va trece la impozit pe profit si va ramane pentru totdeauna
in aceasta categorie.
-------------------------------------------------------------------------------
23
Impozit pe profit – de la 1 ianuarie 2024
(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)
Eliminarea facilitatii de diminuare a impozitului datorat
ca urmare a achizitiei caselor de marcat

se mai scade din impozitul pe profit, pe venitul microintreprinderilor sau impozitul pe
venit datorat in cazul veniturilor din actitivitati independente. Practic, trimestrul IV al
anului 2023 este ultimul in care se mai acorda aceasta “facilitate fiscala”.
Cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice
fiscal sunt scoase din categoria cheltuielilor nedeductibile, urmand ca entitatile sa-si
deduca aceste investitii fie:
- direct pe cheltuieli, la momentul punerii in functiune, daca acestea au fost
recunoscute ca obiecte de inventar;
- prin amortizare, daca acestea au fost recunoscute in categoria imobilizarilor
corporale.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2024, entitatile platitoare de impozit pe profit vor

putea aplica masura privind scutirea de impozit a profitului reinvestit in cazul
caselor de marcat achizitionate si recunoscute in evidenta contabila in categoria
imobilizarilor corporale.
Concluzie!!!
Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând aparate de marcat electronice
fiscale, rămase de reportat, se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023,
respectiv anul fiscal modificat care se încheie în anul 2024.
Sumele reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat,
după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023, reprezintă elemente
similare cheltuielilor începând cu anul 2024. În acest caz, cheltuielile reprezentând
amortizarea fiscală a aparatelor de marcat sunt cheltuieli nedeductibile la calculul
rezultatului fiscal.
Conform OUG 115/2023, incepând cu 1 ianuarie 2024, sumele care se scad
din impozitul pe profit anual nu mai cuprind bursele private şi costul de achiziţie
a aparatelor de marcat electronice fiscale.
Cheltuieli aferente unităţilor de educaţie timpurie
Conform cadrului legal in vigoare, unităţile în care se oferă servicii de educaţie

timpurie antepreşcolară sunt creşele sau grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care
se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu
salariile personalului. In aceasta categorie se incadreaza si cheltuielile pentru
funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor,
24
precum: creşe, grădiniţe (NOU), şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cămine de nefamilişti şi altele asemenea.
Cheltuieli sociale sunt si sumele achitate de entitate pentru plasarea copiilor
angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru
fiecare copil.
O alta facilitate consta in faptul ca sumele plătite de angajatori pentru educația
timpurie a copiilor angajaților sunt considerate venituri neimpozabile din
perspectiva impozitului pe venit, in limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil si cu
incadrarea in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător
locului de muncă ocupat.
În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către

angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de
angajat.
Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea
unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. În situaţia în care desfăşoară
activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază
de astfel de plăţi de la un alt angajator;
Sumele acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în
unităţi de educaţie timpurie se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare
celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
Entitatile care efectuează cheltuieli privind bursele private, potrivit Legii

376/2004 privind bursele private, incadreaza aceste cheltuieli în limita a 1.500
lei/fiecare bursă acordată, in categoria cheltuielilor sociale, fiind deductibile in
limita de 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului.
Cheltuieli aferente sediilor sociale – de la 1 ianuarie 2024
Conform OUG 115/2023, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi

repararea locuinţelor de serviciu sunt deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor construite, fara a se mai aplica majorarea din punct de vedere fiscal cu 10%
a acestora.
Si inainte si dupa 1 ianuarie 2024, amortizarea locuinţelor de serviciu este
deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeței construite, OUG 115/2023
neaducand nicio modificare acestei prevederi.
Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în

locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal,
corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia entitatii în baza contractelor încheiate
între părţi (comodat, chirie) sunt deductibile in limita a 50%.
Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu social
achiziţionat de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de
locuit, din ansambluri rezidenţiale, care NU este utilizat exclusiv în scopul activităţii
economice sunt deductibile in limita a 50%. Pentru astfel de sedii sociale, amortizarea
este deductibilă la nivelul de 50%.
25
Daca sediul social, aflat în patrimoniul entitatii, este utilizat în scop personal de
către acţionari sau asociaţi, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate
în favoarea acestora, fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal. In acest caz,
amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul rezultatului fiscal
Ajustari pentru deprecierea creantelor neincasate
Conform Codului fiscal, pana la 31.12.2023, aveam dreptul la deducerea

ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea creanţelor, dacă erau
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data
scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
Incepand cu 1 ianuarie 2024, OUG 115/2023 prevede:

- diminuarea limitei la 30% din valoarea ajustărilor recunoscute, in loc de
50%;
- creantele pentru care scade limita de deducere sunt cele înregistrate începând
cu 1 ianuarie 2024; si
- creantele sunt definite ca fiind sumele datorate de clienţii interni şi externi
pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi
servicii prestate.
Astfel, pentru alte creante recunoscute dupa 1 ianuarie 2024 care nu respecta
definitia de mai sus, ajustarile vor fi nedeductibile fiscal.
Recuperarea pierderii fiscale – Art 31
Atunci când calculăm impozitul pe profit, putem ţine cont şi de pierderea fiscală
înregistrată de societate in anii precedenti, dacă există. Este important să cunoaştem
perioada de când provine şi regimul entităţii la acel moment (plătitoare de impozit pe
profit sau microîntreprindere).
În continuare facem referire strict la pierderea fiscală şi nu la cea contabilă. Nu
trebuie confundate în practică pierderea contabilă din evidenţa societăţii (soldul
debitor al contului 117) cu pierderea fiscală.
Pana la 31 decembrie 2023, pierderea anuală, stabilită prin Declaraţia de impozit

pe profit 101, se recupera din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani
consecutivi, în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului
pe profit.
26
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în anul 2023 un rezultat
fiscal de 16.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2022 a fost de 20.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru anul 2023?
Deşi a obţinut un profit de 16.500 lei, entitatea Alfa va raporta pentru anul 2023
un impozit pe profit de 0 lei.
La calculul impozitului pe profit, entitatea ia în considerare pierderea fiscală
obţinută în anul 2022. Având în vedere că pierderea fiscală existentă e mai mare decât
profitul aferent anului 2023, rezultatul impozabil este 0 lei.
Entitatile care au fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi

care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa o recupereze de la data la care au
revenit la impozit pe profit. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între
anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.
Exemplu:
În perioada 2015-2020, entitatea Alfa a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
• anul 2015 – 103.000 lei;
• anul 2016 – 80.000 lei;
• anul 2017 – 100.000 lei;
• anul 2018– 150.000 lei;
• anul 2019 – 200.000 lei;
• anul 2020 – 50.000 lei.
În anii 2021 şi 2022, entitatea Alfa a funcţionat ca microîntreprindere. In anul
2022 a inregistrat pierdere contabila de 60.000 lei.
În primul trimestru din 2023, aceasta a depăşit plafonul de 500.000 de euro,
ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2023 a revenit la impozit pe profit. Vom
presupune că în anul 2023, societatea a obţinut un profit impozabil de 600.000 lei si
ca aceasta declara si plateste impozitul pe profit anual.
In mod normal, perioada de recuperare de 7 ani cuprinde anii: 2016, 2017,

2018, 2019, 2020, 2021 si 2022. Insa, in anii 2021 şi 2022 entitatea Alfa a fost
microîntreprindere, ceea ce inseamna ca practic entitatea Alfa nu mai poate utiliza
eventualele pierderi din acesti 2 ani la calculul impozitului pe profit aferent anului
2023.
Anul 2023:
Rezultat fiscal = 600.000 lei
Pierdere fiscala de recuperat (2016 – 2020) = 80.000 + 100.000 + 150.000 +
200.000 + 50.000 = 580.000 lei
Rezultat impozabil = 600.000 lei – 580.000 lei = 20.000 lei
27
OUG 115/2023 – de la 1 ianuarie 2024
Pierderile fiscale stabilite prin Declaraţia 101, începând cu anul 2024, se
recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii
5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora,
la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în anul 2024 o pierdere
fiscala de 300.000 de lei.
In anul 2025, entitatea obtine un profit fiscal de 500.000 lei.
Profit fiscal 2025 = 500.000 lei

70% x Profit fiscal 2025 = 500.000 lei x 70% = 350.000 lei
Tinand cont ca pierderea fiscala din 2024 este de 300.000 lei, iar limita de
recuperare a acesteia pentru anul 2025 este de 350.000 lei, inseamna ca la calculul
impozitului pe profit va putea deduce intreaga pierdere din anul precedent.
Profit fiscal final = 500.000 lei – 300.000 lei = 200.000 lei

Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, obţine în anul 2024 o pierdere
fiscala de 300.000 de lei.
In anii urmatori, entitatea obtine profit fiscal dupa cum urmeaza:
Anul Profit fiscal Limita 70% x Profit fiscal

2025 50.000 lei 35.000 lei
2026 30.000 lei 21.000 lei
2027 100.000 lei 70.000 lei
2028 70.000 lei 49.000 lei
2029 40.000 lei 28.000 lei
2030 400.000 lei 280.000 lei
Entitatea ALFA poate recupera intreaga pierdere fiscala din profitul anilor
urmatori?
Incepand cu pierderile recunoscute din anul 2024, perioada de recuperare a lor

scade la 5 ani, iar limita de deducere este de 70% din profitul fiscal al anilor respectivi.
In cazul nostru, este vorba de perioada 2025-2029.
Limita 70% x profit fiscal 2025-2029 = 203.000 lei

Limita = 35.000 lei + 21.000 lei + 70.000 lei + 49.000 lei + 28.000 lei
28
Astfel, din pierdera fiscala de 300.000 de lei din anul 2024, entitatea va
recupera in urmatorii 5 ani doar suma de 203.000 lei, restul sumei de 97.000 de lei
nemaifiind recuperata niciodata.
Pierderile fiscale aferente anilor precedenţi anului 2024, rămase de recuperat la

31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu
anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă
de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor
respective.
Exemplu:
În perioada 2016-2018, entitatea Alfa a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
• anul 2016 – 80.000 lei;
• anul 2017 – 100.000 lei;
• anul 2018 – 150.000 lei;
În perioada 2019-2023, entitatea Alfa a funcţionat ca microîntreprindere.
Începand cu anul 2024, entitatea a revenit la impozit pe profit. Presupunem că
în anul 2024, entitatea a obţinut un profit impozabil de 300.000 lei si ca aceasta
declara si plateste impozitul pe profit anual.
In mod normal, perioada de recuperare de 7 ani cuprinde anii: 2017, 2018,

2019, 2020, 2021, 2022 si 2023. Insa, in intervalul 2019-2023, entitatea Alfa a fost
microîntreprindere, ceea ce inseamna ca practic nu poate utiliza eventualele pierderi
din acesti ani la calculul impozitului pe profit aferent anului 2024.

70% x Profit fiscal 2024 = 300.000 lei x 70% = 210.000 lei
Pierdere fiscala 2017 = 100.000 lei
Pierdere fiscala 2018 = 150.000 lei
In lipsa OUG 115/2023, pierderea fiscala ce ar fi putut fi dedusa ar fi fost de

250.000 lei, insa incepand cu anul 2024 se aplica limita de 70% din profitul fiscal al
anului analizat. Astfel, entitatea va deduce doar 210.000 lei din pierderea fiscala
cumulata anterior.
Profit fiscal final = 300.000 lei – 210.000 lei = 90.000 lei
Practic, se considera ca in anul 2024 entitatea a dedus intreaga pierdere fiscala

din 2017 si 110.000 lei din pierderea fiscala aferenta anului 2028.
Astfel, din pierderea fiscala aferenta anului 2018 mai ramane o diferenta de
40.000 de lei care poate fi dedusa integral in anul 2025 daca entitatea obtine un profit
fiscal de cel putin 57.143 lei.
Limita 70% x Profit fiscal 2025 = 57.143 lei x 70% = 40.000 lei
29
În cazul în care se recuperează atât pierderi fiscale anterioare anului 2024, cat si
ulterioare acestuia, pentru aplicarea limitei de 70%, aceste pierderi se cumulează.
Aşadar, atenţie în practică! În fiecare trimestru când calculaţi impozitul pe profit

trebuie să ţineţi cont de pierderea fiscală existenta din trecut, nu doar la sfârşitul anului
când întocmiţi Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
In cazul grupurilor fiscale, in perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală,

rezultatul fiscal consolidat negativ înregistrat de grupul fiscal se recuperează în procent
de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al acestuia, conform regulilor de mai sus.
Recuperarea rezultatelor fiscale consolidate negative se efectuează în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
În cazul desfiinţării grupului fiscal după perioada de 5 ani prevazuta in Codul
fiscal, rezultatele fiscale consolidate negative, înregistrate şi nerecuperate în perioada
consolidării fiscale, se recuperează de către entitatea responsabilă în procent de 70%
din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al grupului, pe perioada rămasă cuprinsă între
anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani, respectiv 5 ani, după caz.
Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs
Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentând dobânda aferentă tuturor

formelor de datorii, alte costuri echivalente din punct de vedere economic cu
dobânzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legătură cu obținerea de finanțare potrivit
reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobânzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și
obligațiunile cu cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele
islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobânda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau
amortizarea dobânzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanțării în temeiul normelor privind
prețurile de transfer acolo unde este cazul;
- dobânzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor
acorduri de acoperire a riscului aferente împrumuturilor unei entități;
- anumite câștiguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la
împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de
fonduri
Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatorării unui

contribuabil depășesc veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de
vedere economic pe care le primește contribuabilul.
30
Intreprindere asociată - oricare dintre următoarele situații:
a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume
drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are
dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul entității respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și
anume drepturi de vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult
într-un contribuabil, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult din profitul
contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o
participație de 25% sau mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe
entități, toate entitățile în cauză, inclusiv contribuabilul, sunt considerate
întreprinderi asociate;
Intr-o perioada fiscala, o entitate are dreptul de a deduce costurile excedentare

ale îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de
1.000.000 euro.
Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni care nu
finanţează achiziţia/producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor stabilite
potrivit art. 181 alin. (3) şi (12) (impozitul minim pentru entitatile cu cifra de afaceri >
50.000.000 de euro), respectiv art. 183 alin. (2) şi (9) (impozitul suplimentar pentru
entitatile din sectoarele petrol şi gaze naturale cu cifra de afaceri > 50.000.000 de euro),
şi care sunt efectuate cu persoane afiliate se deduc, într-o perioadă fiscală, până la
plafonul de 500.000 de euro.
Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni
efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât şi cu persoanele neafiliate, care pot
fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăşi plafonul de 1.000.000 de euro.
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentul în lei a plafoanelor
respective este cursul de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a
trimestrului/anului fiscal.
Plafonul de 500.000 de euro aferent costurilor excedentare ale îndatorării
efectuate cu persoane afiliate nu se aplică:
- instituţiilor de credit - persoane juridice române;
- sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine;
- instituţiilor financiare nebancare;
- sucursalelor din România ale instituţiilor financiare nebancare şi întreprinderilor
de investiţii.
Costurile excedentare ale îndatorării care depășesc plafoanele de 1.000.000 de

euro/500.000 de euro sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate,
până la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită ca diferența dintre veniturile și
cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, în perioada fiscală de
referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu
impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile
reprezentând amortizarea fiscală.
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre
costurile excedentare ale îndatorării și plafoanele deductibile de 1.000.000
31
euro/500.000 euro este nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se reportează
reportează fără limită de timp, în anii fiscali următori în aceleași condiții de deducere.
Pentru aplicarea plafoanelor deductibile de 1.000.000 de euro/500.000 de euro,

costurile totale excedentare ale îndatorării reportate se alocă
tranzacţiilor/operaţiunilor efectuate cu persoane afiliate care nu finanţează
achiziţia/producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor, respectiv cu persoane
neafiliate, astfel:
a) se determină ponderea costului excedentar nededus aferent
tranzacţiilor/operaţiunilor efectuate cu persoane afiliate care nu finanţează
achiziţia/producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor stabilite potrivit
art. 181 alin. (3) şi (12), respectiv art. 183 alin. (2) şi (9), în costurile totale
excedentare ale îndatorării nededuse, înainte de aplicarea limitei de 30%;
b) se determină ponderea costului excedentar nededus aferent
tranzacţiilor/operaţiunilor efectuate cu persoane neafiliate, în costurile totale
excedentare ale îndatorării nededuse, înainte de aplicarea limitei de 30%;
c) procentul determinat potrivit lit. a), respectiv lit. b) se înmulţeşte cu suma
reprezentând costurile totale excedentare ale îndatorării reportate după
aplicarea limitei de 30%.
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate

independentă, în sensul că nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de
contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent,
acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală în
care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din
diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori, conform prevederilor în vigoare
până la 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților independente, dobânzile și
pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral
deductibile.
Introducerea Impozitului minim pe cifra de afaceri
Din start precizam ca acest impozit se datorează in anul curent de catre entitatile
care au înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 de euro.
Cursul de schimb este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au
înregistrat veniturile (cursul valabil la 31 decembrie este cel comunicat de BNR in 30
decembrie).
Entitatile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/
transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei NU aplica prevederile de
mai jos.
Cifra de afaceri an precedent = Veniturile totale - Veniturile care se scad din

veniturile totale (Vs), asa cum sunt definite mai jos.
32
Astfel, daca în anul curent rezulta un impozit pe profit, cumulat de la începutul
anului fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul
minim pe cifra de afaceri, entitatea este obligata la plata impozitului pe profit la nivelul
impozitului minim pe cifra de afaceri.
Daca rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este
pierdere fiscală sau profit impozabil, înainte de recuperarea pierderii fiscale din anii
precedenți, entitatea determină impozitul minim pe cifra de afaceri.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină conform formulei:
IMCA = 1% x (VT – Vs – I - A)
Indicator Semnificatie
impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului
IMCA
fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal până la
VT
sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la
începutul anului fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul:
(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24 din Codul fiscal;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile
Vs 721, 722 si 725);
(v) veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
(vi) veniturile din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale
proprii (contul 7581);
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în
conturile de cheltuieli.
imobilizările în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active,
I înregistrate în evidența contabilă începând cu 1 ianuarie 2024, respectiv
începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor
achiziționate/produse începând cu 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal
A
modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde amortizarea contabilă a
activelor incluse în valoarea indicatorului I.
Activele luate în calcul, pentru determinarea indicatorilor I și A au fost stabilite

prin OMF 10/2024, publicat in MOf nr 6 din 4 ianuarie 2024. Activele corporale sunt
cele prevăzute în următoarele subgrupe din Catalogul mijloacelor fixe:
(i) subgrupa 1.1 „Construcții industriale“;
(ii) subgrupa 1.2 „Construcții agricole“;
(iii) subgrupa 1.3 „Construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații“;
(iv) subgrupa 1.4 „Construcții hidrotehnice“;
(v) subgrupa 1.5 „Construcții pentru afaceri, comerț, depozitare“, cu excepția
claselor:
- 1.5.1 „Centre de afaceri“;
- 1.5.2 „Clădiri comerciale pentru depozitare-comercializare și distribuție.
Magazine“;
33
- 1.5.14 „Alte construcții pentru afaceri, comerț, depozitare neregăsite în
cadrul subgrupei 1.5“;
(vi) subgrupa 1.7 „Construcții pentru transportul energiei electrice“;
(vii) subgrupa 1.8 „Construcții pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri
funciare“;
(viii) subgrupa 1.9 „Construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor,
lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare“;
(ix) subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)“;
(x) subgrupa 2.2 „Aparate și instalații de măsurare, control și reglare“;
(xi) subgrupa 2.3 „Mijloace de transport“;
(xii) subgrupa 2.4 „Animale și plantații“;
Activele necorporale sunt imobilizările necorporale, cu excepția cheltuielilor de

constituire, a fondului comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viață utilă
nedeterminată, încadrate astfel potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Activele eligibile trebuie să fie utilizate în activitatea economică a entitatii și
conexate obiectului de activitate al entitatii.
În cazul imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de

active, începute până la 31 decembrie 2023 inclusiv, în valoarea indicatorului I se
include doar valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de
achiziția/producția activelor respective înregistrate în evidența contabilă începând cu
data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care
începe în anul 2024. Această valoare se va evidenția distinct pentru aplicarea
prevederilor privind determinarea indicatorului A, respectiv pentru a nu se cuprinde
în indicatorul A.
În cazul imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de
active, începute până la 31 decembrie 2023 inclusiv și puse în funcțiune începând cu
data de 1 ianuarie 2024, valoarea imobilizărilor în curs de execuție înregistrate în
evidența contabilă până la 31 decembrie 2023 nu se cuprinde în indicatorul A.
În valoarea indicatorilor I și A se includ și:
(i) investițiile efectuate la activele prevăzute mai sus care fac obiectul unor contracte
de închiriere, concesiune, locație de gestiune, asociere în participațiune și altele
asemenea;
(ii) investițiile efectuate la activele prevăzute mai sus sub forma cheltuielilor
ulterioare realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care
conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii
acestora.
În cazul achiziției activelor prevăzute mai sus, în valoarea indicatorului A se
includ doar achizițiile de active noi, în sensul că nu au mai fost utilizate anterior datei
achiziției.
Entitatile care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit

indicatorilor I şi A au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o
perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5
ani.
34
În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează
impozitul minim pe cifra de afaceri şi, după caz, se percep creanţe fiscale accesorii de la
trimestrul/anul scăderii acestora. În acest caz, entitatea are obligaţia depunerii
Declaraţiei fiscale rectificative. NU intră sub incidenţa acestor prevederi activele care
se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
a) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
b) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment;
c) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste
situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător. În cazul activelor
furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de
organele judiciare;
d) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de
lege.
Daca in urma aplicarii formulei de calcul rezultă o valoare negativă, impozitul

minim pe cifra de afaceri este zero.
Impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de

scăderea sumelor potrivit legii, ajustat dupa cum urmeaza.
Din acest impozit pe profit se scad:
- sumele reprezentând sponsorizare/mecenat;
- alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale;
- reducerea impozitului pe profit conform OUG 153/2020.
Din acest impozit pe profit NU se scad:
- sumele reprezentând creditul fiscal extern;
- impozitul pe profit scutit aferent profitului reinvestit (art. 22 din Codul fiscal);
- impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole 566/2004.
Daca o entitate datorează IMCA, din acesta nu se scad sumele reprezentând

impozitul pe profit scutit, redus și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit
legilor speciale, precum și reducerea impozitului pe profit conform OUG 153/2020.
Entitatile care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat scad sumele

aferente din impozitul minim datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
a) 0,75% la cifra de afaceri;
b) 20% din impozitul pe profit.
In cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop
lucrativ, inclusiv unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din IMCA datorat doar
dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
În cazul entitatilor care aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți
anticipate (obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a
cartofului, pomicultură și viticultură), prevederile de mai sus se aplică pentru
determinarea impozitului pe profit anual si nu la fiecare trimestru in parte.
35
În cazul entitatilor care aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți
anticipate, aceste prevederi de mai sus se aplică pentru primele 3 trimestre ale fiecărui
an fiscal, prin compararea IMCA cu plățile anticipate, urmând ca definitivarea
impozitului pe profit anual să se efectueze până la termenul de depunere a Declarației
anuale de impozit pe profit 101. Comparația se efectuează astfel:
a) pentru trimestrul I, IMCA se compară cu plata anticipată aferentă acestui
trimestru;
b) pentru trimestrul II, IMCA se compară cu suma plăților anticipate aferente
trimestrului I și II;
c) pentru trimestrul III, IMCA se compară cu suma plăților anticipate aferente
trimestrului I, II și III.
În cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de peste 50.000.000 de euro se

calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a
membrilor grupului fiscal. Celelalte prevederi de mai sus se aplică de către
membrii/persoana juridică responsabilă având în vedere şi următoarele reguli:
a) daca grupul fiscal aplică sistemul de plată trimestrial, fiecare membru al
grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, după caz, IMCA, în funcție de situația
individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;
b) daca grupul fiscal aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți
anticipate, fiecare membru al grupului fiscal calculează trimestrial IMCA în
funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile.
Pentru definitivarea impozitului pe profit anual, fiecare membru al grupului fiscal
calculează IMCA în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei
juridice responsabile;
c) daca grupul fiscal aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți
anticipate, pentru determinarea impozitului pe profit anual, fiecare membru al
grupului fiscal calculează IMCA în funcție de situația individual și îl comunică
persoanei juridice responsabile;
d) persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit trimestrial/anual
determinat la nivelul grupului, respectiv plățile anticipate, după caz, cu valoarea
însumată a IMCA transmise de membrii grupului fiscal, urmând să aplice
prevederile de mai sus. Daca rezultatul fiscal al grupului este pierdere fiscală,
impozitul grupului se datorează la nivelul valorii însumate a IMCA transmise de
membrii grupului.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit
Instituțiile de credit - persoane juridice române şi sucursalele din România ale

instituțiilor de credit - persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe
profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a
următoarelor cote de impozitare:
a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
b) 1%, începând cu 1 ianuarie 2026.
36
Cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobânzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe şi comisioane;
d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu
sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în
vederea tranzacţionării, net;
f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării,
evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;
h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;
j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului
pentru care se efectuează plata;
b) pentru trimestrul IV, până la 25 martie inclusiv a anului următor.
Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă

cheltuială nedeductibilă.
Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal, iar
cel datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri
calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat
pentru perioada anterioară celei de calcul.
În cazul grupului fiscal, aceste prevederi se aplică în mod corespunzător de către
membri, în funcție de situația individuală.
Modelul şi conţinutul Declaraţiei impozitului suplimentar vor fi stabilite prin
OPANAF care trebuie emis în 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
2. Impozit suplimentar pentru sectoarele petrol și gaze naturale
Entitatile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite

prin OMF 5.433/2023, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste
50.000.000 de euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific
pe cifra de afaceri. Cursul de schimb este cel valabil la închiderea exercițiului financiar
în care s-au înregistrat veniturile.
Persoanele juridice care datoreaza acest impozit suplimentar sunt cele care
desfășoară urmatoarele activități (principale sau secundare):
- CAEN 0610 „Extracția țițeiului“;
- CAEN 0620 „Extracția gazelor naturale“;
- CAEN 1920 „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului“;
37
- CAEN 3522 „Distribuția combustibililor gazoși, prin conducte“;
- CAEN 3523 „Comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte“;
- CAEN 4671 „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al
produselor derivate“;
- CAEN 4730 „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în
magazine specializate“;
- CAEN 4950 „Transporturi prin conducte“.
În cazul entitatilor care desfășoară atât activități corespunzătoare CAEN de mai

sus, cât și activități potrivit codurilor CAEN 3512 „Transportul energiei electrice“, 3513
„Distribuția energiei electrice“ și 3514 „Comercializarea energiei electrice“ și care sunt
reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei,
pentru determinarea impozitului specific, nu se cuprind în cadrul indicatorilor VT, V_s,
I și A din formula de calcul a impozitului specific pe cifra de afaceri elementele aferente
acestor 3 activități.
Cifra de afaceri a anului precedent reprezintă diferența dintre veniturile totale

(VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin.
(2).
Cifra de afaceri an precedent = Veniturile totale - Veniturile care se scad din

veniturile totale (Vs), asa cum sunt definite mai jos.
Impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) se determină conform formulei:

IMCA = 0,5% x (VT – Vs – I - A)
Indicator Semnificatie
impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului
ICAS
fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal până la
VT
sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la
începutul anului fiscal până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul:
(i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24 din Codul fiscal;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
(iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile
Vs 721, 722 si 725);
(v) veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
(vi) veniturile din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale
proprii (contul 7581);
(vii) veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în
conturile de cheltuieli.
imobilizările în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active,
I înregistrate în evidența contabilă începând cu 1 ianuarie 2024, respectiv
începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
38
amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor
achiziționate/produse începând cu 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal
A
modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde amortizarea contabilă a
activelor incluse în valoarea indicatorului I.
Activele luate în calcul, pentru determinarea indicatorilor I și A au fost stabilite

prin OMF 10/2024, publicat in MOf nr 6 din 4 ianuarie 2024 si se regasesc mai sus in
subtitlul aferent impozitului minim introdus de la 1 ianuarie 2024 pentru entitatile care
au cifra de afaceri mai mare de 50.000.000 de euro.
Entitatile care scad valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit

indicatorilor I şi A au obligaţia de a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o
perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, dar nu mai mult de 5
ani.
În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează
impozitul minim pe cifra de afaceri şi, după caz, se percep creanţe fiscale accesorii de la
trimestrul/anul scăderii acestora. În acest caz, entitatea are obligaţia depunerii
Declaraţiei fiscale rectificative. NU intră sub incidenţa acestor prevederi activele care
se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
e) sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
f) sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment;
g) sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste
situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător. În cazul activelor
furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de
organele judiciare;
h) sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligaţii prevăzute de
lege.
Pentru determinarea rezultatului fiscal, ICAS reprezintă cheltuială

nedeductibilă.
ICAS se calculează, declară şi plătește trimestrial, astfel:
a) pentru trimestrele I - III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului
pentru care se efectuează plata;
b) pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul
pe profit (25 iunie a anului urmator).
ICAS se calculează cumulat de la începutul anului fiscal, iar impozitul datorat
trimestrial se determină ca diferență între ICAS calculat cumulat de la începutul anului
fiscal și ICAS datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.
În cazul grupului fiscal, aceste prevederi se aplică în mod corespunzător de către
membri, în funcție de situația individuală.
Modelul şi conţinutul Declaraţiei impozitului specific pe cifra de afaceri vor fi
stabilite prin OPANAF.
Entitatile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/ transport

de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea
39
Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRDE) nu datoreaza acest
impozit.
Entitatile care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale și
activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care
sunt reglementați/licențiați de ANRDE, pentru determinarea impozitului specific, nu
cuprind, în cadrul indicatorilor VT, Vs, I și A elementele aferente activităților de
distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.
Toate aceste prevederi se aplică pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31
decembrie 2025. Începând cu 1 ianuarie 2026/anul fiscal modificat care începe în anul
2026, aceste entitati vor aplica impozitul minim pe cifra de afaceri prezentat in acest
material la punctul 1.
-------------------------------------------------------------------------------
40
Impozit pe venit si contributii sociale 2024
(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)
Aspecte privind salariul minim pe economie
Conform HG 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară

garantat în plată, publicat in MOf nr 877 din 28 septembrie 2023, incepand cu 1
octombrie 2023, salariul minim pe economie este la nivelul sumei de 3.300 lei/luna,
pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând
19,960 lei/oră.
Aceasta majorare NU s-a aplicat în sectorul agricol și industria alimentară, pana
la 31.10.2023 fiind in vigoare Legea 135/2022, respectiv salariul minim de 3.000 lei.
Majorarea salariului minim brut influențează si alte drepturi și obligații, astfel:

- creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest
calcul se raportează la salariul minim (art 78, alin (3) din Legea 448/2006);
- modificarea bazei anuale de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează
venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru ca venitul ales de
contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute, în vigoare
la termenul de depunere a Declaraţiei unice;
- majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente
impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate
desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul minim brut în
vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12.
Scutirea de taxele salariale a unei sume de 200 lei
Conform OUG 115/2023, in perioada ianuarie – decembrie 2024, în cazul

salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați
cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, NU se datorează impozit pe
venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma
de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit CIM, fără a include sporuri
și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară, în vigoare în
luna căreia îi sunt aferente veniturile (incepand cu 1 octombrie 2023, salariul
minim este 3.300 lei);
b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în baza aceluiași CIM,
pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv. Venitul brut
cuprinde, pe langa salariul de baza, diverse sporuri, indemnizatii, tichete de masă,
tichete cadou, de vacanță, culturale etc.
Condiția de la lit. a) de mai sus nu se consideră a fi îndeplinită dacă salariul de

bază brut lunar este diminuat pentru a atinge nivelul salariului minim.
41
Suma neimpozabila de 200 de lei se diminuează în funcție de:
a) perioada din lună în care salariul de bază e menținut la nivelul salariului minim;
b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului egal
cu nivelul salariului minim brut pe țară;
c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă.
Va puteti intalni si cu situatii oarecum nedrepte. Dacă un angajat are un salariu

de baza de 3.400 de lei, iar un alt angajat are salariul de baza de 3.300 de lei, angajatul
cu salariul de incadrare mai mic va beneficia de un salariu net mai mare. Asta se
intampla pentru că scutirea de taxe a sumei de 200 de lei se aplica doar in cazul
salariatilor care au un salariu de baza de 3.300 lei, nici mai mult, nici mai putin.
Salariul minim pe o perioada limitata
In MOf nr 1.249 din 30 decembrie 2021 a fost publicata OUG 142/2021 prin care
a fost modificat art 164 din Codul muncii.
Astfel, incepând cu 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară poate fi
aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni, de la momentul
încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta
va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară.
Aceasta prevedere se aplică și pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim
brut pe țară care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim
24 de luni fiind calculată începând cu 1 ianuarie 2022.
Asadar, incepand cu 1 ianuarie 2024, trebuie sa fim atenti la angajatii care sunt
incadrati pe salariul minim, iar in luna in care acestia implinesc 2 ani vechime la acelasi
angajator, salariul de incadrare sa fie renegociat astfel incat sa fie superior salariului
minim. In cazul angajatilor care au un salariu de incadrare superior salariului minim, NU
trebuie sa facem nicio modificare din acest punct de vedere.
Facilitati pentru anumite categorii de salariati
1. Salariatii din IT (incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023):

Până la 31 decembrie 2028, sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile
salariale in cota de 10% persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității de creare
de programe pentru calculator, scutirea aplicandu-se la locul unde se află funcția de
bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv.
Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități
fiscale.
Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, daca în cursul aceleiaşi
luni, persoana fizică realizează venituri din salarii pentru o fracţie din lună, la funcţia
de bază, la unul sau la mai mulţi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare
angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzătoare acestei
perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei din plafon
astfel stabilită.
42
Cota contribuţiei de asigurări sociale (CAS) se reduce cu punctele procentuale
corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat. Prevederea
se aplică până la 31 decembrie 2028.
Totusi, aceste persoane pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de
pensii administrat privat. Opţiunea se depune în scris la angajator, acesta reţinând CAS
intreaga, începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat opțiunea.
Pilonul II de pensii a fost implementat în anul 2008, în acel moment cota de
contribuție din pensia de stat direcționată către pensia privată obligatorie era de 2%,
ulterior a crescut gradual până la 3,75%, ultima modificare a acestui procent fiind în
anul 2018.
Începând cu 1 ianuarie 2024 cota de contribuție direcționată către Pilonul
II a crescut la 4,75%.
2. Salariatii din “Constructii” (incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023)
In MOf nr 993 din 1 noiembrie 2023 a fost publicata OUG 93/2023 pentru
stabilirea salariului de bază minim brut pe țară pentru domeniile construcții, sector
agricol și industria alimentară.
Astfel, incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, pentru domeniul
construcțiilor, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.582 lei lunar, pentru un
program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie
27,714 lei/oră, fata de 4.000 de lei cat a fost pana la acea data.
Nerespectarea dispozitiei cu privire la garantarea in plata a salariului minim de
4.582 lei constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 300 lei la 2.000
lei și atrage anularea acordării facilităților fiscale. Recalcularea contribuțiilor și a
impozitului se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal, iar pentru
diferențele de obligații fiscale rezultate ca urmare a recalculării contribuțiilor sociale și
impozitului pe venit se percep dobânzi și penalități de întârziere.
Scutirea de impozitul pe veniturile salariale in cota de 10% se aplică la locul unde

se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii de până la 10.000 lei
inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu
normă întreagă sau cu timp parțial. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei
nu beneficiază de facilităţi fiscale.
astfel stabilită.
Incepand cu 1 noiembrie 2023, angajatii datoreaza contributia la

asigurarile sociale de sanatate de 10%.
corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat. Totusi,
43
aceste persoane pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii
administrat privat. Opţiunea se depune în scris la angajator, acesta reţinând CAS
anul 2018.
Concluzie (pana la un venit brut de 10.000 lei):

- Impozit pe venit 0%;
- CASS de 10%;
- CAS de 25% sau 20,25% (in functie de optiunea angajatului)
3. Salariatii din sectorul agricol si industria alimentara (din noiembrie 2023)
In MOf nr 993 din 1 noiembrie 2023 a fost publicata OUG 93/2023 pentru
stabilirea salariului de bază minim brut pe țară pentru domeniile construcții, sector
agricol și industria alimentară.
Astfel, incepand cu veniturile lunii noiembrie 2023, pentru sectorul agricol şi
în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară este de 3.436 lei lunar,
pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în
medie 20,782 lei/oră, fata de 3.000 de lei cat a fost pana la acea data.
4.000 de lei constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 300 lei la 2.000
Scutirea de impozitul pe veniturile salariale in cota de 10% se aplică la locul unde

se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii de până la 10.000 lei
inclusiv, realizate de persoana fizică în baza unui contract individual de muncă, cu
normă întreagă sau cu timp parțial. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei
nu beneficiază de facilităţi fiscale.
astfel stabilită.

corespunzătoare cotei de contribuţie la fondul de pensii administrat privat. Totusi,
aceste persoane pot opta pentru plata contribuţiei datorată la fondul de pensii
44
administrat privat. Opţiunea se depune în scris la angajator, acesta reţinând CAS
anul 2018.
Concluzie (pana la un venit brut de 10.000 lei):

- Impozit pe venit 0%;
- CASS de 10%;
- CAS de 25% sau 20,25% (in functie de optiunea angajatului)
Modificari in categoria veniturilor salariale neimpozabile
Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, din categoria

veniturilor neimpozabile obtinute de salariati au fost eliminate:
- diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și
dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite;
- sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților.
CASS pentru biletele de valoare
Incepand cu veniturile lunii ianuarie 2024, pentru tichetele de masă și

voucherele de vacanţă acordate de angajatori, se datoreaza contributia la asigurarile
sociale de sanatate de 10%, pe langa impozitul pe venit care se aplica deja.
Raman scutite de CASS tichetele de cresa si cele culturale.
CASS pentru concediile medicale
Incepand cu 1 ianuarie 2024, sunt scutite de CASS persoanele fizice care se află
în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate doar în urma
unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, pentru indemnizaţiile
aferente certificatelor medicale.
Astfel, persoanele fizice care se află în concedii medicale acordate potrivit OUG
158/2005, datoreaza CASS pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale.
45
Venituri salariale neimpozabile pana in plafonul de 33%
Incepand cu veniturile lunii ianuarie 2024, următoarele elemente cumulate

lunar NU reprezintă venit impozabil, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat:
a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit
legii, altele decât indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare etc, în
limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare
pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
Aspecte generale privind clauza de mobilitate!!!

Conform art 25 din Codul muncii, prin clauza de mobilitate angajatorul si
salariatul stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor
de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca, situatie
in care salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura se negociaza intre parti si trebuie specificate in contractul
individual de munca si nu in Regulamentul intern. Angajatorul trebuie sa aibă în
vedere transmiterea în REVISAL a drepturilor bănești de care va beneficia
salariatul.
Prin clauza de mobilitate, salariatul însuși a consimțit la mobilitatea sa,

angajatorul fiind în drept sa pretindă salariatului, ori de cate ori este necesar, ca
acesta sa presteze activitatea la un alt loc, aceasta modificare perpetuă
determinată de natura activității, fiind esența contractului individual de muncă al
acelui salariat.
Clauza de mobilitate poate presupune atât deplasări numite „vizite pe
teren” ale salariatului, cât şi între punctele de lucru, sucursalele sau filialele
angajatorului. În clauza de mobilitate se menționează aria geografică
acoperită (de exemplu județ) sau locații clar stabilite: punctele de lucru.
Odată acceptată de salariat clauza de mobilitate, acesta este obligat să își

îndeplinească activitățile de serviciu la locurile de muncă prevăzute în contractul
individual de muncă. Aceste deplasări în interes de serviciu pot avea fie caracter
continuu fie intermitent, pe tot parcursul contractului individual de muncă.
Prin acceptarea clauzei, salariatul permite angajatorului sa stabilească și să

modifice unilateral locul în care urmează sa își desfășoare activitatea pentru
durate mai lungi sau mai scurte de timp, fără a presupune însă o mutare
permanentă a salariatului.
Clauza de mobilitate poate funcționa numai cu luarea în considerare a
specificului activității angajatorului, fiind admisibila doar dacă munca pe care
urmează să o presteze salariatul este de natura a nu permite un loc stabil. Clauza
trebuie să răspundă intereselor angajatorului, dar să țină seama și de interesele
46
salariatului. O astfel de clauză nu poate avea caracter excesiv, excluzând abuzul
de drept săvârșit de angajator.
Clauza de mobilitate poate fi inclusa în orice tip de contract (timp integral,
timp parțial, pe durata determinate), dar nu poate fi inclusa într-un contract de
muncă temporara, cu munca la domiciliu, de telemuncă.
Clauza de mobilitate nu trebuie sa fie confundată cu delegarea ori
detașarea salariaților.
Indemnizatia de delegare (diurna) se cuvine doar pe perioada
delegarii/detasarii unui angajat, asa cum rezulta din art. 44, alin. (2) din Codul
muncii. Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,
precum si la o indemnizatie de delegare. Faptul ca salariatul a fost sau nu a fost
delegat rezulta din locul muncii reglementat in contractul individual de munca.
Conform art. 43 din Codul muncii, delegarea reprezinta exercitarea

temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau
sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.
Astfel, salariatul este delegat daca a exercitat lucrari sau sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca asa cum
este mentionat in contractul individual de munca.
Rezulta ca, in perioada in care salariatul exercita lucrari sau sarcini

corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca asa cum
este mentionat in contractul individual de munca are dreptul la diurna.
Prin urmare, daca salariatul se deplaseaza in afara ariei
geografice/localitatii mentionate in CIM la locul muncii, are dreptul la diurna.
Diurna este neimpozabila daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- delegarea sa dureze minim 12 ore;
- localitatea in care este delegat salariatul sa fie la o distanta mai mare de 5
km de localitatea unde are locul muncii, etc.
In situatia in care salariatul se deplaseaza in aria geografica prevazuta in

contractul individual de munca, acestuia i se cuvine indemnizatie de mobilitate
cu respectarea acelorasi conditii de acordare a diurnei:
- deplasarea sa dureze minim 12 ore;
- localitatea in care se deplaseaza salariatul sa fie la o distanta mai mare de
5 km de localitatea stabilita in contractul individual de munca ca localitate
de plecare, etc.
Prudent este sa aplicam regulile de la diurna si in ceea ce priveste
indemnizatia de mobilitate. Astfel, adoptarea unei masuri prudente implica
acordarea indemnizatiei de mobilitate neimpozabila in tara doar pentru o
perioada de cel putin 12 ore de deplasare in alta localitate la o distanta de cel putin
5 km.
Asadar, prestatiile pentru mobilitate neimpozabile se acorda in mod
identic cu modalitatea in care se acorda diurna neimpozabila.
47
CONCLUZIA:
1) indemnizatia de mobilitate neimpozabila se acorda in perioada in care
salariatul se deplaseaza intr-o localitate situata la o distanta de cel putin 5 km si
pentru o perioada de cel putin 12 ore si localitatea unde se deplaseaza reprezinta
locul muncii mentionat in contractul individual de munca;
2) diurna se acorda in perioada in care salariatul este delegat intr-o localitate
situata la o distanta de cel putin 5 km si pentru o perioada de cel putin 12 ore si
localitatea unde se deplaseaza nu reprezinta locul muncii mentionat in contractul
individual de munca;
Se poate acorda salariatului o suma in plus fata de cele mentionate mai sus
cu titlu de prestatii de mobilitate indiferent daca salariatul mobil se deplaseaza
sau nu in conditiile aratate (cel putin 12 ore si intr-o localitate la o distanta mai
mare de 5 km) insa aceasta suma se acorda taxabila cu impozit pe venit si
contributii sociale.
b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, în

alte situaţii decât cea in care este interzisă introducerea alimentelor în incinta
unității, asa cum se prevede în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în
limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data
acordării (de la 1 ianuarie 2024, 40 de lei/zi). La stabilirea plafonului lunar
neimpozabil nu se iau în calcul numărul de zile din luna în care persoana fizică
desfăşoară activitate în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu sau se află în
concediu de odihnă/medical/delegare. Prin hrană se înţelege hrana preparată în
unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi specializate. Prevederile nu se
aplica angajaţilor care primesc tichete de masă.
c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de
către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, asa cum este prevăzut în
contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil
de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară/lună/persoană (660 lei,
incepand cu 1 octombrie 2023), în următoarele condiţii:
- angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală
sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
- spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier
sau într-un imobil închiriat în acest scop de către angajator;
- contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în
condiţiile legii;
- plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi
desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori
diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru
care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza
documentelor justificative şi constituie responsabilitatea angajatorului.
48
d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv
transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator, asa cum este prevăzut în contractul
de muncă, regulamentul intern, în limita unui plafon anual, pentru fiecare
angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut pe anul în care
au fost acordate (in anul 2024, câștigul salarial mediu brut este de 7.567 lei);
aceasta prevedere nu este aplicabila angajaţilor care beneficiază de vouchere
de vacanţă.
Aceste sume se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul,
respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, în situaţia în care nu există
obligaţia prezentării unor documente justificative.
e) contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând

contribuţii la scheme de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
Aceste sume se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor
pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale

furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii
proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al
sumei de 400 euro pentru fiecare persoană;
g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă

pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi
desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de
date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui
plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care
persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt
acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative –
ABROGAT DE LA 1 IANUARIE 2024;
h) contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii

proprii, în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare
persoană (in loc de 400 de euro anual, cat era limita in anul 2023), oferite
de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312
sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care
includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului
şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în
calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care
abonamentele respective includ şi servicii medicale;
49
i) sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor
proprii în unităţi de educaţie timpurie, în limita stabilită de acesta, dar nu
mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil – NOU OUG 115/2023.
În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către
angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de
angajat. Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea
unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. Daca desfăşoară activitate
la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de
plăţi de la un alt angajator.
j) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi

dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite – NOU OUG
115/2023.
Aceste sume se consideră venituri aferente fiecăreia dintre lunile în care este
scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă
depozitului.
ATENTIE!!! Impozitul datorat în cazul sumelor prevăzute la lit d)-j) se calculează

şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor aferente lunii
în care se consideră venit.
Ordinea în care aceste venituri se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de catre
angajator.
Daca se depaseste aceasta limita de 33%, se datoreaza si impozit pe venit, dar
si CAS si CASS, sumele respective intrand in baza de calcul al contributiilor sociale.
-------------------------------------------------------------------------
La locul unde se află funcţia de bază, impozitul pe veniturile salariale se
determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă
între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor
sociale obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, suportate de angajați, astfel încât
la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 de euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale
furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul
anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de
asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului
și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa;
- contravaloarea abonamentelor suportate de angajaţi, în limita echivalentului în
lei a 100 euro anual, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la
codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul
abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea
practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau
50
terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în
care abonamentele respective includ şi servicii medicale. Abonamentul vizează
servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei persoane aflate în întreţinerea sa,
indiferent de numărul de persoane.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Pentru veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (chirii, arenda) se

datoreaza:
- impozit pe venit de 10%; si
- CASS (doar daca se depasesc plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime).
NU SE DATOREAZA CAS de 25% (contributia la pensie), indiferent de nivelul
veniturilor obtinute.
Venitul net anual din chirii, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte
entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor
agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe
proprietate personală, se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
Venit net anual = Venit brut – 20% x Venit brut
OUG 115/2023 prevede ca persoanele care obţin venituri din cedarea folosinţei
bunurilor NU au obligaţia completării Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere
a evidenţei contabile.
A. Contractele de inchiriere
Incepand cu 1 ianuarie 2024, OUG 115/2023 elimina prevederea conform
careia persoanele fizice care obtin venituri din cedarea folosinței bunurilor din
derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal,
începând cu anul următor, califică aceste venituri în categoria celor din activități
independente.
Persoanele care obțin venituri din chirii NU mai au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Practic,
oricate contracte de inchiriere ar avea, venitul net se stabileste ca fiind 80% din venitul
brut.
Contracte de inchiriere incheiate cu persoane juridice

În cazul veniturilor din chirii plătite de persoane juridice sau alte entităţi care
au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă (platitorii de venit), venitul brut reprezintă
totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite
potrivit contractului încheiat între părţi.
Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor care cad în sarcina
proprietarului, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
Daca chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut se determină
pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, din ziua precedentă celei în care se
efectuează plata.
51
Incepand cu 1 ianuarie 2024, venitul net din chirii se stabileşte la fiecare plată,
de către plătitorii de venit, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate
prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia.
Plătitorii veniturilor au obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti
impozitul corespunzător sumelor plătite. Impozitul se calculează prin aplicarea
cotei de 10% asupra venitului net şi se reţine la sursă, la momentul plăţii
veniturilor.
Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final şi se plăteşte la bugetul de
stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Acesta va fi
declarat in Formularul 100, iar ulterior, pana la finalul lunii februarie a anului urmator
in Declaratia 205.
Platitorii veniturilor NU retin si CASS, aceasta contributie fiind in sarcina
persoanei fizice care trebuie sa analizeze daca este cazul sa depuna Declaratia unica in
acest sens sau nu, respectiv daca venitul net depaseste plafonul de 6, 12 sau 24 de salarii
minime pe economie.
Aceste contracte de inchiriere trebuie inregistrate la ANAF in 30 de zile de la
incheierea lor, insa proprietarul persoana fizica NU are obligatia depunerii Declaratiei
unice in 30 de zile de la incheiere si nici pana la 25 mai a anului urmator. Are aceasta
obligatie doar pe parte de CASS, daca este depasit unul din plafoanele precizate mai sus.
Contribuabilii NU au obligaţia de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi
de conducere a evidenţei contabile.
Exemplu:
In martie 2024, domnul Popescu Decebal a incheiat un contract de inchiriere cu
entitatea ALFA SRL prin care ii pune la dispozitie acesteia un spatiu comercial, chiria
lunara fiind de 5.000 de lei. Chiria este platita lunar, la inceputul fiecarei luni.
Care este impozitul pe chirii datorat si CASS pentru anul 2024?
Venit brut lunar din chirii = 5.000 lei
Venit net lunar din chirii = 5.000 lei – 5.000 lei x 20% = 4.000 lei
Impozit pe venit retinut lunar = 4.000 lei x 10% = 400 lei
Chirie achitata lunar proprietarului = 5.000 lei – 400 lei = 4.600 lei
Incepand cu martie 2024, entitatea ALFA va retine lunar impozitul de 400 de

lei si il va prezenta in Declaratia 100 pana pe data de 25 a lunii urmatoare, iar pana la
28 februarie 2025 va intocmi Declaratia 205 si va prezenta impozitul retinut aferent
anului 2024 pe CNP persoanei fizice.
CASS
Venitul net lunar din chirii = 4.000 lei
Venit net anual din chirii 2024 = 4.000 lei x 10 luni = 40.000 lei
Salariul minim in 2024 = 3.300 lei/luna
Plafon 12 salarii minime = 3.300 lei x 12 luni = 39.600 lei
CASS datorata = 39.600 lei x 10% = 3.960 lei
Pana in 25 mai 2025, Popescu Decebal trebuie sa intocmeasca Declaratia unica

aferenta anului 2024 si va datora CASS de 3.960 lei.
52
CASS
Plafoanele pentru plata sau nu a CASS se stabilesc in functie de salariul minim pe
economie din anul obtinerii veniturilor. Pentru anul 2024, salariul minim pe economie
este de 3.300 de lei.
Pentru anul 2024, baza anuală de calcul al CASS o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară (19.800 lei), în cazul veniturilor
cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv (19.800 lei) şi 12 salarii
minime brute pe ţară (39.599 lei);
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară (39.600 lei), în cazul veniturilor
realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv (39.600 lei) şi 24
de salarii minime brute pe ţară (79.199 lei);
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară (79.200 lei), în cazul veniturilor
realizate cel putin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară (79.200 lei).
Exemplu:
Venituri nete din chirii CASS datorata 2024
25.000 lei 1.980 lei (3.300 lei x 6 luni x 10%)
3.000.000 lei 7.920 lei (3.300 lei x 24 luni x 10%)
Exemplu:
In anul 2024, domnul Popescu Decebal are in derulare pe tot anul un contract
de inchiriere incheiat cu o persoana fizica prin care incaseaza lunar un venit din chirii
în sumă de 2.000 lei.
Care este baza impozabilă pentru CASS şi pentru impozitul pe venit.
Venit brut lunar din chirii = 2.000 lei

Venit brut ANUAL din chirii = 2.000 lei x 12 luni = 24.000 lei
Venit net ANUAL din chirii = 24.000 lei – 24.000 lei x 20% = 19.200 lei
Impozit pe venit datorat pentru 2024 = 19.200 lei x 10% = 1.920 lei
Tinand cont ca venitul net anual din chirii NU depaseste plafonul de 6 salarii
minime (19.800 lei), Popescu Decebal nu va datora CASS pentru aceste venituri.
Tinand cont ca chiria din acest contract de inchiriere este stabilita in lei, pana
in 25 mai 2024 Popescu Decebal trebuie sa completeze Capitolul II al Declaratiei unice
cu sumele de mai sus, impozitul pe venit datorat pana la 25 mai 2025 fiind de 1.920
lei.
B. Contractele de arendare
Arendasul este persoana care ia în arendă un bun agricol, iar arendatorul este
cel care da in arenda bunul respectiv.
Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul
brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
53
Calculul, reținerea și plata impozitului aferent veniturilor din arendă intră în
sarcina arendașului. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează, la fiecare plată a
arendei, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Impozitul astfel calculat, se
reține și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care a fost reținut.
Impozitul aferent veniturilor din arendă, calculat, reținut și plătit de către
arendaș este impozit final.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole datorează
CASS pentru aceste venituri care se determina prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei
de calcul.
OUG 115/2023 prevede ca pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

aferente anilor fiscali anteriori anului 2024, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în
anul de realizare a venitului. Pierderea reportată, necompensată, precum şi pierderea
fiscală înregistrată în anul fiscal 2023, reprezintă pierdere definitivă a
contribuabilului.
Venituri din activitati independente (PFA, II, IF, profesii liberale)
Modificari la stabilirea venitului net anual in sistem real
Sponsorizari si mecenat
Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, cheltuielile de
sponsorizare şi/sau mecenat au intrat in categoria celor nedeductibile.
Cheltuielile pentru acordarea de burse private au ramas in continuare
deductibile în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată ca diferenţă între
venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile pentru acordarea de
burse private şi cheltuielile de protocol.
In alta ordine de idei, tot incepand cu 1 ianuarie 2024, in categoria cheltuielilor
nedeductibile intra si cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de
natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie.
Abonamente la facilitate sportive

Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, abonamentele, plătite în
scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual
sau într-o formă de asociere, sunt deductibile în limita echivalentului în lei a 100 euro
anual pentru fiecare persoană (in loc de 400 de euro anual), oferite de furnizori ale
căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313.
Acesti furnizori pot acţiona în nume propriu în cazul abonamentelor care includ
dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice
cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru
serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale.
54
Achizitia de case de marcat
se mai scade din impozitul pe venit datorat in cazul veniturilor din actitivitati
independente. Practic, anul 2023 este ultimul in care se mai acorda aceasta “facilitate
fiscala”.
Cheltuielile reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice
fiscal sunt scoase din categoria cheltuielilor nedeductibile, urmand ca entitatile sa-si
deduca aceste investitii fie:
- direct pe cheltuieli, la momentul punerii in functiune, daca acestea nu sunt
recunoscute ca imobilizari corporale;
- prin amortizare, daca acestea au fost recunoscute in categoria imobilizarilor
corporale.
Concluzie!!!
Ultimul an în care sumele reprezentând aparate de marcat electronice
fiscale, rămase de reportat, se scad din impozitul pe venit este anul 2023.
OUG 115/2023 prevede ca sumele reprezentând costul de achiziţie al aparatelor

de marcat electronice fiscale, puse în funcţiune în anul 2023, precum şi sumele de
aceeaşi natură reportate, se deduc din impozitul pe venitul anual datorat pentru anul
2023. Sumele rămase care nu sunt scăzute din impozitul pe venitul anual datorat pentru
anul 2023 nu se reportează şi reprezintă cheltuieli deductibile la stabilirea venitului
net anual, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, începând cu
veniturile aferente anului 2024.
În cazul asocierilor fără personalitate juridică, pentru stabilirea impozitului
anual datorat de fiecare membru asociat pentru anul 2023, costul de achiziţie al
aparatelor de marcat electronice fiscale puse în funcţiune în anul 2023 se distribuie
proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform
contractului de asociere.
Recuperarea pierderii fiscale

Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, pierderea fiscală anuală
înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi de proprietate
intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem
real, se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din
veniturile nete anuale, obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani
consecutivi.
Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenţi anului 2024, rămase
necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile nete anuale
sau, după caz, câştigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada
rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile nete anuale sau, după caz,
câştigurile nete anuale respective.
Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii
precedenţi anului 2024, rămase necompensate la 31 decembrie 2023, se cumulează cu
pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.
55
Redirectionarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat
Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform OUG 115/2023, doar persoanele fizice

care obtin venituri din salarii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând
până la 3,5% din impozitul datorat pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a
unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private.
Aceasta facilitate a fost eliminata in cazul celor care obtin:
- venituri din activitati independente;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
- venituri din contracte de activitate sportiva;
- venituri din pensii;
- venituri din cedarea folosinței bunurilor;
- venituri din activități agricole, impuși pe bază de normă de venit;
- venituri obtinute din strainatate.
Determinarea venitului net anual impozabil
Conform Legii 296/2023, incepand cu 1 ianuarie 2024, atunci cand se stabileste

venitul net anual impozabil, din veniturilor nete obtinute se scade contribuția de
asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)
datorate, cu excepția diferenței de contribuție de asigurări sociale de sănătate
prevăzută mai jos.
Daca baza de calcul pentru CASS, cumulată din una sau mai multe surse de venit
din categoria celor din activitati independente, corespunzătoare veniturilor
estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după
caz, este mai mică decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul de 6
salarii minime brute în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice estimative,
persoanele fizice datorează o diferență de CASS până la nivelul celei corespunzătoare
bazei de calcul egală cu 6 salarii minime brute şi depun Declaraţia unica finala până la
data de 25 mai inclusiv a anului următor celui in care veniturile au fost obtinute.
Diferența de CASS nu se datorează daca, în anul fiscal precedent, persoana fizică
a realizat venituri din:
a) salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute
pe ţară, în vigoare în perioada în care au fost realizate veniturile; sau
b) din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) - h) din Codul fiscal, pentru care
datorează CASS la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în
vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice estimative.
Aceste prevederi se aplică și persoanelor fizice care în anul precedent s-au
încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS.
Exemplu:
O persoana care detine un PFA obtine in anul 2024 un venit net anual in suma
de 12.000. Aceasta nu a obtinut in anul precedent venituri de nicio natura.
Presupunem ca, in 2024, salariul minim va fi de 3.500 lei
56
Venit net realizat = 12.000 lei
CASS datorata la venitul realizat = 12.000 lei x 10% = 1.200 lei
Venit impozabil = 12.000 lei – 1.200 lei = 10.800 lei
Plafon CASS 6 salarii minime = 6 x 3.500 lei = 21.000 lei

CASS calculata la 6 salarii minime = 21.000 lei x 10% = 2.100 lei
Total taxe PFA:

- Impozit pe venit = 1.080 lei
- CASS calculata la 6 salarii minime = 2.100 lei
Daca în cursul anului de realizare a veniturilor, persoanele fizice obțin, din una
sau mai multe surse de venit, venituri din activitati independente, în vederea
determinării CASS de plată se ia în calcul contribuţia reţinută la sursă de către
plătitorii de venituri în baza contractelor de activitate sportiva.
Daca în cursul anului, persoanele fizice realizează venituri din contracte de
activitate sportivă de la mai mulți plătitori și CASS reținută la sursă este mai mare decât
cea corespunzătoare baze de calcul de 60 salarii minime brute pe ţară, acestea au
obligația recalculării CASS, prin depunerea Declaraţiei unice finale până la data de 25
mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Pentru diferența de CASS
rezultată în plus, în urma recalculării, persoana fizică are obligația calculării, declarării
și plății impozitului pe venit.
Diferența de CASS rezultată în plus, în urma recalculării, diminuată cu impozitul
pe venit, se compensează/restituie, după caz.
Plătitorii de venituri din contracte de activitate sportivă au obligația de a elibera
persoanelor fizice beneficiare un document cu privire la nivelul CASS reţinute la sursă,
până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul precedent, în
vederea stabilirii de către aceștia a diferenței de CASS.
Venituri din drepturi de proprietate intelectuala – de la 1 ianuarie 2024
Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care venitul net
anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, la determinarea
venitului net anual impozabil, persoana stabilește:
a) venitul net anual recalculat/pierderea netă recalculată pe fiecare sursă din
categoriile de venituri prevăzute, prin deducerea din venitul net anual,
determinat în sistem real, a pierderilor fiscale reportate;
b) venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor
nete anuale de la lit. a), din care se deduce CAS.
CAS deductibilă pentru veniturile din activitati independente si pentru cele din
drepturile de proprietate intelectuala se stabilește proporțional cu ponderea venitului
net anual determinat în sistem real în total baza anuală de calcul al CAS (12 sau 24 salarii
minime pe economie).
57
CASS deductibilă se stabilește proporțional cu ponderea venitului net anual
determinat în sistem real în total baza anuală de calcul al contribuției de asigurări
sociale de sănătate prevăzută la art. 170 alin. (1) din Codul fiscal.
Contributia la asigurarile sociale de sanatate:

In anul 2023
CASS se datoreaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat, din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei
bunurilor, asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse
Baza anuală de calcul al CASS o reprezintă:
d) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară (18.000 lei), în vigoare la termenul de
depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii
minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
e) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară (36.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12
salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
f) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară (72.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu
24 de salarii minime brute pe ţară.
Exemplu:
An Venituri din dividende CASS datorata
2022 25.000 lei 0 lei
2023 25.000 lei 1.800 lei (3.000 lei x 6 luni x 10%)
2022 50.000 lei 3.060 lei (2550 lei x 12 luni x 10%)
Utilizarea salariului minim de 3.000 lei pentru contributiile anului 2023

ATENTIE!!! Conform OUG 115/2023, persoanele fizice care au realizat în cursul
anului 2023 venituri ce fac obiectul Declaratiei unice, în vederea stabilirii CAS, respectiv
a CASS datorate pentru anul 2023, prin Declaraţia unică pentru care termenul de
depunere este până la 25 mai 2024, inclusiv, la verificarea încadrării venitului în
plafoanele anuale de 6, 12 sau 24 salarii minime pe economie utilizează nivelul
salariului minim brut de 3.000 lei.
Persoanele fizice care în anul 2023 au obtinut venituri din drepturi de

proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din
asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, au obligația
depunerii Declarației unice, pentru care termenul de depunere este până la 25 mai 2024,
inclusiv, daca plătitorii de venituri, la verificarea încadrării venitului în plafoanele
anuale de 6,12 sau 24 de salarii minime, precum și la determinarea bazei anuale de
calcul al CAS și a CASS, datorate pentru anul 2023, au utilizat un alt nivel al salariului
minim brut decat cel de 3.000 de lei.
58
La stabilirea CAS și/sau CASS datorate, contribuția reținută la sursă de către
plătitorul de venit reprezintă plată anticipată în contul contribuției anuale.
În situația în care CAS anuală stabilită în Declarația unica este mai mică decât cea
reținută la sursă de plătitorul de venit, diferența astfel rezultată nu se restituie, aceasta
fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.
Plătitorii de venituri au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de
venituri, până în 29 februarie 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la
nivelul CAS, respectiv al CASS reținute la sursă, precum și nivelul salariului minim brut
utilizat la calculul acestora.
In anul 2024
Art. 170 alin. (1) din Codul fiscal – de la 1 ianuarie 2024
Persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente
datorează CASS la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau
norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, care nu poate fi mai
mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii
minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice.
La determinarea bazei anuale de calcul al CASS nu se iau în considerare pierderile
fiscale anuale.
Nivelul CAS și al CASS deductibile nu poate depăși nivelul venitului net anual
recalculat.
Persoanele fizice care obtin venituri din cele prezentate mai jos, din una sau mai
multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează CASS conform prevederilor din anul
2023 (6, 12 sau 24 salarii minime):
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuale;
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) venituri din investiții;
h) venituri din alte surse.
Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe

ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice estimative, se efectuează
prin cumularea veniturilor de mai sus, după cum urmează:
a) venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei
de cheltuieli forfetare de 40%, precum şi venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală stabilit in sistem real;
b) venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice platitoare de impozit pe
profit sau pe venitul microintreprinderilor;
c) venitul net sau norma de venit, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venitul şi/sau câştigul/câştigul net din investiţii. În cazul veniturilor din dobânzi
se iau în calcul sumele plătite, diminuate cu impozitul reținut, iar în cazul
veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele plătite, diminuate cu
impozitul reținut, distribuite începând cu anul 2018;
59
e) venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură;
f) venitul brut şi/sau venitul impozabil din alte surse.
OUG 115/2023!!! In situaţia în care, în cursul aceluiaşi an, se utilizează mai

multe valori ale salariului minim brut pe ţară, la verificarea încadrării venitului în
plafoanele anuale, precum şi la stabilirea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS
datorate, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară în vigoare la 25 mai a
anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuţiile sociale.
Plătitorii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din
asocieri cu persoane juridice stabilesc CASS datorată de către beneficiarul venitului, prin
aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul menționate mai sus.
Persoanele fizice care obtin venituri din cele prezentate mai sus, cu excepția celor
pentru care plătitorii de venituri stabilesc și declară contribuția, depun Declarația
unica estimativa până la data de 25 mai, inclusiv a anului pentru care se datorează
contribuția.
Persoanele fizice care obtin venituri din cele prezentate mai sus, cu excepția celor
pentru care plătitorii de venituri stabilesc și declară contribuția, depun Declaraţia unică
finala până la data de 25 mai inclusiv al anului următor celui pentru care se stabileşte
contribuţia datorată, dacă obtin venituri peste plafoanele estimate initial.
Prin excepţie, daca venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul
estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice finale.
Pentru persoanele fizice care obtin venituri din drepturi de proprietate

intelectuală, din arendă, din asocieri cu persoane juridice, pentru care CASS se reţine la
sursă, obţinute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net estimat al acestor
venituri, pentru anul curent, este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute, plătitorul
de venit are obligaţia să calculeze la o bază de calcul de 6, 12 sau 24 salarii minime, să
reţină şi să plătească CASS, precum şi să depună Declaraţia 112.
Declaraţia se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părţi se desemnează plătitorul de
venit în vederea calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiei prin reţinere la sursă, în anul în
curs.
Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit
este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei anuale datorate.
In acest caz, persoanele fizice NU depun Declarația unica estimativa.
În situaţia în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă,

din asocieri cu persoane juridice sunt realizate din mai multe surse şi/sau categorii de
venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit
sunt egale sau mai mari decât nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, persoana fizica
desemnează, prin contractul încheiat între părţi, plătitorul de venit de la care venitul
realizat este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară şi care are obligaţia să
60
calculeze la o bază de calcul de 6, 12 sau 24 salarii minime, să reţină, să plătească şi să
declare contribuţia pentru anul în curs.
Plătitorul de venit desemnat depune Declaratia 112 până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuţiei calculate şi
reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la
concurenţa contribuţiei datorate.
In acest caz, persoanele fizice NU depun Declarația unica estimativa.
Persoanele care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din

arendă, din asocieri cu persoane juridice, contribuţia reţinută de către plătitorul de venit
fiind aferentă unei baze de calcul mai mici decât nivelul a 12 sau 24 de salarii minime
brute pe ţară, iar nivelul venitului net cumulat realizat este cel puţin egal cu 12 sau 24
de salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii Declaraţiei unice finale în vederea
stabilirii CASS aferente unei baze de calcul egale cu nivelul a 12 sau 24 de salarii minime
brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia. În acest caz,
contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la stabilirea CASS
datorate de către aceste persoane.
In acest caz, plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care au
obligaţia depunerii Declaraţiei unice finale o informare cu privire la nivelul CASS
reţinute la sursă.
Daca nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, al venitului net
din arendă sau al venitului net din asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul
se reţine la sursă, estimat a se realiza pe fiecare sursă şi/sau categorie de venit, este sub
nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuţia, dar nivelul venitului cumulat este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute
pe ţară, persoana fizica are obligaţia depunerii Declaraţiei unice estimate.
In cazul persoanelor fizice care realizează de la mai mulţi plătitori venituri din
drepturi de proprietate intelectuală, din arendă, din asocieri cu persoane juridice, sub
nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuţia, dar cumulate aceste venituri se situează peste nivelul a 6 salarii minime
brute pe ţară, şi au depus la organul fiscal Declaraţia unică, iar în cursul anului încheie
cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 6 salarii
minime brute pe ţară, NU se aplică reţinerea la sursă a contribuţiei. În această situaţie
se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuţiei se face
prin Declaraţia unică.
Persoanele fizice pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii,

plății și declarării CASS, care realizează și alte venituri de natura celor prevăzute la art.
155 alin. (1) lit. c) - h), pentru aceste venituri nu completeaza rubrica de CASS nici in
Declarația unica estimatica și nici in Declarația unica finala.
Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să obtina venituri din cele
de mai sus, iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse şi/sau categorii de
venituri, cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau
61
din asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se
realiza pentru anul curent, este cel puţin egal cu nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară,
sunt obligate să depună Declaraţia unica estimativa în 30 de zile de la data producerii
evenimentului. Salariul minim brut pe ţară este cel în vigoare la termenul de depunere
a acestei declaraţii estimative.
Exemplu:
Daca o persoana care detine un PFA obtine in anul 2024 un venit net anual in
suma de 250.000 si incaseaza si dividende de la o societate unde este este asociat in
suma de 90.000 lei datoreaza CASS la un nivel imens.
Presupunem ca, in 2024, salariul minim va fi de 3.500 lei
Venituri din activitati independente:

Plafon CASS activitati independente = 60 x 3.500 lei = 210.000 lei
CASS datorat pentru activitati independente = 210.000 lei x 10% = 21.000 lei
Plafon CAS activitati independente = 24 x 3.500 lei = 84.000 lei

CAS datorata pentru PFA = 84.000 lei x 25% = 21.000 lei
Venit impozabil PFA = 250.000 lei – 21.000 lei – 21.000 lei = 208.000 lei
Impozit pe venit PFA = 208.000 lei x 10% = 20.800 lei
Total taxe PFA = 21.000 lei + 21.000 lei + 20.800 lei = 62.800 lei
Venituri din dividende:

Plafon CASS dividende = 24 x 3.500 lei = 84.000 lei
CASS dividende = 84.000 lei x 10% = 8.400 lei
TOTAL TAXE 2024 = 62.800 lei + 8.400 lei = 71.200 lei
Daca ar fi fost microintreprindere:

Societatea are un angajat cu cel putin salariul minim pe economie.
Taxe salariale = 1.450 lei (aprox) x 12 luni = 17.400 lei
Profit net = 250.000 lei – 2.500 lei = 247.500 lei
Impozit dividende = 247.500 lei x 8% = 19.800 lei
Taxe microintreprindere = 17.400 lei + 2.500 lei + 19.800 lei = 39.700 lei
CASS dividende = 84.000 lei x 10% = 8.400 lei
TOTAL TAXE 2024 = 39.700 lei + 8.400 lei = 48.100 lei
Venituri in baza contractelor de activitate sportiva – de la 1 ianuarie 2024
Conform Codului fiscal, plătitorii veniturilor (persoane juridice sau alte entități
care au obligația de a conduce evidență contabilă) au obligația de a calcula, de a reține
și de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reținere la sursă.
NOU!!! Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut
din care se deduce CASS datorată și reținută la sursă.
62
Plătitorii veniturilor calculează și rețin CASS datorată de către beneficiarul
venitului, la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul. Plătitorul de venit depune Declaraţia 112 și plătește CASS până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinută.
Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
La transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor

terenurilor de orice fel, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la
valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:
a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi
asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3
ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Exemplu:
In anul 2024, o persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de
550.000 lei.
Apartamentul este detinut de 4 ani:

Incepand cu 1 ianuarie 2024, notarii publici au obligaţia să depună LUNAR,

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea
actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, la organul
fiscal o declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare,
cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie:
a. părţile contractante;
b. valoarea înscrisă în documentul de transfer;
c. impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal;
d. taxele notariale aferente transferului;
e. numărul cadastral al proprietăţii imobiliare – NOU (OUG 115/2023).
Venituri a căror sursă nu a fost identificată – de la 1 iulie 2024
Pana la 30.06.2024
Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată
se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de
impunere, organul fiscal va stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.
63
Dupa 01.07.2024
Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată se
impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de
impunere, organul fiscal va stabili cuantumul impozitului și al accesoriilor.
Practic, aceasta prevedere se va aplica deciziilor de impunere emise de organul
fiscal incepand cu 1 iulie 2024.
-------------------------------------------------------------------------------
64
Taxa pe valoarea adaugata 2024
(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)
Suspendarea depunerii Declaratiilor 392A, 392B si 393
Conform OUG 115/2023, pana la 31 decembrie 2026, se suspenda obligatia

depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de entitatile inregistrate in scopuri de
TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei), 392B (depusa de entitatile neinregistrate in
scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei) si 393 (depusa de entitatile inregistrate
in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport international de persoane).
Aceasta masura a fost aplicata si in anii precedenti, insa conform OG 6/2020 ar fi
trebuit sa expire la finalul anului 2023.
---------------------------------------------------------------------
Limitarea TVA la achizitia de cladiri/spatii de locuit
OUG 115/2023 limitează la 50% dreptul de deducere a TVA aferente

cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spaţii de locuit, indiferent de
destinaţia acestora, situate în zone rezidenţiale sau în blocuri de locuinţe şi a TVA
aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spaţii de locuit, în cazul în care acestea NU
sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.
Aceasta masura va intra in vigoare cu data de 1 a lunii următoare datei de la
care România este autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispoziţiile
Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA.
---------------------------------------------------------------------
Vanzarea de locuinte sociale
Incepand cu 1 ianuarie 2024, conform Legii 296/2023, la vanzarea de locuinte

sociale se aplica o cota de TVA de 9%. Pentru a putea vinde o locuinta catre o persoana
fizica cu cota redusa de TVA, una din conditii este ca locuinta sa poata fi locuita ca
atare.
Legea adoptata de Parlament modifica definitia acestui termen. Locuințele care
în momentul livrării pot fi locuite ca atare reprezintă locuințele care la data livrării
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței
exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie;
b) acces la energia electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi
a reziduurilor menajere;
c) sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea
hranei şi un grup sanitar;
d) finisajele exterioare includ cel puțin: acoperiș dacă, în funcție de tipul
construcției, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, ușă de/la intrare;
65
e) finisajele interioare includ cel puțin: pereți finisați cu vopsea, tapet, faianță sau
alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte
elemente utilizate pentru finisare, uși interioare, în funcție de proiect;
f) instalații sanitare și obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar și spălător cu cuvă,
cu bateriile aferente;
g) instalații electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare și prize.
S-a dorit stabilirea unui grad de finisare a locuințelor prin care să se asigure că se
aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de
beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative.
Incepand cu 1 ianuarie 2024 este disponibil “Registrul achizițiilor de locuințe

cu cota redusă de TVA”, procedura fiind stabilita prin OPANAF 2080/2023, publicat
in MOf nr 1.190 din 29 decembrie 2023. Organele fiscale au acces la informațiile înscrise
în acest Registru.
Registrul se completează de notarii publici la data autentificării actelor juridice
între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele a căror
valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000
lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă
persoană fizică/alte persoane fizice, pentru care se aplică cota redusă de TVA.
Registrul se consultă de notarii publici pentru a verifica îndeplinirea condiției
referitoare la achiziționarea, cu cota redusă de TVA, de către orice persoană fizică a unei
singure locuințe care are o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodărești, a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA.
Îndeplinirea acestei condiții se verifică înainte de autentificarea actelor juridice
între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata unui avans
reprezentând plata parțială sau integrală a contravalorii pentru achiziția unei locuințe a
cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA.
Prevederi tranzitorii:
In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, se aplică o cotă redusă de TVA de
5% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu
depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice în mod
individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat în
anul 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea
unei astfel de locuințe.
In anul 2024, o persoana fizică poate achiziționa, în mod individual sau în comun
cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință cu cota redusă de TVA
de 5% sau 9%.
Cota redusă de TVA de 5% se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul
livrării pot fi locuite ca atare, conform condițiilor legale în vigoare la data încheierii
actelor juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei
astfel de locuințe.
66
Exemplu:
O persoana fizica a incheiat in august 2023 o promisiune de vanzare cumparare
si a achitat un avans de 30% pentru achizitia unui apartament avand 80 m2, pretul de
vanzare fiind de 400.000 lei. Aceasta nu mai detine alte locuinte pe numele sau.
Vanzarea efectiva se va realiza in martie 2024.
In aprilie 2024, persoana fizica mai cumpara un apartament de 60 m2, pretul
fiind de 300.000 lei.
Care sunt cotele de TVA care se aplica pentru cele 2 tranzactii de mai sus?
Conform Codului fiscal, vanzatorul aplica cota redusa de TVA, inclusiv pentru
avansul aferent acestei livrări, dacă din contractul încheiat rezultă că la momentul
livrării locuinta poate fi locuita ca atare. Daca avansul a fost facturat prin aplicarea
cotei standard de TVA, la livrarea apartamentului se efectuează regularizarea TVA în
vederea aplicării cotei reduse, dacă toate condițiile impuse de Codul fiscal sunt
îndeplinite la data livrării.
Tinand cont ca in anul 2023 a fost incheiata o promisiune de vanzare
cumparare, iar suprafata si pretul de vanzare se incadreaza in parametrii din Codul
fiscal, desi vanzarea efectiva a imobilului are loc in martie 2024, aceasta va fi efectuata
utilizand cota de TVA de 5%, deoarece aceasta era cota de TVA valabila la data
promisiunii de vanzare cumparare.
Conditia ca locuinta sa “poata fi locuita ca atare” nu trebuie verificata pe baza
legislatiei din martie 2024 ci in functie de conditiile legale din august 2023. Conform
Legii 301/2022 pentru aprobarea OUG 31/2019 privind acordarea unor facilități
fiscale și pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal,
publicata in MOf nr 1.107 din 17 noiembrie 2022, locuințele care în momentul
livrării pot fi locuite ca atare reprezintă locuințele care la data livrării îndeplinesc
următoarele condiții:
- deținătorii acestora au acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea
posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau
familie;
- au acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate
și a reziduurilor menajere;
- sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru
pregătirea hranei și un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente și
gradul de finisare la data livrării.
Transmiterea facturilor in Registrul RO e-Factura

Codul fiscal prevede ca sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe
suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condițiile legale.
Prin excepție insa, incepand cu 1 iulie 2024, pentru operațiunile realizate între
persoane impozabile stabilite în România sunt considerate facturi numai facturile care
îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG 120/2021 privind sistemul RO e-Factura.
Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu
excepția facturilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de OUG 120/2021 privind
sistemul RO e-Factura.
67
Persoanele impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu
înregistrate în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care
au locul livrării/prestării în România, efectuate în relaţia B2B au obligația în perioada
1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul naţional
privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu
înregistraţi în Registrul RO e-Factura. Fac excepție facturile simplificate.
Incepand cu 1 iulie 2024, in relația comercială B2B, între persoane impozabile

stabilite în România, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a
acesteia către destinatar utilizând sistemul RO e-Factura. Fac excepție facturile
simplificate.
OUG 115/2023!!! Tot incepand cu 1 iulie 2024, nerespectarea de către emitentul
facturii a acestei prevederi reprezinta contraventie si se sancţionează cu o amendă
egală cu 15% din valoarea totală a facturii.
Persoanele impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu

înregistrate în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care
au locul livrării/prestării în România, efectuate în relaţia cu instituții publice, altele
decât cele efectuate în relația B2G și altele decât cele prevăzute la art. 6 din același act
normativ, au obligația în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită
facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent
dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
Persoanele impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în
România, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul
livrării/prestării în România, efectuate în relaţia B2B, au obligația începând cu 1
ianuarie 2024 să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura
electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în
Registrul RO e-Factura.
Sunt exceptate de la aceste prevederi:

• exporturile de bunuri;
• livrarile intracomunitare de bunuri;
• livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care
nu sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România,
• livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi
simplificate;
• prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de
facturare aplicabile în România.
Furnizorii prevăzuţi mai sus sunt obligaţi să transmită facturile emise si către
destinatari, cu excepția situației în care atât furnizorul cât și destinatarul sunt
înregistraţi în Registrul RO e-Factura.
68
SANCTIUNI - ATENTIE!!!
In perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024, netrasnmiterea facturilor in
sistemul RO e-Factura NU se sancționează.
1 aprilie – 30 iunie 2024

Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura este de
5 zile lucratoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la
data limită prevăzută pentru emiterea facturii (15 ale lunii urmatoare).
Nerespectarea acestui termen constituie contravenție și se sancționează cu
amendă:
- de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria
contribuabililor mari;
contribuabililor mijlocii;
- de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru
persoanele fizice.
Dupa 1 iulie 2024

Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura este de
5 zile calendaristice de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile
calendaristice de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii (15 ale lunii
urmatoare).
Nerespectarea acestui termen si transmiterea cu intarziere constituie
contravenție și se sancționează cu amendă:
contribuabililor mari;
contribuabililor mijlocii;
- de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru
persoanele fizice.
Primirea și înregistrarea de către destinatarul – persoană impozabilă stabilită în

România, a unei facturi emise de operatori economici stabiliţi în România, în relaţia B2B,
fără respectarea prevederii conform careia emitentul are obligația de a o transmite in
sistem constituie contravenţie şi se sancţionează cu o amendă egală cu 15% din
valoarea totală a facturii - OUG 115/2023!!!.
Modificari aduse OUG 120/2021 privind Sistemul RO e-Factura

În relaţia comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România,
emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar
utilizând sistemul RO e-Factura.
În situaţia în care emitentul facturii electronice nu este stabilit in Romania si
optează pentru transmiterea acesteia în sistemul RO e-Factura, acesta este obligat să fie
înregistrat în Registrul RO e-Factura.
Entitatile care au optat pentru utilizarea sistemului RO e-Factura sunt înscrisi în
Registrul RO e-Factura începând cu 1 a lunii următoare exercitării opţiunii.
69
ATENTIE!!!
Sunt eliminate prevederile din OUG 130/2021 cu privire la transmiterea
facturilor in sistemul RO e-Factura doar pentru produsele cu risc fiscal ridicat.
Daca sistemul RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore,

obligația de transmitere a facturilor se suspendă până la repunerea în funcțiune a
sistemului. Pentru aceastga situație se aplică prevederile art. 319 din Codul fiscal, cu
condiția transmiterii ulterioare, în sistemul RO e-Factura, a facturilor electronice emise.
Perioadele de nefuncționare a sistemul RO e-Factura vor fi publicate pe paginile
de internet ale ANAF și Ministerului Finanțelor.
Modificarea cotelor de TVA
Cota standard de 19% se aplică si pentru următoarele prestări de servicii și/sau

livrări de bunuri (pana la 31.12.2023 se aplica TVA de 5%):
a) dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la
codurile CAEN 9311 și 9313, în scopul practicării sportului și educației fizice,
altele decât cele scutite de TVA;
b) transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi
pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;
c) transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu - telecabină,
telegondolă, telescaun, teleschi - în scop turistic sau de agrement;
d) transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic
sau de agrement;
e) transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de
agrement;
Cota redusă de 9% se aplică pentru următoarele prestări de servicii și/sau

livrări de bunuri:
a) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
b) livrarea următoarelor bunuri, cu exceptia celor de la pct 1, 2 si 3:
- alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal;
- animale şi păsări vii din specii domestice;
- semințe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor;
- produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri
NC se stabilesc prin normele metodologice;
, cu excepția:
1. băuturilor alcoolice;
2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de
minimum 10g/100g produs, altele decât:
- laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mica,
respectiv formulele de lapte praf de început, de continuare și de
creștere, care se încadrează la codurile NC 0402 și NC 1901 10;
70
- cozonacul care este vândut sub această denumire și care se
încadrează la codul NC 1905;
- biscuiții care sunt vânduți sub această denumire și care se
încadrează la codurile NC 1905 31, 1905 90 45 și 2309.
Pentru alimentele prevăzute mai sus, pe baza listei ingredientelor se determină

dacă au zahăr adăugat, indiferent în ce cantitate, iar conținutul total de zahăr este cel
prevăzut în informațiile nutriționale.
zahăr adăugat = zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză,
melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop
de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de
glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată, galactoză,
zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de
agave, zaharuri din dulceață, adăugate ca ingrediente.
Bauturile nealcoolice de la codul NC 2202 sunt:

Cod NC Detalii
2202 10 00 Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin zahăr sau alți
îndulcitori sau aromatizate
2202 91 00 Bere fara alcool (NOU!) – TVA 19%
2202 99 11 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine de minimum 2,8 % din
greutate, care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate din acestea
2202 99 15 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine mai mic de 2,8 % din
greutate care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate din acestea;
Băuturi pe bază de fructe cu coajă lemnoasă de la capitolul 08, cereale de la
capitolul 10 sau semințe de la capitolul 12
2202 99 19 Altele - Băuturi nealcoolice, care nu conțin lapte, produse lactate, grăsimi
derivate din acestea (exclusiv apă, sucuri de fructe/legume, lapte, bere;
băuturi pe bază de soia; băuturi pe bază de fructe cu coajă lemnoasă de la
cap.08, cereale de la cap.10, semințe de la cap.12
2202 99 91 Băuturi nealcoolice, cu un conținut de grăsimi provenite din lapte sau
produse lactate sub 0,2 % din greutate
produse lactate de minimum 0,2 % dar sub 2 %
produse lactate de minimum 2 %
c) livrarea apei pentru irigații în agricultură;

d) livrarea de îngrăşăminte şi pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în
producţia agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. h), seminţe şi alte produse
agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii
de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă;
e) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (conform HG
653/2023, cota de TVA de 9% se aplică asupra prețului total al cazării, care
71
poate include și băuturi alcoolice, precum și băuturi nealcoolice care se
încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99);
g) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum
și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 (a fost
adaugata si aici berea fara alcool);
h) livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate
în mod normal în producţia agricolă;
i) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite (NOU! – creste de le 5% la 9%);
j) livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii
scăzute, care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de particule
stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189, destinate locuințelor
(fie că se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice), inclusiv a
kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare
achiziționate separate (NOU! – creste de le 5% la 9%);
k) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii
scăzute, care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de particule
stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189, inclusiv a kiturilor de
instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziționate separat,
destinate clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor
entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepția
societăților (NOU! – creste de le 5% la 9%);
l) livrarea și instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea
sistemelor prevăzute la lit. j) și k) (NOU!);
m) livrarea sistemelor prevăzute la lit. j) şi k) ca parte componentă a livrărilor de
construcții, precum și livrarea şi instalarea sistemelor prevăzute la aceleași
litere, ca extraopțiuni la livrarea unei construcții, pentru destinatarii prevăzuți
la respectivele litere (NOU!);
n) serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și
parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și
9329, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât
cele scutite de taxă (NOU! – creste de le 5% la 9%);
o) serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive (NOU! –
creste de le 5% la 9%);
p) livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane,
eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(NOU! – creste de le 5% la 9%).
Pentru a beneficia de prevederile lit. j) - m), cumpărătorii au obligația de a da o

declarație pe propria răspundere conform unui model prevăzut în Anexa de la Titlul
VII TVA.
72
Cota redusă de 5% se aplică pentru următoarele prestări de servicii și/sau
livrări de bunuri:
a) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale
electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un
conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini
zoologice și botanice;
c) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci,
vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401
11 00 şi 4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub
formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se
încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea
drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn
neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00,
realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei
declarații pe propria răspundere a beneficiarului;
d) livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică
de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de
asistență socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri,
ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și
4401 12 00, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sub formă de
pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la
codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru utilizarea drept
combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn
neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, în
calitate de utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a
beneficiarului;”
e) livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii
de consumatori:
1. populaţie;
2. spitale publice şi private, unităţi de învăţământ publice şi private;
3. organizaţii neguvernamentale, precum şi unităţile de cult;
4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează
servicii sociale.
Scutiri de TVA in domeniul medical – de la 1 ianuarie 2024:
Incepand cu 12 iunie 2023, ca urmare a intrarii in vigoare a Legii 88/2023

pentru modificarea și completarea Codului fiscal, publicata in MOf nr 310 din 12 aprilie
2023, sunt scutite de TVA, indiferent catre cine sunt vandute:
▪ livrarea de produse ortopedice;
▪ livrarea de proteze medicale şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor
dentare scutite de TVA.
73
În cazul importului de astfel de bunuri, scutirea de TVA se aplică de către organul
vamal la momentul importului, indiferent de beneficiarul importului.
În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, scutirea de TVA se aplică de
orice persoană ce realizează achiziția intracomunitară a bunurilor în România.
In MOf nr 722 din 4 august 2023 a fost publicata HG 653/2023 pentru

modificarea și completarea Titlului VII "TVA" din Normele metodologice de aplicare
a Codului fiscal.
Proteza medicală este un dispozitiv medical destinat utilizării personale
exclusive care amplifică, restabilește sau înlocuiește zone din țesuturile moi ori dure,
precum și funcții ale organismului uman; acest dispozitiv poate fi intern, extern sau atât
intern, cât și extern. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod
special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.
Produsele ortopedice sunt protezele utilizate pentru amplificarea, restabilirea
sau înlocuirea țesuturilor moi ori dure, precum și a unor funcții ale sistemului
osteoarticular, ortezele utilizate pentru modificarea caracteristicilor structurale și
funcționale ale sistemului neuromuscular și scheletic, precum și încălțămintea
ortopedică realizată la recomandarea medicului de specialitate, mijloacele și
dispozitivele de mers ortopedice, precum fotolii rulante și/sau alte vehicule similare
pentru invalizi, părți și/sau accesorii de fotolii rulante ori de vehicule similare pentru
invalizi.
De asemenea, s-a introdus scutirea de TVA si pentru operatiunile din prima

coloana a tabelului de mai jos. Insa, incepand cu 1 ianuarie 2024 se elimina scutirea de
TVA cu drept de deducere aplicabila operațiunilor efectuate direct către unitățile
spitalicești de stat.
Art 294, alin (5). Sunt scutite de TVA următoarele:

Pana la 31.12.2023 Dupa 01.01.2024
a) serviciile de construire, reabilitare, a) serviciile de construire, reabilitare,
modernizare de unităţi spitaliceşti modernizare de unități spitalicești prestate către
din reţeaua publică de stat, precum şi entități nonprofit înscrise în Registrul public
serviciile de construire, reabilitare, organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate
modernizare de unităţi spitaliceşti unităților spitalicești deținute şi exploatate de
prestate către entităţi nonprofit înscrise entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică
în Registrul public organizat de ANAF, de stat, după caz;
dacă acestea sunt destinate unităţilor
spitaliceşti deţinute şi exploatate de
entitatea nonprofit sau celor din reţeaua
publică de stat, după caz;
b) livrările de echipamente medicale, b) livrările de echipamente medicale, aparate,
aparate, dispozitive, articole, accesorii şi dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de
echipamente de protecţie, materiale şi protecție, materiale şi consumabile de uz sanitar,
consumabile de uz sanitar, destinate în destinate în mod normal utilizării în domeniul
mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de
îngrijirilor de sănătate sau pentru către persoanele cu handicap, bunuri esențiale
utilizarea de către persoanele cu pentru compensarea şi depășirea handicapurilor,
74
handicap, bunuri esenţiale pentru precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi
compensarea şi depăşirea leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către
handicapurilor, precum şi adaptarea, entități nonprofit înscrise în Registrul public
repararea, închirierea şi leasingul unor organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate
astfel de bunuri, efectuate către unităţi unităților spitalicești deținute și exploatate de
spitaliceşti din reţeaua publică de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică
stat, precum şi cele efectuate către de stat, după caz
entităţi nonprofit înscrise în Registrul
public organizat de ANAF, dacă acestea
sunt destinate unităţilor spitaliceşti
deţinute şi exploatate de entitatea
nonprofit sau celor din reţeaua publică
de stat, după caz
Justificarea scutirii de TVA pentru serviciile de construire, reabilitare,

modernizare de unități spitalicești din rețeaua publică de stat, pentru care beneficiarul
este unitatea spitalicească din rețeaua publică de stat sau instituția/autoritatea publică
centrală sau locală, care asigură finanțarea acesteia, se realizează cu documentația în
baza căreia sunt prestate aceste servicii, cum ar fi contractele încheiate cu
beneficiarul.
Scutirea de TVA se aplică direct, prin facturare fără TVA, pentru livrările de
echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii și echipamente de
protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, precum și pentru adaptarea,
repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către unități
spitalicești din rețeaua publică de stat, pe baza Declarației pe propria răspundere
a reprezentantului legal al unității spitalicești din care să rezulte că bunurile
respective sunt destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate
sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esențiale pentru
compensarea și depășirea handicapurilor.
Pentru livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii

și echipamente de protecție, materiale și consumabile de uz sanitar, precum și pentru
adaptarea, repararea, închirierea și leasingul unor astfel de bunuri, facturate către o
instituție/autoritate publică centrală sau locală, scutirea de TVA se aplică direct, prin
facturare fără TVA, pe baza:
- unei declarații pe propria răspundere a reprezentantului legal al
instituției/autorității publice centrale sau locale din care să rezulte că
bunurile/serviciile achiziționate sunt destinate unei unități spitalicești din
rețeaua publică de stat pentru care aceasta asigură finanțarea; și
- declarației reprezentantului legal al unității spitalicești din rețeaua publică de
stat beneficiare.
În cazul importului de astfel de bunuri (prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) din
Codul fiscal), scutirea de TVA se aplică pentru operațiunile realizate direct de către
unitatea spitalicească din rețeaua publică de stat sau de către instituția/autoritatea
publică centrală sau locală care asigură finanțarea acesteia, pe baza declarațiilor date de
catre acestia care se depun la organul vamal la momentul importului.
75
În cazul achiziției intracomunitare de bunuri, scutirea de TVA se aplică pentru
operațiunile realizate direct de către unitatea spitalicească din rețeaua publică de stat
sau de către instituția/autoritatea publică centrală sau locală care asigură finanțarea
acesteia, pe baza declarațiilor care se păstrează în evidențele beneficiarului, în vederea
justificării scutirii de TVA.
Scutirea de TVA pentru operatiunile prezentate mai sus se aplică prin restituirea
TVA aferente achiziţiilor de bunuri sau servicii efectuate de entităţile nonprofit, potrivit
procedurii stabilite prin OMFP 2438/2023, publicat in MOf nr 788 din 1 septembrie
2023.
Sumele restituite de la bugetul de stat se utilizează de către entităţile nonprofit
exclusiv pentru finanţarea achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii prevăzute mai sus.
Astfel, acestea trebuie să justifice respectarea destinației sumelor reprezentând TVA
restituite de la bugetul de stat, inclusiv a sumelor care au fost compensate cu obligații
fiscale ale entității, cu documente care să ateste achiziția ulterioară de bunuri/servicii
care vor fi apoi utilizate în domeniul îngrijirilor de sănătate.
În vederea restituirii TVA, entitatea nonprofit trebuie să depună la organul fiscal

o cerere de restituire a TVA, însoțită de următoarele documente:
a) un borderou care să cuprindă, în ordine cronologică, pentru fiecare achiziție
următoarele informații: denumirea, numărul și data documentului, valoarea fără
TVA, valoarea TVA, valoarea inclusiv TVA;
b) copii de pe facturile în care sunt consemnate bunurile și serviciile achiziționate
pentru care se solicită restituirea;
c) copii de pe declarațiile vamale de import, în cazul bunurilor importate;
d) copii de pe bonurile fiscale emise a căror valoare individuală, inclusiv TVA, nu
este mai mare de 100 de euro. Daca această valoare este depășită, solicitanții
trebuie să prezinte copii de pe facturile emise;
e) documentele din care rezultă că bunurile/serviciile achiziționate pentru care se
solicită restituirea TVA sunt destinate unităților spitalicești deținute și
exploatate de entitatea nonprofit, în cazul în care bunurile/serviciile achiziționate
au această destinație;
f) documentele din care rezultă că bunurile/serviciile achiziționate pentru care se
solicită restituirea TVA sunt donate/puse gratuit la dispoziția unităților
spitalicești din rețeaua publică de stat, respectiv contractul de donație/punere la
dispoziție cu titlu gratuit și procesul-verbal de predare-primire, în cazul în care
bunurile/serviciile achiziționate au această destinație;
g) declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al entității nonprofit
din care să rezulte că bunurile sunt destinate utilizării în domeniul îngrijirilor de
sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esențiale
pentru compensarea și depășirea handicapurilor.
Entitățile nonprofit pot solicita restituirea TVA în termen de 90 de zile de la

încheierea lunii calendaristice pentru care se solicită restituirea, astfel:
a) pentru bunuri ce le-au fost livrate sau servicii care au fost prestate în beneficiul
lor în cursul lunii pentru care se solicită restituirea, în cazul în care
76
bunurile/serviciile achiziționate sunt destinate unităților spitalicești deținute și
exploatate de entitatea nonprofit;
b) pentru bunuri ce le-au fost livrate sau servicii care au fost prestate în beneficiul
lor, care sunt donate/puse gratuit la dispoziția unităților spitalicești din rețeaua
publică de stat în cursul lunii pentru care se solicită restituirea, în cazul în care
bunurile/serviciile achiziționate sunt destinate unităților spitalicești din rețeaua
publică de stat.
Prin excepție, daca entitățile nonprofit nu au depus în termen cererea de
restituire a TVA și/sau documentația aferentă, la solicitarea acestora, Direcția generala
regionala a finanțelor publice poate aproba efectuarea restituirii TVA, dacă cererea este
depusă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat
naștere dreptul la restituirea taxei.
In MOf nr 720 din 4 august 2023 a fost publicat OPANAF 1176/2023 privind
modificarea și completarea OPANAF 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și
conținutului formularului (300) prin care, incepand cu declaratia lunii August 2023, au
fost introduse 2 noi randuri in Decontul de TVA 300, astfel:
- Rândul 14.1 - se înscriu operațiunile scutite de TVA, conform art. 294 alin. (5) lit.
a) și b) din Codul fiscal;
- Rândul 14.2 - se înscriu operațiunile scutite de TVA, conform art. 294 alin. (5) lit.
c) și d) din Codul fiscal:
▪ livrarea de produse ortopedice;
▪ livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor
dentare scutite de taxă
-------------------------------------------------------------------------------
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare
Sunt obligate la plata acestui impozit special:
a) persoanele fizice care, la 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în
proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale, situate în România, dacă
valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme
înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală
depașește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând
cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru
fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată
pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special se calculează după cum urmează:

a) în cazul clădirilor rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre
valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de
impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul autoturismelor, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre
valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
77
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare este datorat pentru
întregul an fiscal. Contribuabilii sunt obligați să calculeze, să declare si sa plateasca impozitul
special:
a) până la 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază
de competență se află domiciliul contribuabilului, în cazul contribuabililor ce detin
cladiri rezidentiale;
b) până la 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui
rază de competență se află domiciliul/sediul contribuabilului, în cazul contribuabililor
care detin autoturisme peste nivelul valoric de 375.000 lei.
Modelul și conținutul declarației privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile
de valoare mare se stabilesc prin OPANAF care se emite în 60 de zile de la data publicării acestei
legi în Monitorul Oficial.
Incepand cu 1 iulie 2024, organele fiscale locale sunt obligate să transmită, lunar, până
la data de 15 ale lunii următoare celei pentru care se declară, organului fiscal central
informaţii privind bunurile imobile şi mijloacele de transport deţinute de persoanele fizice sau
juridice pentru care există obligaţia declarării.
Exemplu:
Popescu Ion detine o vila cu 6 camere in sectorul 1 din Bucuresti, valoarea
valoarea impozabila fiind de 3.000.000 lei.
In sectorul 1, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,1%
asupra valorii impozabile a clădirii.
Care este impozitul pe cladiri anual datorat de persoana fizica?
Valoare impozabila = 3.000.000 lei
Impozit pe cladiri = 2.500.000 lei x 0,1% + 500.000 lei x 0,3% = 4.000 lei
-------------------------------------------------------------------------------
Măsuri pentru asigurarea conformării fiscale

(din 11 noiembrie 2023)
Prevenirea și combaterea activităților economice ilicite

Sunt interzise efectuarea de activități economice de către persoanele care nu sunt
organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și efectuarea de activități
economice în perioada în care acestea sunt suspendate.
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie
considerată infracțiune, nerespectarea prevederii de mai sus și se sancționează cu
amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv
cu amendă de la 5.000 lei la 35.000 lei, dacă este săvârșită de persoane juridice.
Mai mult decat atat, bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenție,
precum și sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se
confiscă.
Este interzisă efectuarea de activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite

de documente de proveniență, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul
transportului, al depozitării sau al comercializării.
78
Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura, avizul de însoțire
a mărfii, documentele vamale sau orice alte documente justificative prevăzute de lege
care stau la baza înregistrării în contabilitate, în format fizic sau în format electronic.
Sunt asimilate bunurilor pentru care este necesară prezentarea documentelor
legale de proveniență numerarul și substitutele de numerar. În cazul entitatilor care au
obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, verificarea numerarului și a
substitutelor de numerar existente la locul desfășurării activității economice se face în
conformitate cu OUG 28/1999.
Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie

considerată infracțiune, nerespectarea prevederii de mai sus și se sancționează cu
amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv
cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei dacă este săvârșită de persoane juridice.
La aplicarea sancțiunii, agentul constatator este obligat să înștiințeze
contravenientul asupra sancțiunilor care urmează a fi aplicate dacă acesta mai
săvârșește încă o contravenție într-un interval de 12 luni de la data aplicării ultimei
sancțiuni. Astfel, in situația în care contravenientul săvârșește o nouă contravenție
pentru care a fost sancționat, se aplică:
- o amenda de la 4.000 lei la 30.000 lei dacă este săvârșită de persoane fizice;
- o amenda de la 10.000 lei la 60.000 lei dacă este săvârșită de persoane juridice;
- o sancțiune complementară constând în suspendarea activității acestuia, care
constă în transport, depozitare și/sau comercializare, după caz, pentru o
perioadă de până la 15 de zile.
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenția de mai sus se
indisponibilizează, în vederea confiscării. Măsura indisponibilizării provizorii a
bunurilor care au servit sau sunt destinate să servească la săvârșirea contravenției,
precum și a sumelor de bani și a bunurilor dobândite prin săvârșirea contravenției poate
fi facuta pentru o perioadă de maximum 24 de ore, termen în care contravenientul
poate prezenta documente de proveniență. După acest termen, bunurile care nu pot fi
justificate urmează a fi confiscate. Termenul de 24 de ore începe să curgă la momentul
constatării contravenției si se încheie la aceeași oră a zilei următoare.
După expirarea termenului de 24 de ore, în situația în care contravenientul nu
prezintă documente care să ateste proveniența bunurilor, măsura indisponibilizării
temporare se transformă în măsura confiscării, fără îndeplinirea altor formalități.
Sistemul național RO e-Sigiliu

Legea 296/2023 instituie Sistemul național RO e-Sigiliu pentru a se asigura
respectarea trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României. Acest
sistem este bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații
informatice care permite autorităţilor determinarea potenţialelor puncte de deturnare
a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au
ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.
Dispozitivele electronice sunt sigilii inteligente care înregistrează date și
transmit informații de stare și poziție către aplicația informatică în vederea urmăririi
deplasării pe cale rutieră a bunurilor.
79
Procedura privind aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor
rutiere de bunuri a fost stabilita prin OPANAF 5/2024, publicat in MOf nr 10 din 5
ianuarie 2024.
În cazul aplicării de sigilii inteligente pe mijloacele de transport, conducătorul
auto are obligația asigurării integrității acestora, in caz contrar fiind considerate
contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerate
infracțiune și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 50.000 de lei.
Cresterea amenzilor pentru o serie de contraventii

Conform OG 2/2001 privind regimul contraventiilor, contravenientul poate
achita, în cel mult 15 zile de la data înmânării procesului-verbal, jumătate din
minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune
despre această posibilitate în procesul-verbal.
Insa, legea adoptata de Parlament elimina aceasta “facilitate” pentru o serie de
sanctiuni, dintre care mentionam cele care stau la baza:
- Masurilor pentru prevenirea și combaterea activităților economice ilicite;
- Legii contabilității 82/1991;
- Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de
încasări şi plăţi în numerar;
- OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale;
- Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscala;
- Legii 227/2015 privind Codul fiscal;
- OUG 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea
transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport;
- OUG 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului
naţional privind factura electronică RO e-Factura.
-------------------------------------------------------------------------------
Operatiuni de plati si incasari cu numerar – Legea 70/2015

(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)
Legea 296/2023 prevedea diminuarea drastica a plafoanelor pentru incasarile
si platile in numerar, noile plafoane trebuind sa se aplice pentru operatiunile efectuate
incepand cu data de 11 noiembrie 2023.
Insa, in MOf nr 1026 din 10 noiembrie 2023 a fost publicata OUG 98/2023 pentru
modificarea art LXIV din Legea 296/2023 prin care s-a renuntat la majoritatea
modificarilor propuse prin Legea 296/2023.
Ca lucrurile sa decurga in stilul in care ne-am obisnuit, OUG 115/2023 aduce o
serie de modificari pe care le prezentam mai jos, modificari ce au intrat in vigoare din
25 decembrie 2023.
80
Conform Legii 70/2015, operațiunile de încasări și plăți efectuate de persoane
juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod
independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare
dintre aceste categorii de persoane trebuie realizate numai prin instrumente de plată
fără numerar.
Toate aceste prevederi se aplică și operațiunilor de încasări și plăți în valută
efectuate pe teritoriul României. Încadrarea în plafoane se efectuează în funcție de
cursul de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectuării încasărilor sau plăților.
Restrictiile cu privie la platile/incasarile in numerar si cele referitoare la plafonul

limita pentru soldul din casierie NU se aplica de catre:
• instituțiile de credit;
• instituțiile care prestează servicii de plată, autorizate de BNR;
• instituțiile financiare nebancare (conform art 14, alin (1), lit d) din Legea
93/2009, instituțiile financiare nebancare pot acorda credite cu primire de
bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet);
• entitățile care efectuează operațiuni de schimb valutar, pentru operațiunile
specifice activității pentru care acestea au fost autorizate;
• operatorii din domeniul jocurilor de noroc.
Definitii:
încasare fragmentată fracționarea sumei de încasat în mai multe tranșe, pentru a
evita plafonul de încasare în numerar stabilit prin lege.
plată fragmentată fracționarea sumei de plată în mai multe tranșe, pentru a
evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege.
supermagazin structură de vânzare cu suprafață medie sau mare între
1.000 m² și 2.500 m², utilizată pentru comerț specializat
ori nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare
și/sau nealimentare, având drept caracteristici autoservirea
și plata mărfurilor la casele de marcat amplasate la ieșire
hipermagazin structură de vânzare cu amănuntul, cu suprafața de peste
2.500 m², utilizată pentru comerț specializat și/sau
nespecializat, care comercializează mărfuri alimentare
și/sau nealimentare, având drept caracteristici: prezența
tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de
marcat amplasate la ieșirea din fluxul de autoservire, sector
de alimentație publică reprezentat prin una sau mai multe
săli de consumație, amplasarea în zonele periferice ale
orașului, în centrele comerciale ori în parcurile comerciale
Conform art 3 din Legea 70/2015, prin exceptie de la regula principala

prezentata in primul paragraf, se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar,
în următoarele condiții:
81
Inainte de 11 noiembrie 2023 Legea 296/2023
a) încasări de la persoane juridice, PFA, a) încasări de la persoane juridice, PFA, II, IF,
II, IF, liber profesioniști, în limita unui liber profesioniști, în limita unui plafon zilnic
plafon zilnic de 5.000 lei de la o de 1.000 lei de la o persoană. Nu exista plafon
persoană. Nu exista plafon zilnic total. zilnic total.
ABROGAT
Exemple:
1. Entitatea ALFA emite o factura in suma de 4.000 lei catre entitatea BETA si o incaseaza in 12
noiembrie 2023 in numerar. – CORECT (nu a fost depasit plafonul de 5.000 de lei de persoana
juridica)
2. Entitatea ALFA emite o factura in suma de 7.000 lei catre entitatea BETA si o incaseaza in 13
noiembrie 2023 in numerar. – GRESIT (entitatea ALFA putea emite catre client maximum o
chitanta a carei valoare sa fie de cel mult 5.000 de lei, iar restul sumei sa fie incasata prin
banca)
3. Entitatea ALFA emite 2 facturi, fiecare in suma de 3.000 de lei, catre entitatea BETA si le
incaseaza in 12 noiembrie 2023 in numerar. – GRESIT (entitatea ALFA nu poate incasa mai
mult de 5.000 de lei intr-o zi de la acelasi partener comercial)
4. Entitatea ALFA incaseaza in 14 noiembrie 2023 cate 5.000 de lei de la 20 de clienti persoane
juridice. – CORECT (desi intr-o singura zi a incasat CASH 100.000 lei, nu a fost incalcata Legea
70/2015. Nu exista un plafon zilnic total pentru incasarile in numerar, singura conditie de
indeplinit fiind aceea ca intr-o zi sa nu se incaseze de la o persoana juridica, PFA, II, IF mai mult
de 5.000 de lei)
b) încasări efectuate de către magazinele b) încasări efectuate de către magazinele de tipul
de tipul cash and carry, de la cash and carry, de la persoanele juridice, PFA,
persoanele juridice, PFA, II, IF, liber II, IF, liber profesioniști în limita unui plafon
profesioniști în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană.
zilnic de 10.000 lei de la o persoană . ABROGAT
Exemple:
1. In 15 noiembrie 2023, Metro incaseaza in numerar de la un PFA suma de 11.000 de lei. –
GRESIT (magazinele cash and carry pot incasa intr-o zi cel mult 10.000 de lei de la aceeasi
persoana juridica)
2. In 13 noiembrie 2023, Metro incaseaza in numerar de la entitatea ALFA suma de 7.400 de lei.
– CORECT (magazinele cash and carry pot incasa intr-o zi cel mult 10.000 de lei de la aceeasi
persoana juridica)
3. In 12 noiembrie 2023, Metro incaseaza in numerar de la 10 societati comerciale suma de 8.000
de lei/societate. – CORECT (magazinele cash and carry pot incasa intr-o zi cel mult 10.000 de
lei de la aceeasi persoana juridica)
c) plăți către persoanele juridice, PFA, II, c) plăți către persoanele juridice, PFA, II, IF, liber
IF, liber profesioniști în limita unui profesioniști în limita unui plafon zilnic de
plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un
dar nu mai mult de un plafon total de plafon total de 2.000 lei/zi.
10.000 lei/zi. ABROGAT
d) plăți către magazinele de tipul cash d) plăți către magazinele de tipul cash and carry,
and carry, în limita unui plafon zilnic în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei.
total de 10.000 lei. ABROGAT
e) plăți din avansuri spre decontare, în e) plăți din avansuri spre decontare, în limita
limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru
stabilit pentru fiecare persoană care a fiecare persoană care a primit avansuri spre
primit avansuri spre decontare. decontare.
82
OUG 115/2023 modifica plafonul la 5.000 de
lei, incepand cu 25 decembrie 2023
La data acordării avansurilor spre
decontare, sumele aferente intră în La data acordării avansurilor spre decontare,
calculul plafonului zilnic de 10.000 lei/zi. sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic
de 10.000 lei/zi de la lit C de mai sus.
În cazul persoanelor juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști care au organizate mai
multe casierii, plafoanele de la lit A si B sunt aplicabile pe fiecare casierie în parte –
ABROGAT DE OUG 115/2023.
Sucursalele și alte sedii secundare (punctele de lucru) ale persoanelor juridice

care au casierie proprie și/sau cont deschis la o instituție de credit aplică în mod
corespunzător plafoanele prezentate mai sus, pentru fiecare casierie în parte - OUG
115/2023.
Plafoanele-limită de mai sus NU se aplică pentru următoarele operațiuni:

a) depunerea de numerar în conturile deschise la instituțiile de credit, inclusiv în
automatele de încasări în numerar;
b) plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite
pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizației și a cazării pe timpul
deplasării, precum și a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
c) plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuțiilor, amenzilor și a altor
obligații datorate bugetului general consolidat al statului;
d) retragerea de numerar din conturi deschise la instituțiile de credit pentru plata
salariilor și a altor drepturi de personal prevăzute de lege și pentru alte
operațiuni de plăți efectuate către persoanele fizice;
e) transferarea de sume prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată
autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE și notificate către BNR;
f) depunerea de numerar în automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de
bancnote sau monede.
--------------------------------------------------------------------
Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru

facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul
magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei,
respectiv de 10.000 lei.
--------------------------------------------------------------------
Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și

servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de
10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.
Persoanele juridice, PFA, II, IF, liber profesioniștii pot achita facturile cu valori
care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de
10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel:
83
- 5.000 lei/10.000 lei în numerar; iar
- suma care depășește acest plafon poate fi achitată numai prin instrumente de
plată fără numerar (transfer bancar, plata cu cardul, bilet la ordin etc).
--------------------------------------------------------------------
OUG 115/2023!!! Operațiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele

juridice, PFA, II, IF, liber profesioniștii, de la persoane fizice, reprezentând reprezentând
contravaloarea unor livrări ori achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii,
dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi, se efectuează cu încadrarea în plafonul
zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operațiunile de
încasări în numerar, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum și fragmentarea
tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe, primiri de împrumuturi sau alte finanțări,
respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare
mai mare de 10.000 lei.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii
care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care sunt încheiate contracte de
vânzare-cumpărare cu plata în rate.
Operațiunile de plăți în numerar efectuate de persoanele juridice, PFA, II, IF, liber
profesioniștii, către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziții de
bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și
restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic
de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către o
persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei.
Legea 296/2023:
Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru
operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute mai sus, cu o valoare mai mare
decât plafonul de 10.000 de lei, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând
cesiuni de creanțe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte
finanțări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări
de servicii, cu valoare mai mare decât acel plafon.
--------------------------------------------------------------------
ATENTIE!
OUG 115/2023!!! Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între
persoanele juridice, PFA, II, IF, liber profesioniștii și persoane fizice, reprezentând
primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, indiferent de natura și
destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar.
Conform OUG 115/2023, nerespectarea acestor prevederi constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu
mai puțin de 500 lei.
ATENTIE!
Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice, PFA, II, IF, liber
profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent NU pot
depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei.
84
OUG 115/2023!!! În cazul magazinelor de tipul cash and carry,
supermagazinelor și hipermagazinelor, sumele în numerar aflate în casierie nu pot
depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 500.000 lei.
Sumele în numerar care depăşesc plafonul se depun în conturile bancare ale
acestor persoane în termen de 2 zile lucrătoare.
Prin excepție, se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii
salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice,
pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.
Conform Legii 296/2023, nerespectarea acestor prevederi constituie
contravenție și se sancționează cu amendă de 25% din suma deținută în casierie, care
depășește plafonul stabilit pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.
--------------------------------------------------------------------
În cazul persoanelor juridice, PFA etc, pentru facturile stornate, aferente

bunurilor returnate și/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de
5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea
sumelor aferente poate fi efectuată astfel:
- 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar; iar
- sumele care depășesc aceste plafoane pot fi restituite numai prin instrumente de
plată fără numerar.
În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice și, respectiv, neprestării
de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în
numerar în limita a 10.000 lei, iar sumele care depășesc acest plafon pot fi restituite
numai prin instrumente de plată fără numerar.
Prin excepție, daca la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria
răspundere că nu mai dețin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar,
indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.
--------------------------------------------------------------------
Operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice efectuate ca

urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a
prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de
împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție.
Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile
mai mari de 50.000 lei, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 50.000
lei.
-------------------------------------------------------------------------------
85
Alte noutati contabile si fiscale
1. Dotarea cu case de marcat a automatelor comerciale
Conform OUG 115/2023, operatorii economici care efectuează livrări de bunuri

sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe
bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede sunt obligati
sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscal incepand cu 1 octombrie 2024, in caz
contrar riscand amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum și:
- confiscarea sumelor nejustificate;
- suspendarea activității entitatii la unitatea de vânzare a bunurilor sau de
prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal și
prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia,
după caz, organului constatator.
2. Declaratie sponsorizari ONG-uri pentru situatiile financiare
OUG 115/2023 aduce o completare Legii contabilitatii 82/1991 in sensul ca,

începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2023,
persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au
primit sume reprezentând subvenții, sponsorizări, sume redirecționate din
impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul
pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare,
indiferent de valoarea cumulată a acestora, întocmesc o declarație care însoțește
situațiile financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.
Formatul acestei declaraţii va fi aprobat prin OMF, emis în termen de 60 de zile
de la data intrării în vigoare a OUG 115/2023 (15 decembrie 2023).
ATENTIE!!! Nerespectarea acestei prevederi referitoare la întocmirea
declarației contituite contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la
30.000 lei.
3. Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Conform OUG 115/2023, in anul 2024 nu se mai acordă ecobonusuri, iar

cuantumul ecotichetelor, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre
casare, se acordă astfel:
a) 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui
autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
b) 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând
motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP;
c) 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.
86
4. Modificarea reglementarilor contabile (OMF 2649/2023)
In MOf nr 903 din 6 octombrie 2023 a fost publicat OMF 2649/2023 privind
modificarea şi completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse o serie
de completari pentru:
- OMFP 1802/2014, aplicat de majoritatea societatilor comerciale din Romania;
- OMFP 2844/2016, utilizat de entitatile care aplica IFRS; si
- OMFP 3103/2017, aplicat de catre persoanele juridice fara scop patrimonial.
Aceste prevederi se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente
exerciţiului financiar al anului 2023.
Pentru entitatile care aplica OMFP 1802/2014, se introduc urmatoarele conturi:
- 1496 "Pierderi rezultate din reorganizări de societăţi, corespunzătoare activului
net negativ al societăţii absorbite";
- 6121 "Cheltuieli cu redevenţele";
- 6122 "Cheltuieli cu locaţiile de gestiune";
- 6123 "Cheltuieli cu chiriile";
- 616 "Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală";
- 617 "Cheltuieli de management"; şi
- 618 "Cheltuieli de consultanţă".
Practic, in debitul contului 1496 se va inregistra pierderea rezultată din fuziune,

corespunzătoare activului net negativ al societăţii absorbite, preluat de societatea
absorbantă, in contrapartida cu contul 456.
Se introduce si o precizare pentru contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
si anume ca in cazul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, persoana juridică
responsabilă înregistrează în debitul acestui cont cheltuiala totală cu impozitul pe profit
datorat de grupul fiscal.
O alta modificare consta in eliminarea prevederilor cu privire la încadrarea in
categoria imobilizãrilor financiare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, precum și
a certificatelor verzi.
A fost introdusa si o prevedere referitoare la începerea, respectiv întreruperea
capitalizării costurilor îndatorării aferente activelor cu ciclu lung de fabricație, in sensul ca
se considera ca o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar
atunci când acele cheltuieli au generat:
- plăţi în numerar;
- transferuri de alte active; sau
- asumarea unor datorii purtătoare de dobândă.
De asemenea, pentru persoanele juridice fara scop patrimonial au fost introduse
prevederi referitoare la începerea, respectiv întreruperea capitalizării costurilor îndatorării
aferente activelor cu ciclu lung de fabricație, criteriile fiind similare celor cuprinse în OMFP
1.802/2014.
Conform OMFP 1802/2014, drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot
fi integrate în activele şi datoriile unei entităţi se înregistrează în contabilitate în conturi în afara
bilanţului. O alta modificare adusa de OMF 2649/2023 consta in introducerea in aceasta
categorie si a bunurilor din domeniul privat al statului, care nu îndeplinesc condiţiile de
recunoaştere ca active (tot in contul 803).
87
5. Modificarea Legii societatilor 31/1990
Se modifica art 237 din Legea societatilor 31/1990 in sensul ca înaintea

pronunțarii dizolvării ori radierii unei societati, ONRC ar trebui sa transmita către ANAF
lista pentru care urmează să formuleze acțiuni de dizolvare/radiere, într-un termen
rezonabil, astfel încat sa existe posilitatea efectuării opozițiilor la aceste proceduri.
Practic, se prelungeste termenul de transmitere către ANAF a listelor pentru care
ONRC urmează să formuleze acțiuni de dizolvare/radiere de la 15 zile la 60 de zile
calendaristice.
Art 237 din Legea societatilor

In prezent In 15 zile de la publicarea legii
(2) Lista societăților pentru care (2) Lista societăților pentru care ONRC urmează să
ONRC urmează să formuleze acțiuni formuleze acțiuni de dizolvare se afișează în Buletinul
de dizolvare se afișează în Buletinul electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 60
electronic al registrului comerțului, zile calendaristice înainte, și se transmite ANAF.
cu cel puțin 15 zile calendaristice În 45 de zile calendaristice de la data
înainte, și se transmite ANAF. afișării/primirii listei, ANAF, precum și orice alt
creditor, comunică ONRC societățile care
înregistrează obligații bugetare restante și/sau la
care este în curs de desfășurare o acțiune de control
fiscal, ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână
inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea
acestora, după caz, respectiv până la finalizarea
acțiunii de control fiscal.
(9) Lista societăților pentru care (9) Lista societăților pentru care ONRC urmează să
ONRC urmează să formuleze acțiuni formuleze acțiuni de radiere se afișează în Buletinul
de radiere se afișează în Buletinul electronic al registrului comerțului cu cel puțin 60
electronic al registrului comerțului zile calendaristice înainte și se transmite
cu cel puțin 15 zile calendaristice Ministerului Finanţelor - ANAF.
înainte și se transmite Ministerului În 45 de zile calendaristice de la data primirii listei,
Finanțelor - ANAF. ANAF comunică ONRC societățile cuprinse în listă
care înregistrează obligații bugetare restante, caz în
care solicită și numirea unui lichidator și/sau la care
este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal,
caz în care solicită, în termen de 15 zile de la
finalizarea acțiunii de control fiscal, numirea unui
lichidator.
6. Parintii cu copii pana in 11 ani pot lucra acasa (Legea 241/2023)
In MOf nr 673 din 21 iulie 2023 a fost publicata Legea 241/2023 pentru
completarea Codului muncii prin care salariațiii care au în întreținere copii cu vârsta de
până la 11 ani POT solicita să lucreze de la domiciliu sau în regim de telemuncă, 4 zile
pe lună, cu excepția situațiilor în care natura sau felul muncii nu permite desfășurarea
activității în astfel de condiții.
88
Daca ambii părinți sunt salariați, cererea angajatului va fi însoțită de o declarație
pe propria răspundere a celuilalt părinte din care să rezulte faptul că, pentru aceeași
perioadă, acesta nu a solicitat concomitent desfășurarea activității în regim de muncă la
domiciliu sau telemuncă.
In cazul părintelui singur, declarația pe propria răspundere a celuilalt părinte
nu este necesară.
Acesti salariați au obligația să dispună de toate mijloacele necesare îndeplinirii
atribuțiilor care le revin potrivit fișei postului.
7. Majorarea valorii tichetelor de masa 2023 (OUG 69/2023)
In MOf nr 691 din 27 iulie 2023 a fost publicata OUG 69/2023 prin care, incepand
cu 1 august 2023, valoarea nominală maxima a unui tichet de masă este de 35 de lei,
iar de la 1 ianuarie 2024 va fi de maximum 40 de lei, fata de 30 de lei/zi cat a fost
pana la 31 iulie 2023.
Nu este obligatoriu ca angajatorii sa acorde tichete de masa neaparat la acest nivel

maxim. Acestia pot decide sa acorde tichete de masa si la valori mai mici, in functie de
planurile si bugetele lor.
TRATAMENT FISCAL:
- pentru angajator reprezintă cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe
profit;
- pentru angajati se retine impozit pe venit de 10%, iar de la 1 ianaurie 2024 se va
retine si CASS de 10%, fara a se datora insa CAS de 25%.
REMINDER:
Tichetele de masă sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar, ca alocaţie
individuală de hrană, utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziţionarea
de produse alimentare.
Tichetul de masă este valabil în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepţia
tichetului emis în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat până la data
de 31 decembrie a anului următor.
Valoarea tichetelor de masă este transferată lunar salariaților de către unitatea

emitentă, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna pentru care se face
transferul.
Salariatul poate utiliza lunar un număr de tichete de masă cel mult egal cu
numărul de zile lucrate. Salariatul are obligația să restituie angajatorului, la finele
fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, valoarea
corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite.
In situaţia în care un salariat utilizează într-o lună un număr de tichete de masă

mai mare decât numărul de zile lucrate, iar angajatorul nu a încasat de la salariat
contravaloarea tichetelor utilizate şi necuvenite, angajatorul acordă acestuia pentru
89
luna următoare un număr de tichete de masă egal cu numărul de zile lucrătoare,
diminuat cu numărul de tichete acordate pentru luna anterioară şi necuvenite.
NU se consideră zile lucrate perioadele în care salariaţii:

- efectuează concediul de odihnă, potrivit Codului muncii;
- beneficiază de zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite,
potrivit prevederilor Codului muncii;
- sunt delegaţi sau detaşaţi în afara localităţii în care îşi au locul permanent de
muncă şi primesc indemnizaţie de delegare sau de detaşare;
- se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, sunt absenţi de la
locul de muncă sau se află în alte situaţii stabilite de angajator împreună cu
organizaţiile sindicale ori, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
În cazul salariaţilor angajaţi în baza unui contract individual de muncă cu timp

parţial, precum şi în cazul cumulului de funcţii, biletele de valoare, cu excepţia tichetelor
cadou şi tichetelor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariaţii
în cauză îşi au funcţia de bază. În cazul în care nu se poate stabili funcţia de bază,
beneficiarul biletelor de valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de
valoare, având obligaţia de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, şi
către ceilalţi angajatori opţiunea realizată.
În cazul salariaţilor a căror durată zilnică a timpului de muncă este mai mare de
8 ore (în regim de tură), numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se
determină prin împărţirea numărului de ore în care salariatul a fost prezent la lucru la
durata normală a timpului de muncă de 8 ore. Fracţiile rezultate din calcul se consideră
zi de prezenţă la lucru, cu condiţia ca totalul zilelor rezultat să nu depăşească numărul
de zile lucrătoare din luna pentru care se acordă tichetele.
---------------------------------------------------------------------
8. Majorarea valorii tichetelor culturale (OMF 2.540/2023)
In MOf nr 599 din 13 iulie 2018 a fost publicata Legea 165/2018 privind
acordarea biletelor de valoare prin care practic s-a unificat legislatia cu privire la
tichetele de masă, tichetele cadou, voucherele de vacanţă, tichetele culturale şi tichetele
de creşă, lege care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
Tichetele culturale sunt bilete de valoare acordate angajaţilor, lunar sau

ocazional, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale care pot fi:
- abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice,
muzee, festivaluri, târguri şi expoziţii, permanente sau itinerante, parcuri
tematice, inclusiv cele destinate copiilor;
- cărţi, manuale şcolare, albume muzicale, filme, în orice format.
Conform Legii 165/2018 adoptata in forma initiala, nivelul maxim al sumelor

acordate sub forma tichetelor culturale nu putea depăşi suma de 150 de lei pentru
90
tichetele acordate lunar, respectiv suma de 300 de lei/eveniment, pentru cele
acordate ocazional.
NOU!!!
Conform OMF 2540/2023 pentru stabilirea valorii sumei indexate care se
acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul II al anului 2023, publicat in MOf
nr 899 din 5 octombrie 2023, pentru intervalul calendaristic cuprins între 1 august
2023 și 31 martie 2024, valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub
formă de tichete culturale este de maximum 210 lei/lună, respectiv de maximum 420
lei/eveniment.
Regimul fiscal aplicabil tichetelor culturale este următorul:

- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de
până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe
venit, conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%,
fara a intra in baza de calcul al contributiilor sociale).
---------------------------------------------------------------------
9. Majorarea valorii tichetelor de cresa (OMF 2.654/2023)
Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se pot acorda, lunar, angajaţilor care
NU beneficiază de concediul şi de indemnizaţia acordate pentru creşterea copilului în
vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Tichetele de creşă pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la creşa unde
este înscris copilul. Acestea se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi sau tutorelui căruia
i-a fost încredinţat copilul spre creştere şi educare, pe baza livretului de familie.
Conform Legii 165/2018 adoptata in forma initiala, nivelul maxim al sumelor
acordate sub forma tichetelor de creşă nu putea depăşi suma de 450 de lei pentru o
lună, pentru fiecare copil aflat la creşă (natural sau adoptat). Valoarea nominală a unui
tichet de creşă este de 10 lei sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 100 lei.
Valoarea tichetelor de creşă se cumulează cu alocaţia de stat pentru copii şi cu
stimulentul de inserţie care se acordă la reluarea activităţii.
NOU!!!
Conform OMF 2.654/2023 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care
se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul II al anului 2023, publicat in
MOf nr. 881 din 29 septembrie 2023, pentru intervalul calendaristic cuprins între 1
octombrie 2023 și 31 martie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă
de tichete de creșă este de 620 de lei, fata de 570 lei pana la acea data.
Regimul fiscal aplicabil tichetelor de cresa este următorul:

- pentru angajator reprezintă cheltuieli sociale (deductibile în limita unei cote de
până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului);
91
- pentru beneficiar reprezintă avantaje în natură la stabilirea impozitului pe
venit, conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal (se retine impozit pe venit de 10%,
fara a intra in baza de calcul al contributiilor sociale).
---------------------------------------------------------------------
Noi ocupatii in Nomenclatorul COR

In MOf nr 526 din 14 iunie 2023 a fost publicat Ordinul ministrului muncii și
solidarității sociale nr 892/2023 prin care a fost modificata și completata Clasificarea
ocupațiilor din România.
Astfel, au fost introduse urmatoarele noi ocupatii:
- Specialist în lucrul cu părinții (parenting) – COR 263515;
- Comerciant vânzător mărfuri nealimentare – COR 522102;
- Profesor de limbi străine – COR 235301;
- Dresor câini – COR 516404;
- Director executiv cooperativă agricolă – COR 112040;
- Președinte cooperativă agricolă – COR 131123;
- Specialist sisteme de calificare – COR 235925;
- Inginer pentru inspecția și verificarea tehnică a cazanelor, instalațiilor de ridicat
și recipientelor sub presiune – COR 214960.
Modificarile constau in:

- mutarea ocupației „Grădinar” din grupa de bază 6111 “Agricultori și lucrători
calificați în culturi de câmp și legumicultură” în grupa de bază 6113 “Agricultori
și lucrători calificați în grădinărit, horticultură și pepiniere”, avand acum codul
COR 611303;
- redenumirea ocupației „Designer floral” ca „Designer florist”, dar păstrarea
codului 216607 în grupa de bază 2166 “Designeri grafică și multimedia”.
92
Noutati fiscale 2023
Impozit pe profit 2023 - OG 16/2022
In MOf nr 716 din 15 iulie 2022 a fost publicata OG 16/2022 pentru modificarea
și completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și
alte măsuri financiar-fiscale, prin care au fost aduse schimbari semnificative legislatiei
fiscale. In continuare, vom prezenta modificarile referitoare la Titlul II “Impozit pe
profit”.
1. Neimpozitarea profitul reinvestit - 2023
Incepand cu 1 ianuarie 2023, profitul investit în echipamente tehnologice, active

utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând
retehnologizare, calculatoare electronice şi echipamente periferice, maşini şi aparate
de casă, de control şi de facturare, în programe informatice, precum şi pentru dreptul de
utilizare a programelor informatice, produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza
contractelor de leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării
activităţii economice, este scutit de impozit.
Activele corporale, cu excepţia activelor utilizate în activitatea de producţie
şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea
de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Activele utilizate în activitatea producţie, procesare şi activele reprezentând
retehnologizare au fost stabilite prin OMF 4636/2022, publicat in MOf nr 1.275 din 30
decembrie 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Astfel, activele pentru care se aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit
sunt cele prevăzute în următoarele subgrupe şi clase din Catalogul privind clasificarea
şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe:
a) clasa 1.1.1. "Clădiri industriale";
b) clasa 1.1.2. "Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de producţie, hale de
montaj etc.)";
c) clasa 1.1.3. "Centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de
conexiuni";
d) clasa 1.1.4. "Centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice";
e) clasa 1.2.1. "Clădiri agrozootehnice";
f) clasa 1.2.2. "Construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane)";
g) clasa 1.2.3. "Depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de
compostare)";
h) clasa 1.2.4. "Silozuri pentru furaje";
i) clasa 1.2.5. "Silozuri pentru depozitarea şi conservarea cerealelor";
j) clasa 1.2.7. "Construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri";
k) clasa 1.2.8. "Heleşteie, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi etc.
pentru piscicultură";
l) clasa 1.2.9. "Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole";
93
m) clasa 1.2.10 "Sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării";
n) subgrupa 2.2. "Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare";
o) subgrupa 2.4. "Animale şi plantaţii".
Sa nu uitam ca, in cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit

pe profit, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat
de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prezentate mai sus, puse în
funcţiune începând cu trimestrul în care aceste entitati au devenit plătitoare de
impozit pe profit.
Sa ne aducem aminte
Pentru a se aplica scutirea de impozit, o conditie de indeplinit este aceea ca
activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate anterior datei achiziţiei. De asemenea,
contribuabilii care beneficiază de această facilitate fiscala nu pot alege metoda de
amortizare accelerată pentru activele respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar,
scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din
finantari nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul
la care se achita datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de
momentul punerii in functiune a investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la
inceputul anului respectiv si pana la sfarsitul acelui trimestru.
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul

contabil brut cumulat de la începutul anului, obținut până în trimestrul sau în anul
punerii în funcțiune a activelor.
Scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit calculat
cumulat:
- de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor,
pentru entitatile care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a
impozitului pe profit;
- de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului
respectiv, pentru entitatile care aplică sistemul anual de declarare și plată a
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în
funcţiune a echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului

scutit de la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la
sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor cu prioritate pentru
constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la sfârşitul
exerciţiului financiar.
94
Elemente Sume Explicatii
Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Tinand cont ca atat profitul contabil brut, cat si
Profit contabil brut 300.000 lei profitul fiscal sunt mai mari decat investitia,
(ianuarie – iunie) societatea va putea deduce din impozitul pe profit
Profit fiscal 400.000 lei 16.000 lei.
(ianuarie – iunie) Daca la final de an profitul contabil este mai mare
decat suma de 100.000 lei, entitatea va trebui sa
repartizeze la rezerve profitul scutit de impozit
(100.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul contabil brut este mai mare decat
Profit contabil brut 300.000 lei investitia, insa profitul fiscal este de doar 70.000
(ianuarie – iunie) lei. Astfel, entitatea va putea deduce din impozitul
Profit fiscal 70.000 lei pe profit 11.200 lei (70.000 lei x 16%).
(70.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul fiscal este mai mare decat investitia, insa
Profit contabil brut 60.000 lei profitul contabil brut este de doar 60.000 lei. Astfel,
(ianuarie – iunie) entitatea va putea deduce din impozitul pe profit
Profit fiscal 400.000 lei 9.600 lei (60.000 lei x 16%).
(60.000 lei).

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Atat profitul contabil brut, cat si profitul fiscal din
Profit contabil brut 300.000 lei primul semestru sunt mai mari decat investitia.
(ianuarie – iunie) Insa, tinand cont ca exista acea pierdere fiscala din
Profit fiscal 200.000 lei anul 2022, profitul fiscal “final” este de 20.000 lei.
(ianuarie – iunie) Astfel, societatea va putea deduce din impozitul pe
Pierdere fiscala 2022 180.000 lei profit 3.200 lei (20.000 lei x 16%).
Daca la final de an profitul contabil este mai mare
(20.000 lei).
95
(ianuarie – iunie) Ar parea ca societatea va putea deduce din
Profit fiscal 250.000 lei impozitul pe profit 16.000 lei (100.000 lei x 16%).
(ianuarie – iunie) La final de an insa, desi profitul contabil este de
Profit contabil 2023 180.000 lei 180.000 lei, profitul fiscal anual a scazut la 5.000 lei.
(ianuarie – decembrie) Astfel, impozitul pe profit anual va fi diminuat cu
Profit fiscal 2023 5.000 lei 800 lei (5.000 lei x 16%), profitul scutit de impozit
(ianuarie – decembrie) fiind de 5.000 lei, iar suma repartizata la rezerve va
fi de 5.000 lei, in limita profitului scutit de impozit.

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Desi profitul contabil brut de la finalul anului
Profit contabil brut 30.000 lei depaseste cu mult valoarea investitiei, entitatea are
(ianuarie – iunie) un profit contabil pana in trimestrul punerii in
Profit fiscal 200.000 lei functiune de doar 30.000 lei. Astfel, societatea va
(ianuarie – iunie) putea deduce din impozitul pe profit 4.800 lei
Profit contabil 2023 400.000 lei (30.000 lei x 16%).
(ianuarie – decembrie) La final de an, entitatea va repartiza la rezerve
profitul scutit de impozit (30.000 lei).
În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se recunoaste pierdere

contabilă, nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului
investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit.

(ianuarie – iunie) Astfel, societatea va putea deduce din impozitul pe
Profit fiscal 200.000 lei profit 16.000 lei (100.000 lei x 16%).
(ianuarie – iunie) La final de an, profitul contabil este de doar 10.000
Profit contabil 2023 10.000 lei lei, ceea ce inseamna ca desi profitul scutit de
(ianuarie – decembrie) impozit este de 100.000 lei, suma de repartizat la
Profit fiscal 2023 300.000 lei rezerve va fi doar de 10.000 lei, in limita profitului
(ianuarie – decembrie) contabil de la finalul anului.
În cazul microintreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit, pentru

aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul
trimestrului respectiv investit în activele puse în funcţiune începând cu trimestrul în
care acestea au devenit plătitoare de impozit pe profit.

Utilaj ( 7 mai 2023) 100.000 lei Profitul contabil brut din primul semestru
MICROINTREPRINDERE 140.000 lei depaseste valoarea investitiei. Insa, in primul
Profit contabil brut trimestru, entitatea a fost microintreprindere, ceea
(ianuarie – martie)
96
IMPOZIT PROFIT 30.000 lei ce inseamna ca nu se tine cont de profitul contabil
Profit contabil brut din acel trimestru.
(aprilie – iunie) In al doilea trimestru, profit contabil brut este de
Profit fiscal 130.000 lei 30.000 lei, adica societatea va putea deduce din
(aprilie – iunie) impozitul pe profit 4.800 lei (30.000 lei x 16%).
La final de an, daca exista suficient profit contabil,
entitatea va repartiza la rezerve profitul scutit de
impozit (30.000 lei).
Scutire sau amanare a impozitarii profitului reinvestit?

Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă,
precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia
această rezervă.
In cazul microintreprinderilor baza de impozitare cuprinde si rezervele
reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au
fost plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea
pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt
menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.
Entitatile au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală cu

jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor
contabile, dar nu neaparat mai mult de 5 ani.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru
sumele respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării
facilităţii, cu următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile
în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător
de contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează
furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
- sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații
prevăzute de lege (OUG 25/2018).
Entitatile care aplică Legea 153/2020 in sensul ca scad valoarea caselor de

marcat puse in functiune din impozitul pe profit datorat, pentru achizițiile
reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, nu aplică prevederile referitoare
la scutirea de impozit a profitului reinvestit.
---------------------------------------------------------------------
97
2. Impozitul pe dividende in cazul persoanelor juridice
Dividendele primite: sunt impozabile sau neimpozabile?

Conform Codului fiscal, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului
fiscal:
- dividendele primite de la o persoană juridică română;
- dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe
profit, situată într-un stat care nu este membru UE, cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică
română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină, la data
înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
Dividendele repartizate: sunt impozabile la sursa sau nu?

O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică
română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut
către bugetul de stat.
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 8%,
incepand cu 1 ianuarie 2023, asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice
române. Impozitul pe dividende se declară prin Declaratia 100 şi se plăteşte la bugetul
de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
Prin excepţie, în cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la
sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent
se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor anului în care s-a aprobat
distribuirea dividendelor.
Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la
sfârşitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal
respectiv sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. a) şi b) de mai jos.
Incepand cu 18 iulie 2022, prevederile referitoare la impozitarea dividendelor

nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte
persoane juridice române, dacă, la data plăţii dividendelor, fiecare dintre aceste
persoane îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) persoana juridică beneficiară a dividendelor:
(i) deţine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice
române care plăteşte dividendele, pe o perioadă de un an împlinit până la data
plăţii acestora inclusiv;
(ii) este constituită ca o SA, SCA, SRL, SNC, SCS sau are forma de organizare a unei
alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
(iii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau
orice alt impozit care substituie impozitul pe profit;
b) persoana juridică care plăteşte dividendele:
(i) este constituită ca o SA, SCA, SRL, SNC, SCS sau are forma de organizare a unei
alte persoane juridice aflate sub incidenţa legislaţiei române;
98
(ii) plăteşte, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau
orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
Pana la intrarea in vigoare a acestor modificari din OG 16/2022, prevederile

referitoare la impozitarea dividendelor nu se aplicau în cazul dividendelor plătite de
o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă persoana
juridică română care primea dividendele deţinea, la data plăţii dividendelor, minimum
10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an
împlinit până la data plăţii acestora inclusiv.
Consideram totusi ca impozitul pe venitul microintreprinderilor este un impozit
care substituie impozitul pe profit, iar aceste modificari NU conduc la retinerea
impozitului pe dividende daca vreuna dintre entitati este microintreprindere.
Practic, oricare dintre cele 2 entitati pot fi microintreprindere, iar daca se
indeplinesc conditiile de detinere a cel putin 10% din capitalul social de cel putin 1 an
de zile, atunci NU se retine la sursa impozit pe dividende.
EXEMPLU:
La 12 noiembrie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venitul
microintreprinderilor, a distribuit si a platit entitatii BETA, platitoare de impozit pe profit,
dividende in suma de 100.000 lei.
Entitatea BETA detine 8% din capitalul social al entitatii ALFA, incepand din anul
2018.
ENTITATEA ALFA:
Entitatea BETA detine mai putin de 10% din capitalul social al entitatii ALFA pe o
perioada neintrerupta de peste un an, astfel incat entitatea ALFA va trebui sa retina impozit
pe dividende. Fiind vorba de anul 2022, cota de impozit pe dividende utilizata este de 5%,
indiferent de anul din care provine profitul.
Înregistrările contabile efectuate sunt:
- repartizarea profitului la dividende:
100.000 lei 1171 = 457 100.000 lei
„Rezultat reportat” „Dividende de plată”
- retinerea impozitului pe dividende:

5.000 lei 457 = 446 5.000 lei
„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"
- plata dividendelor nete catre entitatea BETA:

95.000 lei 457 = 5121 95.000 lei
„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"
In Declaratia 100 aferenta lunii noiembrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 21 decembrie 2022.
ENTITATEA BETA:
Pentru entitatea BETA, platitoare de impozit pe profit fiind, venitul din dividende este
unul neimpozabil, chiar daca platitorul de dividende (entitatea ALFA) este
microintreprindere.
99
Conform art 23 din Codul fiscal, dividendele primite de la o persoană juridică română
sunt venituri neimpozabile, practic nefiind un criteriu ca entitatea care repartizeaza
dividendele sa fie la randul ei platitoare de impozit pe profit.
Înregistrarea contabila efectuata este:
- incasarea dividendelor repartizare de entitatea ALFA:
95.000 lei 5121 = 7611 95.000 lei

"Conturi la banci in lei" „Venituri din acțiuni
deținute la entități
asociate”
NU trebuie sa confundam regimul fiscal de la retinerea impozitului pe dividende de

catre platitorul lor cu regimul fiscal al veniturilor pentru beneficiarul dividendelor.
---------------------------------------------------------------------
3. Regimul cheltuielilor/veniturilor in cazul trecerii de la impozit pe

venit la impozit pe profit si invers
Trecerea de la microintreprindere la impozit pe profit
Conform art 23, alin d) din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, următoarele
venituri sunt neimpozabile:
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru
care nu s-a acordat deducere;
- veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere;
- veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi și/sau penalități pentru care
nu s-a acordat deducere.
Exemplu:
In aprilie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe venit, a emis o factura
de servicii de paza in suma de 20.000 lei, TVA 19%. In data de 19 august 2022 a
inceput procedura de deschidere a falimentului debitorului respectiv, iar societatea
ALFA decide sa constituie o ajustare pentru depreciere la nivelul intregii creante.
Incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea ALFA a devenit platitoare de impozit pe
profit. In data de 7 iunie 2023, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea
isi scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea

ALFA nu are salariati.
- emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2022):
23.800 lei 4111 = 704 20.000 lei
Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 3.800 lei
TVA colectată
100
August 2022 (intrarea in faliment):
- ajustarea TVA pentru creanta neincasata, tinand cont de deschiderea
falimentului:
(3.800 lei) 4111 = 4427 (3.800 lei)

Clienţi TVA colectată
- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

debitorului:
20.000 lei 4118 = 4111 20.000 lei

Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
20.000 lei 6814 = 491 20.000 lei

Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
Entitatea ALFA fiind microintreprindere, nu se pune problema deducerii sau nu

a sumei de 20.000 lei. Din punct de vedere al TVA, nu conteaza ca este
microintreprindere sau platitoare de impozit pe profit. Are dreptul sa ajusteze TVA de
3.800 lei, tinand cont ca a fost deschisa procedura falimentului.
Iunie 2023 (inchiderea falimentului):

- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerti
debitori diverşi
- anularea ajustării pentru depreciere:

20.000 lei 491 = 7814 20.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este platitoare de

impozit pe profit. Conform art 25, alin (4), lit h din Codul fiscal, in cazul inchiderii
procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotărârii judecătoreşti, pierderile
rezultate sunt deductibile. In acest caz nu se aplica prevederea de la acelasi aliniat
101
conform careia pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru
partea neacoperită de provizion, sunt nedeductibile.
Conform art 23, lit d) din Codul fiscal, venitul de 20.000 lei va fi neimpozabil,
deoarece la momentul constituirii ajustarii, cheltuiala nu a putut fi dedusa pentru ca
entitatea era microintreprindere.
Trecerea de la impozit pe profit la microintreprindere
Conform art 53 din Codul fiscal, baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o

constituie veniturile din toate sursele, din care se scad:
- veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
(grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil sau au fost constituite în perioada în care entitatea era supusă
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere

societatea a fost platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala respectiva, iar la
momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci venitul
este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare de 1%.
Exemplu:
In aprilie 2022, entitatea ALFA, platitoare de impozit pe profit, a emis o factura
de servicii de inginerie tehnica in suma de 30.000 lei, plus TVA unui client. Avand in
vedere ca in data de 21 iulie 2022 a inceput procedura de deschidere a falimentului
debitorului respectiv, societatea ALFA decide sa constituie o ajustare pentru
depreciere la nivelul intregii creante.
Incepand cu 1 ianuarie 2023, entitatea ALFA a devenit platitoare de impozit pe
venit. In data de 14 mai 2023, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea isi
scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.

- emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2022):
35.700 lei 4111 = 704 30.000 lei

Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 5.700 lei
TVA colectată
102
IULIE 2022 (intrarea in faliment):
- ajustarea TVA pentru creanta neincasata, tinand cont de deschiderea
falimentului:
(5.700 lei) 4111 = 4427 (5.700 lei)
Clienţi TVA colectată
- înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului

debitorului:
30.000 lei 4118 = 4111 30.000 lei
Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
30.000 lei 6814 = 491 30.000 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al II-lea din anul 2022,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 30.000 lei.
MAI 2023 (inchiderea falimentului):

- scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
30.000 lei 654 = 4118 30.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerti
debitori diverşi
- anularea ajustării pentru depreciere:

30.000 lei 491 = 7814 30.000 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea ALFA este

microintreprindere. Astfel, venitul din ajustari pentru depreciere in suma de 30.000
lei se impoziteaza cu 1% in al doilea trimestru al anului, deoarece la momentul
constituirii ajustarii, societatea era platitoare de impozit pe profit si si-a dedus
cheltuiala aferenta.
Insa, cheltuiala de 30.000 lei ca urmare a scoaterii creantei din evidenta nu
poate fi dedusa in vreun fel, chiar daca e vorba de inchiderea falimentului, pentru ca
entitatea este microintreprindere.
103
Regimul fiscal in cazul sponsorizarilor si
redirectionarea impozitului pe profit/venit 2023
Baza legala:
- Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din
10.09.2015;
- Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.245 din 30 decembrie 2021;
- OPANAF 1.679/2022 pentru aprobarea Procedurii privind redirecţionarea
impozitului pe profit/ veniturile microîntreprinderilor, pentru efectuarea
de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private,
precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în MOf nr 923
din 21 septembrie 2022;
- OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor
termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 1245 din 30 decembrie 2021 a fost publicata Legea 322/2021 pentru
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care a adus o serie de modificari in
ceea ce priveste regimul fiscal aplicabil sponsorizarilor, atat in cazul entitatilor
platitoare de impozit pe venit, cat si a celor care datoreaza impozit pe profit.
Ce reprezinta sponsorizarea?
Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, sponsorizarea este actul juridic prin

care 2 persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor
bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop
lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.
Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii
si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor. NU este
obligatoriu incheierea acestuia in forma autentica.
Sponsor poate fi orice persoana fizica sau juridica din Romania sau din
strainatate care efectueaza o sponsorizare, in conditiile legii, sub condiţia ca banii sau
bunurile acordate să nu provină din surse bugetare.
Beneficiar al sponsorizarii poate (pot) fi:
a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara sau urmeaza sa
desfasoare o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant,
stiintific-cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic,
sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii
sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor
profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in
valoare a monumentelor istorice;
104
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale
administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) emisiuni sau programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune,
precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a) de mai sus;
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania, a carei activitate intr-unul dintre
domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara
scop lucrativ sau de catre o institutie publica, ce activeaza constant in domeniul
pentru care se solicita sponsorizarea.
Sponsorul sau beneficiarul au dreptul sa aduca la cunostinta publicului
sponsorizarea prin promovarea numelui, a marcii sau a imaginii sponsorului, insa intr-
un mod care sa nu lezeze, direct sau indirect, activitatea sponsorizata, bunele moravuri
sau ordinea si linistea publica.
Sponsorizare vs donatie
Atentie! Sponsorizarea NU trebuie confundata cu donatia. Donaţia este un act

prin care o persoană, numită donator, transmite în mod gratuit şi, de regulă, irevocabil,
dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil către o altă persoană, numită
donatar, care îl acceptă.
Donaţia este un contract cu titlu gratuit pentru că una dintre părţi urmăreşte să
procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj. De
asemenea, donaţia este şi irevocabilă în baza principiului reglementat de art. 985 din
Codul Civil. O excepţie de la acest principiu este donaţia încheiată între soţi care poate fi
revocată, însă numai în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 1011 din noul Cod Civil, donaţia se încheie prin înscris autentic, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Prin urmare, pentru a fi valabil, atât actul de donaţie a unui
bun imobil (casă, apartament, teren etc.), cât şi a unui bun mobil (automobil, bani etc.)
trebuie încheiat la notarul public, în formă autentică.
Astfel, daca o persoana juridica efectueaza o donatie, cheltuiala aferenta este
nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Ce reprezinta mecenatul?
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica,
numita mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta,
dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o
persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea
unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.
Actul de mecenat se incheie in forma autentica, iar in continutul lui trebuie
specificat obiectul, durata si valoarea acestuia.
Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi şi obligaţii

de ambele părţi, actul de mecenat nu conţine nicio condiţie sau obligaţie pentru
beneficiar.
Beneficiar al mecenatului poate fi orice persoana fizica cu domiciliul in
Romania care necesita un sprijin in domeniile prezentate mai sus, fara obligativitatea de
105
a fi recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie
publica.
Prevederi comune sponsorizarii/mecenatului
In cazul sponsorizarii sau mecenatului, constand in bunuri materiale, acestea

vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii
catre beneficiar.
In cadrul activitatilor de sponsorizare sau de mecenat se interzice ca sponsorul,
mecena sau beneficiarul sa efectueze reclama sau publicitate comerciala, anterioara,
concomitenta sau ulterioara in favoarea acestora sau a altor persoane.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:

• sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
• sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea
inclusiv;
• sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana
juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.
Aceste restrictii de mai sus se aplica si persoanelor fizice sau juridice care
efectueaza acte de mecenat.
De retinut!
- in cazul actului de mecenat, se transfera bunuri sau bani unei persoane fizice, iar
in cazul sponsorizarii, se pot transfera bunuri sau bani unei persoane fizice sau
juridice fara scop lucrativ;
- sponsorizarea poate fi acordată pentru orice activitaţi legale cu scop
nepatrimonial, iar mecenatul s-a impus doar în legătură cu sprijinirea unor
domenii precise (cultural, artistic, medico-sanitar, ştiinţific - cercetare
fundamentală şi aplicată);
- spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act încheiat prin voinţa
părţilor (“sub semnătura privată”, nefiind deci necesară autentificarea), actul de
mecenat trebuie încheiat în faţa notarului;
- cadrul legal fiscal prevede facilitati in cazul sponsorizarilor si actelor de mecenat,
NU si in cazul donatiei.
1. Regimul sponsorizarilor in cazul platitorilor de impozit pe profit
Tratamentul fiscal pentru sponsor
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private

sunt nedeductibile. Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cei
cei care acordă burse private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în
limita minimă precizată mai jos:
- 0,75% din cifra de afaceri;
- 20% din impozitul pe profit datorat.
106
ATENTIE!:
Incepand cu 1 aprilie 2019, in cazul sponsorizărilor efectuate către entități
persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se
scad din impozitul pe profit datorat, în limitele de mai sus, doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul
entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
https://www.anaf.ro/RegistrulEntitatilorUnitatilorCult/
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la

inceputul anului.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile
au o imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit,
criterii in functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare care se
poate scadea apoi din impozitul datorat bugetului de stat.
NOU!!!
Conform Legii 322/2021, in cazul în care valoarea stabilită conform regulei de
mai sus, diminuată cu sumele reportate, nu a fost utilizată integral, entitatile pot dispune
redirecţionarea impozitului pe profit, în limita valorii astfel calculate, pentru
efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, în
termen de maximum 6 luni de la termenul legal de depunere a Declaraţiei anuale 101
de impozit pe profit, prin depunerea Formularului 177 “Cerere privind
redirecţionarea impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor”.
Daca, tinand cont de OUG 153/2020 privind acordarea unor bonificatii la
stabilirea impozitului pe profit, termenul de depunere al Declaratiei 101 a fost prelungit
pana la data de 25 iunie a anului urmator, termenul de depunere al Formularului 177
este 25 decembrie a anului urmator celui in care sponsorizarea a fost efectuata.
Pentru sponsorizarile aferente anului 2021, Formularul 177 a putut fi
depus pana la 27 decembrie 2022, daca entitatea respectiva nu a efectuat
sponsorizari in limita maxima permisa din acel an.
Conform OUG 168/2022, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in
situaţia în care, ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe profit datorat al
anului pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia,
iar entitatile au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
acestea datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe profit care a fost
redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de
impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus va fi stabilita prin OPANAF.
În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea poate fi

dispusă numai de persoana juridică responsabilă.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit revine organului
fiscal. Redirecţionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entităţilor persoane
juridice fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă
107
beneficiarul sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul
fiscal, în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
În cazul redirecţionării impozitului pe profit către UNICEF şi către alte organizaţii
internaţionale care îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor unor acorduri
speciale la care România este parte, NU există obligaţia înscrierii entităţii beneficiare
respective în Registru.

debitele reprezentând impozitul pe profit, termenul de 45 de zile începe să curgă de la
profit declarat. Consideram ca aceasta este o conditie de bun simt care trebuie
respectata.
Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi,
selectandu-se din continutul formularului butonul “Adauga beneficiar”.
Daca o entitate solicită redirecţionarea impozitului pe profit prin depunerea mai
multor Formulare 177, solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării
acestora la organul fiscal.
Atunci cand se constată erori în formularul depus, organul fiscal transmite
contribuabilului o notificare in care detaliază erorile identificate şi solicită remedierea
acestora in termen de 15 zile. Corectarea informaţiilor se realizează prin depunerea
unui Formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în
notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.
Cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X"
în spaţiul special prevăzut în acest scop, caz in care se completează si numarul de
inregistrare al Formularului initial care este rectificat acum.
Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează
informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează, insa contribuabilul
poate depune un nou Formular 177, bineinteles respectand termenul limita de
depunere prevazut de lege.
Exemplu:
In anul 2022, entitatea ALFA a obtinut o cifra de afaceri de 1.000.000 lei, iar
impozitul pe profit calculat este de 30.000 lei. In cursul anului, entitatea a incheiat un
contract de sponsorizare cu un ONG la nivelul sumei de 4.000 de lei.
Cum va proceda entitatea la finalul anului 2022?
0,75% din cifra de afaceri = 7.500 lei (1.000.000 lei x 0,75%)

20% din impozitul pe profit = 6.000 lei (30.000 lei x 20%)
Limita minima = 6.000 lei
Cheltuiala cu sponsorizarea = 4.000 lei
108
In anul 2022, entitatea ALFA ar fi putut directiona sponsorizari catre entitatile
inscrise in Registrul special in limita sumei de 6.000 de lei, insa aceasta a incheiat un
contract de sponsorizare doar pentru 4.000 de lei.
Astfel, pana in data de 25 decembrie 2023, entitatea va putea intocmi
Formularul 177 prin care sa aloce diferenta de 2.000 de lei catre un ONG sau o
unitate de cult, plata sumei urmand sa fie efectuata direct de catre organul fiscal. Mai
mult decat atat, entitatea ALFA va trebui sa incheie cu acel ONG si un contract de
sponsorizare pentru suma trecuta in Formularul 177, deoarece este un camp
obligatoriu in continutul formularului.
In situatia inversa in care limita pentru sponsorizare ar fi fost de 6.000 de lei,
iar contractul incheiat in suma de 10.000 lei, entitatea ar fi “pierdut” diferenta de
4.000 de lei deoarece, odata cu intrarea in vigoare a Legii 322/2021, sumele
neutilizate in anul efectuarii sponsorizarii nu vor mai putea fi reportate in urmatorii
7 ani fiscali si practic nu vor mai putea fi scazute din impozitul pe profit din anii
urmatori.
CONCLUZIE:
Formularul 177 aferent anului 2021 a putut fi depus până pe 27 decembrie
2022, daca entitatea nu a epuizat în anul 2021 plafonul maxim care putea fi alocat
pentru efectuarea de sponsorizări deductibile din impozit și a dorit, în anul 2022, să
(parohie) etc.
vreo reducere a impozitului pe profit. Organul fiscal va vira suma calculata catre ONG
ales, insa fara ca societatea sa isi recalculeze impozitul pe profit datorat bugetului de
stat pentru acel an.
calendaristic fata de anul pentru care s-a calculat impozitul pe profit.
ATENTIE!!!
Din punctul meu de vedere, impozitul pe profit de care se tine cont este cel
calculat inainte de a se aplica bonificatia aferenta OUG 153/2020. Cel putin asta
rezulta din art 1, alin (2) al Procedurii privind redirectionarea impozitului pe profit,
aprobata prin OPANAF 1679/2022.
Ramane de vazut daca in perioada urmatoare ANAF va veni cu precizari in acest
sens.
----------------------------------------------------------------
Pana la intrarea in vigoare a Legii 322/2021, sumele care nu erau scăzute din
impozitul pe profit se reportau în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor
sume se efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen
de plată a impozitului pe profit.
109
Începând cu 1 ianuarie 2022, entitatile pot dispune asupra valorii minime dintre
0,75% din cifra de afaceri si 20% din impozit numai dacă aceasta, în urma diminuării cu
sumele reportate, este pozitivă.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează numai pentru
sponsorizări/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate înainte de 1
ianuarie 2022, fără a depăşi anul 2028.
Exemplu:
Entitatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele
venituri si cheltuieli la 31 decembrie 2021:
• Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
• Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
• Venituri din dobanzi = 5.000 lei
• Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
• Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
• Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
• Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
• Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie 2021?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei – impozabile
Total cheltuieli = 81.000 lei
Cheltuieli nedeductibile = 4.000 lei (sponsorizare) + 12.000 lei = 16.000 lei
Cheltuieli deductibile = 81.000 lei – 16.000 lei = 65.000 lei
Rezultat fiscal = 145.000 lei – 65.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea sponsorizarii = 80.000 lei x 16% = 12.800
lei
0,75% din cifra de afaceri = 1.050 lei (140.000 lei x 0,75%)

20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)
MINIM dintre cele 2 criterii = 1.050 lei
Impozit pe profit final 2021 = 12.800 lei – 1.050 lei = 11.750 lei
Diferenta de recuperat = 11.750 lei – 12.000 lei = 250 lei
Inregistrarea contabila la 31 decembrie 2021 este:
-250 lei 691 = 4411 -250 lei
„Cheltuieli cu „Impozit pe profit”
impozitul pe profit”
Suma de 2.950 lei (4.000 lei – 1.050 lei), reprezentand cheltuieli cu

sponsorizarea care nu s-au scazut din impozitul pe profit, se va recupera in urmatorii
7 ani consecutivi, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, tinand cont ca este
vorba de anul 2021.
110
Daca ar fi fost vorba de anul 2022 sau de un an ulterior acestuia, diferenta de
2.950 lei NU mai putea fi reportata si scazuta din impozit in perioadele urmatoare.
Tratamentul TVA in cazul sponsorizarilor

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU
sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se
încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile,
scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul
livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278
din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin Deconturile de
TVA 300 depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în
aceste plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici
bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se
colectează TVA. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în Decontul 300
întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 3 octombrie 2022, societatea Alfa, plătitoare de impozit pe profit si
inregistrata in scopuri de TVA cu perioada fiscala “Luna”, care are ca obiect de activitate
producerea si comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de sponsorizare,
în calitate de sponsor. Astfel, in 7 octombrie 2022, aceasta acorda mezeluri in valoare de
4.000 lei unei asociatii care promoveaza interesele copiilor defavorizati, inscrisa in Registrul
ANAF.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2022, se cunosc următoarele informaţii
preluate din contabilitatea entitatii Alfa:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 4.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 384.000 lei
Avansuri facturate clientilor 100.000 lei
Societatea Alfa a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind
de 450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
111
4.000 lei 6584 = 345 4.000 lei
Cheltuieli cu sumele sau Produse finite
bunurile acordate ca
sponsorizări
Impozitul pe profit pentru anul 2022 se determină astfel:

Algoritmul de calcul Suma
Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
7,50/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 7,50/00); 3.375 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru sponsorizare 3.375 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2022 (28.800 lei – 3.375 lei) 25.425 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 15.425 lei
Societatea Alfa va depune Declaratia 101 pana in 25 iunie 2023, termen pana la care
ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 15.425 lei.
Inregistrarea contabila la 31 decembrie 2022 este:
15.425 lei 691 = 4411 15.425 lei

„Cheltuieli cu impozitul „Impozit pe profit”
pe profit”
Atentie! Societatea Alfa a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 4.000 lei. Suma de

625 lei (4.000 lei – 3.375 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit NU se mai reportează
în următorii ani.
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din punct
de vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din
operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile facturate
intrand si ele in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in contul
419 „Clienti creditori”, precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:

Algoritmul de calcul Suma
“Cifra de afaceri” pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 4.000 lei
Depasire plafon (4.000 lei – 1.950 lei) 2.050 lei
TVA colectata (2.050 lei x 9%) 184,5 lei
112
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2022 este:
184,5 lei 635 = 4427 184,5 lei
Cheltuieli cu alte impozite TVA colectata
si taxe
Cheltuiala este nedeductibila fiscal, avand acelasi regim ca si cheltuiala cu

sponsorizarea in sine.
Suma de 185 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300
aferent ultimei perioade fiscale din anul 2022.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani sau ar fi fost neplatitoare de TVA,
atunci nu ar fi trebuit sa colecteze TVA.
Tratamentul fiscal pentru beneficiarul sponsorizarii
Pentru organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale,

donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata
Asa cum am prezentat, sponsorizarea este utila pentru ambele parti implicate,
semnarea unui contract in acest sens fiind obligatorie. Pentru sponsor sau mecena,
înţelegerea scrisă este utilă deoarece în baza ei isi poate reduce impozitul pe
profit/venit datorat.
Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovadă
scrisă care poate fi folosită pentru interesul propriu sau în faţa organului fiscal. Cu acest
act se face dovada că venitul sau bunul în cauză provine din sponsorizare sau mecenat
şi astfel nu este supus impozitării.
De retinut:
- pentru stabilirea deductibilitatii cheltuielilor cu sponsorizarea la calculul
impozit pe profit/venit, se utilizeaza o baza de calcul, iar din punct de vedere al
TVA, cadrul legal prevede o alta baza de calcul si doar daca sponsorizarea consta
in acordarea de bunuri la care entitatea si-a dedus TVA;
- pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, cheltuielile cu sponsorizarea
efectuate pana la 31.12.2021 si neutilizate in anul in care au fost suportate, pot fi
reportate in urmatorii 7 ani consecutivi. Incepand cu anul 2022, aceasta facilitate
nu se mai aplica.
2. Regimul sponsorizarilor in cazul microintreprinderilor
Conform Codului fiscal, microîntreprinderile care efectuează sponsorizări pentru

susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care la data încheierii
contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se
acordă deduceri fiscale, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe venit
datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
113
Aceste prevederi se aplică şi pentru sponsorizările efectuate către instituţiile şi
autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice. În
acest caz, deducerea sumelor reprezentând sponsorizări din impozitul pe venit, în limita
de 20%, se efectuează în baza contractului de sponsorizare, fără a exista obligaţia
înscrierii entităţilor beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult.
NOU!!!
Conform Legii 322/2021, in cazul în care valoarea stabilită de 20%, diminuată
cu sumele reportate, după caz, nu a fost utilizată integral, entitatile pot dispune
redirecţionarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în limita diferenţei
astfel calculate pentru întregul an fiscal, pentru activităţi de sponsorizare, respectiv
pentru acordarea de burse, în termen de 6 luni de la termenul de depunere a
Declaraţiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea Formularului 177
“Cerere privind redirecţionarea impozitului pe profit/pe veniturile
microîntreprinderilor”.
Daca, tinand cont de OUG 153/2020 privind acordarea unor bonificatii la
stabilirea impozitului pe venit, termenul de depunere al Declaratiei 100 aferenta
Trimestrului IV a fost prelungit pana la data de 25 iunie a anului urmator, termenul de
depunere al Formularului 177 este 25 decembrie a anului urmator celui in care
sponsorizarea a fost efectuata.
Pentru anul 2021, Formularul 177 a putut fi depus pana la 27 decembrie
2022, daca entitatea respectiva nu a efectuat sponsorizari in limita maxima
permisa din acel an.
Conform OUG 168/2022, publicata în MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in

situaţia în care, ulterior depunerii Formularului 177, impozitul pe venit datorat al anului
pentru care s-a dispus redirecţionarea se rectifică în sensul diminuării acestuia, iar
entitatile au redirecţionat o sumă mai mare decât suma care putea fi redirecţionată,
acestea datorează bugetului de stat diferenţa de impozit pe venit care a fost
redirecţionată în plus. Procedura privind determinarea şi regularizarea diferenţei de
impozit pe profit care a fost redirecţionată în plus va fi stabilita prin OPANAF.
Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe venit revine organului

fiscal. Redirecţionarea impozitului pe venit pentru sponsorizarea persoanelor juridice
fără scop lucrativ, inclusiv a unităţilor de cult, poate fi efectuată doar dacă beneficiarul
sponsorizării este înscris, la data plăţii sumei respective de către organul fiscal, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

debitele reprezentând impozitul pe venit, termenul de 45 de zile începe să curgă de la
114
venit declarat. Consideram ca aceasta este o conditie de bun simt care trebuie
respectata.
Opţiunea de redirecţionare poate fi exercitată pentru una sau mai multe entităţi,
selectandu-se din continutul formularului butonul “Adauga beneficiar”.
Daca o entitate solicită redirecţionarea impozitului pe venit prin depunerea mai
multor Formulare 177, solicitările vor fi analizate în ordinea cronologică a înregistrării
acestora la organul fiscal.
Atunci cand se constată erori în formularul depus, organul fiscal transmite
contribuabilului o notificare in care detaliază erorile identificate şi solicită remedierea
acestora in termen de 15 zile. Corectarea informaţiilor se realizează prin depunerea
unui Formular 177 rectificativ, care va cuprinde informaţiile corectate solicitate în
notificare, precum şi toate informaţiile corecte înscrise în cererea iniţială.
Cererea rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular, înscriind "X"
în spaţiul special prevăzut în acest scop, caz in care se completează si numarul de
inregistrare al Formularului initial care este rectificat acum.
Dacă, în termenul prevăzut în notificare, contribuabilul nu corectează
informaţiile eronate, identificate în notificare, cererea se clasează, insa contribuabilul
poate depune un nou Formular 177, bineinteles respectand termenul limita de
depunere prevazut de lege.
Exemplu:
In luna mai 2022, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 400 de
lei. Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2022 se prezinta astfel:

TOTAL: 9.000 lei
Impozitul pentru intreg anul fiscal 2022 este de 9.000 lei. Limita de 20%
reprezinta 1.800 de lei. Entitatea a efectuat o sponsorizare de doar 400 de lei.
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.400 de lei (1.800 lei – 400 lei)
catre diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele
entitati si contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de
sponsorizare reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Exemplu:
In luna februarie 2022, entitatea ALFA a efectuat o sponsorizare in suma de 800
de lei. Impozitul pe venit aferent fiecarui trimestru din 2022 se prezinta astfel:

115
TOTAL: 10.000 lei
In primul trimestru, entitatea ar putea sa isi deduca din impozit maximum 200
de lei (1.000 lei x 20%). Faptul ca aceasta a efectuat o sponsorizare de 800 de lei, nu
inseamna ca diferenta de 600 de lei o va putea reporta in trimestrele viitoare.
Pe de alta parte, impozitul pe venit pentru intreg anul 2022 este de 10.000 lei.
Limita de 20% reprezinta 2.000 de lei. Desi entitatea a efectuat o sponsorizare de 800
de lei, aceasta si-a putut deduce din impozit doar 200 de lei in primul trimestru.
redirectionare 177 prin care sa aloce diferenta de 1.800 de lei (2.000 lei – 200 lei)
catre diverse entitati inscrise in Registrul ANAF, situatie in care va incheia cu acele
entitati si contracte de sponsorizare, deoarece numarul si data contractelor de
sponsorizare reprezinta campuri obligatorii in continutul Formularului 177.
Pana la adoptarea Legii 322/2021, sumele care nu erau scăzute din impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat se reportau în trimestrele următoare, pe o
perioadă de 28 de trimestre consecutive (echivalentul celor 7 ani fiscali, din randul
platitorilor de impozit pe profit). Scăderea acestor sume din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor datorat, în următoarele 28 de trimestre consecutive, s-ar fi
efectuat în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată
a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
Începând cu 1 ianuarie 2022, entitatile pot dispune asupra valorii de 20% din
impozit numai dacă aceasta, în urma diminuării cu sumele reportate, este pozitivă.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se
reportează numai pentru sponsorizările efectuate înainte de 1 ianuarie 2022, fără a
depăşi anul 2028.
Practic, o sponsorizare care depaseste limita de 20% din impozitul unui
trimestru NU mai poate fi reportata in urmatoarele 28 de trimestre consecutive.
CONCLUZIE:
Formularul 177 aferent anului 2021 a putut fi depus până pe 27 decembrie
2022, daca entitatea nu a epuizat în anul 2021 plafonul maxim care putea fi alocat
pentru efectuarea de sponsorizări deductibile din impozit și a dorit, în anul 2022, să
(parohie) etc.
vreo reducere a impozitului pe venit. Organul fiscal va vira suma calculata catre ONG
ales, insa fara ca societatea sa isi recalculeze impozitul pe venit datorat bugetului de stat
pentru acel an.
116
calendaristic fata de anul pentru care s-a calculat impozitul pe venit.
ATENTIE!!!
Din punctul meu de vedere, impozitul pe venit de care se tine cont este cel calculat
inainte de a se aplica bonificatia aferenta OUG 153/2020. Cel putin asta rezulta din
art 1, alin (3) al Procedurii privind redirectionarea impozitului pe venit, aprobata prin
OPANAF 1679/2022.
Ramane de vazut daca in perioada urmatoare ANAF va veni cu precizari in acest
sens.
-------------------------------------------------------------------------------
Impozit pe venit si contributii sociale 2023

fiscale. In continuare, va prezentam cele mai importante aspecte referitoare la impozitul
pe veniturile obtinute de catre persoanele fizice si contributiile sociale aferente.
Iata care sunt principalele categorii de venituri pe care o persoana fizica le poate
obtine, multe dintre ele facand obiectul Declaratiei unice, cum ar fi:
Categorie de venit Se incadreaza in

Declaratia unica
Venituri din activitati independente DA
Venituri din drepturi de proprietate intelectuala DEPINDE
Venituri din salarii si asimilate salariilor NU
Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii) DA
Venituri din dividende DA (CASS)
Venituri din transferul titlurilor de participare DA
Venituri din alte surse DEPINDE
Venituri din activități agricole (de norme de venit) DA
Venituri din transferul proprietăților imobiliare din NU
patrimoniul personal
Venituri din premii NU
Venituri din jocuri de noroc NU
117
Venituri din activitati independente
In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 34/2023 pentru
modificarea si completarea Codului fiscal prin care, in categoria cheltuielilor deductibile
limitat a fost introdusa si:
- contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive în vederea
terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN
9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent
dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere; precum şi
- contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume
propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul
de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu
scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o
formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare
persoană.
Practic, este vorba de:
- cluburi și centre de fitness și culturism;
- cluburi de fotbal, popice, natatie, golf, box, sah, atletism, tir, sporturi de iarna etc.
Aceasta prevedere se aplică sumelor plătite începând cu data de 15 ianuarie

2023, data intrării în vigoare a Legii 34/2023.
Diminuarea plafonului pentru normele de venit
Incepând cu veniturile aferente anului 2023, persoanele pentru care venitul net
se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un
venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (până in
anul 2022, plafonul era de 100.000 euro), începând cu anul fiscal următor au obligația
determinării venitului net anual în sistem real.
Cursul de schimb valutar utilizat este cursul de schimb mediu anual comunicat
de BNR, la sfârşitul anului fiscal.
Astfel, pentru anul 2022, plafonul ramane in continuare de 100.000 de euro, iar
daca o PFA la norma de venit obtine in anul 2023 venituri mai mari decat plafonul de
25.000 de euro, va trece la modalitatea de calcul a impozitului in sistem real incepand
cu anul 2024.
Plafon CAS pentru venituri din activitati independente si drepturi de autor
PANA LA 31.12.2022
Pentru anul 2022, plafonul la care trebuie sa ne raportam din punctul de
vedere al CAS este de cel putin 30.600 lei, echivalentul a 12 salarii minime pe
economie (2.550 lei x 12 luni).
118
Important:
- se datoreaza CAS de catre persoanele fizice care obtin venituri din activitati
independente, din contracte de activitate sportivă si din drepturi de
proprietate intelectuala;
- pensionarii sau persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale
(avocati, notari) nu datoreaza CAS pentru veniturile enumerate mai sus;
- CAS nu se datoreaza pentru veniturile din drepturi de proprietate
intelectuala in situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri
din salarii;
- persoana fizica face evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS, in functie de
venitul estimat pentru anul curent (independent de venitul realizat in anul
precedent):
a) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este >= 30.600 lei, atunci
datoreaza CAS la un venit ales, dar nu mai mic decat nivelul salariul minim
brut pe tara (anual 25% x cel putin 2.550 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este < 30.600 lei – NU este
obligatorie plata CAS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in
situatia in care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se
constata depasirea plafonului, atunci se datoreaza CAS conform lit.a).
- platile de CAS se pot efectua oricand pana la scadenta (25 mai anul urmator);
- contribuabilul are posibilitatea de a rectifica oricand Declaratia unica cu privire
la veniturile estimate;
DUPA 01.01.2023
Baza anuală de calcul al CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu
poate fi mai mic decât:
a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere
a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii
minime pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de
depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu 24
de salarii minime brute pe ţară;
Exemplu:
An Venituri obtinute din CAS datorata
activitati independente
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi
de proprietate intelectuala, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, cu
excepţia celor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau în
baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reţine la sursă de către
plătitorul de venit, depun Declaraţia unică până la termenul de 25 mai inclusiv al anului
119
următor celui pentru care se stabileşte contribuţia datorată, dacă realizează venituri
peste plafoanele prezentate mai sus.
Prin excepţie, în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon

cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice, în
vederea stabilirii CAS.
Aspecte cu privire la CASS datorata prin Declaratia unica

PANA LA 31.12.2022
Pentru anul 2022, plafonul la care trebuie sa ne raportam din punctul de
vedere al CASS este de 30.600 lei, echivalentul a 12 salarii minime pe economie (2.550
lei x 12 luni).
Important:
- CASS se datoreaza in functie de veniturile estimate a se realiza in anul curent,
cumulat, din activitati independente, activitati sportive, cedarea folosintei
bunurilor, asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse:
a) daca venitul net estimat a se realiza, din sursele de mai sus, pentru anul 2022
este >= 30.600 lei, atunci se datoreaza CASS la salariul minim brut pe tara
(anual 10% x 2.550 lei x 12 luni);
b) daca venitul net estimat pentru anul 2022 este < 30.600 lei, atunci NU este
obligatorie plata CASS (persoana se poate asigura optional). Totusi, in
situatia in care in anul viitor, odata cu depunerea declaratiei finale, se
constata depasirea plafonului atunci se datoreaza CASS conform lit. a).
- daca pentru anul 2022 se estimeaza venituri < 30.600 lei, persoanele fizice pot
opta pentru plata contributiei, datorand CASS astfel:
b) daca depun Declaratia unica pana la termenul legal de depunere (25 mai
2022), la o baza de calcul reprezentand valoarea a 6 salarii de baza minime
brute pe tara, in vigoare la data depunerii acesteia; SAU
c) daca depun Declaratia unica dupa termenul legal de depunere (25 mai
2022), la o baza de calcul echivalenta cu valoarea salariului de baza minim
brut pe tara, in vigoare la data depunerii declaratiei, inmultita cu numarul
de luni ramase pana la termenul legal de depunere a declaratiei (25 mai
2023), inclusiv luna in care se depune declaratia.
- persoana fizica are calitatea de asigurat la sistemul de sanatate de la data
depunerii declaratiei, data efectuarii platii CASS nefiind relevanta;
- CASS nu se datoreaza pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala in
situatia in care persoanele fizice respective obtin si venituri din salarii;
- persoanele fizice care au calitatea de pensionari nu datoreaza CASS pentru
veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
Persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de

persoane exceptate de la plata CASS pot opta, prin depunerea Declaratiei unice, pentru
plata contributiei, datorand CASS la o baza de calcul de 6 salarii minime brute pe tara.
120
DUPA 01.01.2023
Baza anuală de calcul al CASS o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară (18.000 lei), în vigoare la termenul de
depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii
minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară (36.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12
salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară (72.000 lei), în vigoare la termenul
de depunere a Declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cel putin egale cu
24 de salarii minime brute pe ţară.
Exemplu:
An Venituri din dividende CASS datorata
2022 25.000 lei 0 lei
Persoanele fizice care realizează venituri din activitati independente, activitati

sportive, cedarea folosintei bunurilor, asocieri, activitati agricole, investitii si alte surse,
cu excepţia celor pentru care plătitorii de venituri stabilesc şi declară CASS, depun
Declaraţia unică până la termenul de 25 mai inclusiv al anului următor celui pentru
care se stabileşte contribuţia datorată, dacă realizează venituri peste plafoanele
prezentate mai sus.
Prin excepţie, în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu
venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia depunerii Declaraţiei unice în vederea
stabilirii CASS.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri de natura salariala

Nou model pentru CIM
In MOf nr 1.180 din 9 decembrie 2022 a fost publicat OMMSS 2.171/2022 pentru
aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă, ceea ce inseamna ca
OMMSS 64/2003 a fost abrogat.
Astfel, incepand cu 9 decembrie 2022, contractele individuale de muncă
încheiate între angajatori și salariati trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu elementele
prevăzute în modelul-cadru prezentat in OMMSS 2.171/2022. Prin negociere între părți,
contractele individuale de muncă pot cuprinde și clauze specifice.
121
Aspecte privind veniturile salariale
Incepand cu 1 ianuarie 2023, este eliminată scutirea de la plata impozitului
pe venituri din salarii realizate de persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității
pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane
juridice române care desfășoară activități sezoniere care intră sub incidența Legii
170/2016 privind impozitul specific (hoteluri, restaurante, pensiuni, sau baruri), tinand
cont ca impozitul specific se abroga.
Incepând cu 18 iulie 2022, OG 16/2022 a inclus in categoria veniturilor
neimpozabile și indemnizaţiile pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice.
NOU - Important!!!
Incepand cu veniturile lunii ianuarie 2023, următoarele elemente cumulate lunar
NU reprezintă venit impozabil, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul
de bază corespunzător locului de muncă ocupat:
k) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit
legii, altele decât indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare etc, în
limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare
pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
Aspecte generale privind clauza de mobilitate!!!

Conform art 25 din Codul muncii, prin clauza de mobilitate angajatorul si
salariatul stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de
serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca, situatie in care
salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura se negociaza intre parti si trebuie specificate in contractul
individual de munca si nu in Regulamentul intern. Angajatorul trebuie sa aibă în
vedere transmiterea în REVISAL a drepturilor bănești de care va beneficia salariatul.
Prin clauza de mobilitate, salariatul însuși a consimțit la mobilitatea sa,

angajatorul fiind în drept sa pretindă salariatului, ori de cate ori este necesar, ca
acesta sa presteze activitatea la un alt loc, aceasta modificare perpetuă determinată
de natura activității, fiind esența contractului individual de muncă al acelui salariat.
Clauza de mobilitate poate presupune atât deplasări numite „vizite pe teren”
ale salariatului, cât şi între punctele de lucru, sucursalele sau filialele angajatorului.
În clauza de mobilitate se menționează aria geografică acoperită (de exemplu
județ) sau locații clar stabilite: punctele de lucru.
Odată acceptată de salariat clauza de mobilitate, acesta este obligat să își

îndeplinească activitățile de serviciu la locurile de muncă prevăzute în contractul
individual de muncă. Aceste deplasări în interes de serviciu pot avea fie caracter
continuu fie intermitent, pe tot parcursul contractului individual de muncă.
122
Prin acceptarea clauzei, salariatul permite angajatorului sa stabilească și să
modifice unilateral locul în care urmează sa își desfășoare activitatea pentru durate
mai lungi sau mai scurte de timp, fără a presupune însă o mutare permanentă a
salariatului.
Clauza de mobilitate poate funcționa numai cu luarea în considerare a
specificului activității angajatorului, fiind admisibila doar dacă munca pe care
urmează să o presteze salariatul este de natura a nu permite un loc stabil. Clauza
trebuie să răspundă intereselor angajatorului, dar să țină seama și de interesele
salariatului. O astfel de clauză nu poate avea caracter excesiv, excluzând abuzul de
drept săvârșit de angajator.
Clauza de mobilitate poate fi inclusa în orice tip de contract (timp integral, timp
parțial, pe durata determinate), dar nu poate fi inclusa într-un contract de muncă
temporara, cu munca la domiciliu, de telemuncă.
Clauza de mobilitate nu trebuie sa fie confundată cu delegarea ori detașarea
salariaților.
Indemnizatia de delegare (diurna) se cuvine doar pe perioada
delegarii/detasarii unui angajat, asa cum rezulta din art. 44, alin. (2) din Codul
muncii. Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare,
precum si la o indemnizatie de delegare. Faptul ca salariatul a fost sau nu a fost
delegat rezulta din locul muncii reglementat in contractul individual de munca.
Conform art. 43 din Codul muncii, delegarea reprezinta exercitarea

temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.
Astfel, salariatul este delegat daca a exercitat lucrari sau sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca asa cum este
mentionat in contractul individual de munca.
Rezulta ca, in perioada in care salariatul exercita lucrari sau sarcini

corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca asa cum este
mentionat in contractul individual de munca are dreptul la diurna.
Prin urmare, daca salariatul se deplaseaza in afara ariei geografice/localitatii
mentionate in CIM la locul muncii, are dreptul la diurna.
Diurna este neimpozabila daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- delegarea sa dureze minim 12 ore;
- localitatea in care este delegat salariatul sa fie la o distanta mai mare de 5 km
de localitatea unde are locul muncii, etc.
In situatia in care salariatul se deplaseaza in aria geografica prevazuta in

contractul individual de munca, acestuia i se cuvine indemnizatie de mobilitate cu
respectarea acelorasi conditii de acordare a diurnei:
- deplasarea sa dureze minim 12 ore;
123
- localitatea in care se deplaseaza salariatul sa fie la o distanta mai mare de 5 km
de localitatea stabilita in contractul individual de munca ca localitate de
plecare, etc.
Prudent este sa aplicam regulile de la diurna si in ceea ce
priveste indemnizatia de mobilitate. Astfel, adoptarea unei masuri prudente implica
acordarea indemnizatiei de mobilitate neimpozabila in tara doar pentru o perioada
de cel putin 12 ore de deplasare in alta localitate la o distanta de cel putin 5 km.
Asadar, prestatiile pentru mobilitate neimpozabile se acorda in mod
identic cu modalitatea in care se acorda diurna neimpozabila.
CONCLUZIA:
1) indemnizatia de mobilitate neimpozabila se acorda in perioada in care
salariatul se deplaseaza intr-o localitate situata la o distanta de cel putin 5 km si
pentru o perioada de cel putin 12 ore si localitatea unde se deplaseaza reprezinta
locul muncii mentionat in contractul individual de munca;
2) diurna se acorda in perioada in care salariatul este delegat intr-o localitate situata
la o distanta de cel putin 5 km si pentru o perioada de cel putin 12 ore si localitatea
unde se deplaseaza nu reprezinta locul muncii mentionat in contractul individual de
munca;
Se poate acorda salariatului o suma in plus fata de cele mentionate mai sus cu
titlu de prestatii de mobilitate indiferent daca salariatul mobil se deplaseaza sau nu
in conditiile aratate (cel putin 12 ore si intr-o localitate la o distanta mai mare de 5
km) insa aceasta suma se acorda taxabila cu impozit pe venit si contributii sociale.
l) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii, în

alte situaţii decât cea in care este interzisă introducerea alimentelor în incinta
unității, asa cum se prevede în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în
limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data
acordării. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau în calcul numărul
de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă
sau muncă la domiciliu sau se află în concediu de odihnă/medical/delegare. Prin
hrană se înţelege hrana preparată în unităţi proprii sau achiziţionată de la unităţi
specializate. Prevederile nu se aplica angajaţilor care primesc tichete de masă.
m) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de
către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, asa cum este prevăzut în
contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil
de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară/lună/persoană (600 lei), în
următoarele condiţii:
- angajatul, soţul/soţia acestuia nu deţin o locuinţă în proprietate personală
sau în folosinţă în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea;
- spaţiul de cazare/de locuit se află în unităţile proprii, inclusiv de tip hotelier
sau într-un imobil închiriat în acest scop de către angajator;
- contractul de închiriere dintre angajator şi terţă persoană este încheiat în
condiţiile legii;
124
- plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soţi, în cazul în care ambii soţi
desfăşoară activitate în aceeaşi localitate, la acelaşi angajator sau la angajatori
diferiţi, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de bază minim brut se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, în vigoare în luna pentru
care se acordă avantajele. Verificarea îndeplinirii condiţiilor se efectuează pe baza
documentelor justificative şi constituie responsabilitatea angajatorului.
n) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv

transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator, asa cum este prevăzut în contractul
de muncă, regulamentul intern, în limita unui plafon anual, pentru fiecare
angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut pe anul în care
au fost acordate (in anul 2023, conform Legii 369/2022 privind bugetul
asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, publicata in MOf nr 1.215 din 19
decembrie 2022, câștigul salarial mediu brut este de 6.789 lei);
o) contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând
contribuţii la scheme de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
p) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale
sumei de 400 euro pentru fiecare persoană;
q) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă
pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi
desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de
date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui
plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care
persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele sunt
acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative;
r) NOU!!! contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor
sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de
întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi
sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi
contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în
nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale,
cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului
şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate
de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual pentru fiecare persoană (incepand cu veniturile lunii februarie
2023).
Ordinea în care aceste venituri se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din
salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat se stabileşte de catre
angajator.
125
Daca se depaseste acea limita de 33%, se datoreaza si impozit pe venit, dar si
CAS si CASS, sumele respective intrand in baza de calcul a contributiilor sociale.
In categoria avantajelor in natura sunt incluse si:
- veniturile prevăzute la lit. d)-g) de mai sus, pentru partea care depăşeşte limita
de 33%;
- cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum şi alte
bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei, altele
decât cele care se încadrează în limitele prevăzute la lit. b) şi c) de mai sus;
In categoria veniturilor asimilate salariilor se includ si prestaţiile suplimentare

primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, altele decât indemnizaţia de delegare,
indemnizaţia de detaşare etc pentru partea care depăşeşte limita de 33% prezentata
mai sus.
Din categoria veniturilor neimpozabile au fost eliminate urmatoarele beneficii
care au fost mutate in categoria veniturilor pentru care se aplica limita de 33% din
salariul de baza:
- contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul,
pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora
in limita salariului mediu pe economie;
- contribuţiile la un fond de pensii facultativ şi cele reprezentând contribuţii la
scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale
sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
- sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă
pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară
activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia
mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei
corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară
activitate în regim de telemuncă.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Impozitul pe veniturile salariale se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni şi
următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
126
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, suportate de angajați, astfel
încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 de euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile
medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel
încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400
euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii
medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea
sa.
- NOU!!! contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor
sportive în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de
întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi
sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi
contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în
nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii
medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea
terapeutic, suportate de angajaţi, în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului şi/sau oricărei
persoane aflate în întreţinerea sa, în limita aceluiaşi plafon, indiferent de
numărul de persoane (incepand cu veniturile lunii februarie 2023).
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 10% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
sociale obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Deducerea personala 2023
PANA LA 31.12.2022
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
La determinarea deducerilor personale lunare se ţine cont de venitul brut lunar
din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi membri
de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform
înţelegerii între părţi.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt
consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se
atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin
2
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m în zonele colinare şi de şes şi
2
de peste 20.000 m în zonele montane.
127
- lei -
Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
Venit brut numărul persoanelor aflate în întreţinere
lunar Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
din salarii în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere sau mai multe în
(VBL) întreţinere
Până la
510 670 830 990 1.310
1950
De la 1.951
Se calculeaza conform Normelor metodologice ale Codului fiscal *
la 3.600
Peste 3601 0 0 0 0 0
* Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.951 şi 3.600 lei sunt calculate prin reducerea cu cate 15 lei a deducerii
cuvenite in functie de numarul persoanelor in intretinere la fiecare crestere cu cate 50
lei a venitului brut realizat, tabelul cu sumele aferente regasindu-se in continutul
Codului fiscal.
De exemplu, daca un salariat fara persoane in intretinere obtine un venit brut
lunar de 2.000 lei, atunci deducerea cuvenita ar fi fost de 495 lei (510 lei – 15 lei), daca
venitul ar fi fost de 2.050 lei, deducerea ar fi de 480 lei (495 lei – 15 lei) si tot asa.
DUPA 01.01.2023
Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea
personală suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.
Deducerea personală de bază

Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit
lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului minim în vigoare în luna de
realizare a venitului. Daca în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale
salariului minim, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim.
Pentru personele care obtin venituri brute lunare din salarii de până la nivelul
maxim prevăzut mai sus, deducerea personala de bază se stabileste potrivit unui tabel
care se regaseste in OG 16/2022, ca un procent din salariul minim, cuprins între
0,50% și 45%.
Persoanele care obtin venituri brute lunare din salarii de peste nivelul prezentat
mai sus NU beneficiaza de deducerea personală de bază.
De exemplu, incepand cu 1 ianuarie 2023 salariul minim pe economie a devenit
3.000 de lei, ceea ce inseamna ca doar salariatii care au venit brut de pana in 5.000 de
lei vor beneficia de deducerea de baza, iar in cazul celor care au un venit brut lunar mai
mare de 5.000 de lei NU se va tine cont de deducerea de baza la stabilirea impozitului
pe venit.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,

rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv,
ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc lunar 20% din salariul de
128
bază minim – 600 lei (cu excepția unor venituri precum bursele și premiile primite de
elevi, premiile pentru sportivi, sau a pensiilor de urmaș).
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală de bază se atribuie unui singur contribuabil,
conform înţelegerii între părţi.
Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea
personală de bază se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află
aceştia.
Suma reprezentând deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele
aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal
în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea
contribuabilului.
Deducerea personală suplimentară

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:
a) 15% din salariul de bază minim pentru angajatii cu vârsta de până la 26 de ani,
care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000
de lei peste nivelul salariului de bază minim (maximum 5.000 de lei);
b) 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta
este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din
salarii, indiferent de nivelul acestora.
În cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, deducerea personală
suplimentară de 100 de lei se acordă doar unuia dintre părinţi prin prezentarea
documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei
declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.
În cazul în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, părintele
care beneficiază de deducerea personală suplimentară de 100 lei/copil are obligaţia să
declare că nu beneficiază de astfel de deduceri de la un alt angajator.
Acordarea deducerii de 100 de lei are ca efect scăderea lunară a impozitului pe
venit cu 10 lei pentru fiecare copil minor, dacă este înscris într-o unitate de învățământ
și, implicit, creșterea salariului net lunar cu 10 lei, pentru fiecare copil pentru care se
solicită acordarea deducerii. Fiecare salariat trebuie sa decida daca „merita” sa solicite
adeverinta de la unitatea scolara si sa o depuna apoi, impreuna cu declaratia aferenta,
la angajator.
Contributii sociale in cazul contractelor de munca part-time

Incepand cu veniturile lunii august 2022, CAS si CASS datorate de persoanele
fizice care obţin venituri din salarii, în baza unui contract individual de muncă cu normă
întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale
calculate asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care
se datorează contribuţiile, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care
contractul a fost activ. Inclusiv pentru angajatii din sectorul „Constructii”, se face analiza
in functie de salariul minim pe economie de 3.000 de lei.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre
următoarele situaţii:
129
a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de
şcolarizare (angajatorul trebuie să solicite documente justificative);
b) sunt ucenici, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li
se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi (angajatorul trebuie
să solicite documente justificative);
d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii,
cu excepţia pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de
serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează
pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în
unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii
(angajatorul trebuie să solicite documente justificative);
e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în
baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de
calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim
brut pe ţară.
În această ultima situaţie, salariaţii au obligaţia să depună, lunar, până la data de

5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale, la fiecare
angajator o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri
din salarii din două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de
calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
Dacă la unul dintre angajatori baza lunară de calcul al CAS şi al CASS aferente
veniturilor realizate din salarii, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este
cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară, salariaţii nu au obligaţia depunerii
declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul respectiv.
În cazul în care CAS si CASS calculate sunt mai mici decât contribuţiile sociale
calculate asupra salariului minim, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul
de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe
țară in cazul salariatilor cu contracte de munca part-time care nu obtin venituri cel
putin la nivelul salariului minim, se diminuează cu suma de 200 lei lunar, ajungand
practic la nivelul sumei de 2.800 de lei. Astfel, o persoana care nu se incadreaza pe
exceptii si obtine un venit brut salarial sub nivelul sumei de 3.000 lei, va datora
contributii sociale la nivelul sumei de 2.800 lei.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din cedarea folosintei bunurilor (chirii)

Incepand cu 1 ianuarie 2023, in cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor,
altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate
în locuințe proprietate personală, venitul impozabil este egal cu venitul brut, fara a
se mai deduce din venitul brut cheltuielile forfetare determinate prin aplicarea cotei de
40% asupra venitului brut, așa cum s-a procedat până la 31.12.2022.
130
Tot de la 1 ianuarie 2023, aceste persoane au obligația înregistrării la organul
fiscal a contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în
termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia.
În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie
2023, înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părți și a modificărilor
survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit
obligația înregistrării acestora, respectiv 01.01.2023.
Exemplu:
In anul 2023, Dragomir Ştefan a inchiriat un apartament unei persoane juridice,
chiria lunara fiind de 2.000 lei.
Care este impozitul pe venit datorat pentru o luna de chirie?
PANA LA 31.12.2022
Venit brut din chirii = 2.000 lei/luna
Cheltuieli forfetare = 2.000 lei x 40% = 800 lei
Baza calcul impozit pe venit = 2.000 lei – 800 lei = 1.200 lei
Impozit pe venit = 1.200 lei x 10% = 120 lei/luna
DUPA 01.01.2023
Venit brut din chirii = 2.000 lei/luna
Cheltuieli forfetare = 0 lei
Baza calcul impozit pe venit = 2.000 lei
Impozit pe venit = 2.000 lei x 10% = 200 lei/luna
Procedura de înregistrare a contractelor de inchiriere

Procedura de înregistrare a contractelor de locatiune a fost stabilită prin
OPANAF 2.031/2022, publicat in MOf nr 1.164 din 5 decembrie 2022.
Dacă bunul a cărui folosință se cedează este deținut în comun, fiecare
coproprietar are obligația înregistrării contractului de închiriere la organul fiscal.
Organul fiscal este cel în a cărui rază teritorială persoana fizică rezidentă are domiciliul
fiscal.
Pentru înregistrarea contractului de închiriere, contribuabilul depune
Formularul C168 „Cererea de înregistrare a contractelor de locațiune“, însoțită de o
copie a contractului de închiriere. Conformitatea cu originalul a copiei contractului de
închiriere, având număr și dată, se efectuează de către contribuabil prin înscrierea
mențiunii „conform cu originalul“ și semnătura acestuia.
Formularul C168, însoțit de copia contractului de închiriere, se depune:
- direct la registratura organului fiscal;
- prin poștă cu confirmare de primire; sau
- prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
Mențiunile privind modificarea sau încetarea contractului de închiriere se declară
prin completarea și depunerea Formularului C168, având bifată în formular căsuța
„Modificare“ sau „Încetare“, după caz, însoțită de documentele justificative.
Formularul C168 se completează și se depune de către:
- persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor și care
au obligația înregistrării contractului la organul fiscal;
131
- locatorii care solicită înregistrarea contractului la organul fiscal pentru a
constitui titlu executoriu pentru plata chiriei la termenele și modalitățile
stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.
ATENTIE! Persoanele fizice care figurează în evidențele fiscale cu venituri

obținute din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal și care nu și-au
îndeplinit obligația de înregistrare a contractelor de închiriere vor fi notificate de catre
organul fiscal in vederea inregistrarii acestora.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din dividende
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii

de titluri de participare la organisme de plasament colectiv, se impun cu o cotă de 8%
din suma acestora, impozitul fiind final (față de cota de 5% valabila pana la 31.12.2022).
Aceasta cota majorata se aplică începând cu veniturile din dividende distribuite
după data de 1 ianuarie 2023, indiferent de anul din care provine profitul.
Conform Legii 370/2022, in cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor
financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende
este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după
regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar 2022.
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din jocuri de noroc
Pentru jocurile de noroc se aplică un nou barem de impozitare, fiind modificate

atât tranșele de venit, care scad, cât și cotele de impunere, care cresc (față de 1%, 16%
și 25% anterior).
Transe de venit Impozit pe venit

până la 10.000 lei, inclusiv 3%
intre 10.001 lei - 66.750 lei 300 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000
peste 66.750 lei 11.650 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750
Impozitarea veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc

caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri, se realizează
aplicând o cotă de impunere de 40% părții din venit care depășește plafonul
neimpozabil de 66.750 lei.
Aceste reguli noi de impozitare se aplică veniturilor plătite începând cu 1 august
2022.
Impozitul pe veniturile din premii si jocuri de noroc se declara de către
organizator/plătitorul de venit:
- LUNAR, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut,
prin Declaratia 100;
132
- ANUAL, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul
expirat, prin Declaratia 205.
Pentru veniturile din premii și din jocuri de noroc NU se datorează contribuții
sociale.
----------------------------------------------------------------------------------------------
Venituri din transferul proprietăților imobiliare

din patrimoniul personal
PANA LA 31.12.2022
Pentru tranzacţiile încheiate începând cu 1 februarie 2017, la transferul
dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor terenurilor de orice fel,
contribuabilii datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului
impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a
sumei neimpozabile de 450.000 lei.
Exemplu:
550.000 lei. Astfel, impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei –
450.000 lei) x 3%), indiferent de perioada de detinere a bunului imobil.
Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o

declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând
următoarele elemente pentru fiecare tranzacţie
f. părţile contractante;
g. valoarea înscrisă în contractul de vanzare-cumparare;
h. impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal;
i. taxele notariale aferente transferului
DUPA 01.01.2023
Contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin
aplicarea următoarelor cote:
c) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi
asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3
ani inclusiv;
d) 1% pentru imobilele deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Exemplu:
550.000 lei.
133
Daca tranzactia ar fi avut loc in anul 2022, impozitul retinut ar fi fost de 3.000
lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x 3%), indiferent de perioada de detinere a bunului
imobil.
-------------------------------------------------------------------------------
Prevederi speciale pentru sectoarele
„Constructii” si “Industria alimentara” 2023
Baza legala:
- OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor
publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor
acte normative și prorogarea unor termene, publicata in MOf nr 1.116 din 29
decembrie 2018;
- OUG 43/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care
privesc stabilirea unor măsuri în domeniul investiţiilor, publicata in MOf nr
507 din 21 iunie 2019;
- Legea 135/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative,
publicata in MOf nr 489 din 17 mai 2022;
- OMF 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților
fiscale în sectorul agricol și în industria alimentară, publicat in MOf nr 661
din 1 iulie 2022;
- OMF 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților
fiscale în domeniul construcțiilor, publicat in MOf nr 661 din 1 iulie 2022;
- OG 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale,
publicata in MOf nr 716 din 15 iulie 2022;
- OPANAF 1667/2022 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității
de depunere și de gestionare a Declarației 112 privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate, publicat in MOf nr 918 din 19 septembrie 2022.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Prin derogare de la prevederile Codului muncii, până la 31 decembrie 2028,

pentru domeniile “Agricol” și „Industria alimentară”, salariul de bază minim brut este de
3.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri.
NOU!!!
Conform OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicata in MOf
nr 1.186 din 9 decembrie 2022, in perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2028,
pentru domeniul „Construcții”, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.000 lei
lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună,
reprezentând în medie 24,194 lei/oră. Aceasta prevedere se aplică exclusiv domeniilor
de activitate prevăzute la art. 60, pct. 5 din Codul fiscal.
134
4.000 de lei constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 300 lei la 2.000
Sectorul Constructii
Conform art 60 din Codul fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe venit
persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii, pana la 31 decembrie 2028
inclusiv, daca sunt îndeplinite cumulativ condițiile de mai jos.
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, se introduce si mentiunea
ca veniturile sunt scutite de impozit pentru activitatea desfăşurată în România si ca
ele trebuie obtinute in baza contractului individual de muncă. Practic,
administratorilor cu remuneratie nu li se mai aplica facilitatile incepand cu 1
ianuarie 2023!!!
Conditiile sunt:
a) angajatorii desfășoara activități în sectorul Construcții care cuprind:
(i) activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 - secțiunea F
(Construcții);
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele
coduri CAEN:
2312 - Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
2332 - Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă
arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
2512 - Fabricarea de uși și ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor
metalice;
0811 - Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei
calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
0812 - Extracția pietrișului și nisipului;
2351 - Fabricarea cimentului;
2352 - Fabricarea varului și ipsosului;
2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
135
(iii) 711 - Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică
(veniturile luate în calcul la determinarea indicatorului "Cifra de afaceri realizată
din activitatea de construcţii" sunt cele obţinute din activităţile care se
circumscriu domeniilor prevăzute în codurile CAEN de mai sus);
În activităţi specifice domeniului construcţii sunt incluse lucrări de întreţinere

curentă şi/sau periodică a drumurilor, aşa cum sunt definite în Normativul privind
întreţinerea şi repararea drumurilor publice Ind AND 554-2002.
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile de mai sus în limita a cel puţin
80% din cifra de afaceri totală. Această cifră de afaceri se realizează pe bază de
contract sau comandă şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport,
echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor de mai
sus. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată. Pentru:
- angajatorii nou-înfiinţaţi, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data
înregistrării, inclusiv luna în care se aplică scutirea;
- angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se
calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv
luna în care se aplică scutirea.
ATENTIE (OG 16/2022 si Legea 370/2022)!

Calculul cifrei de afaceri:
OG 16/2022 Legea 370/2022

Pentru determinarea ponderii cifrei de Pentru determinarea ponderii cifrei de
afaceri realizată efectiv din activitatea de afaceri realizată efectiv din activitatea de
construcţii în cifra de afaceri totală, construcţii în cifra de afaceri totală,
indicatorul cifra de afaceri realizată indicatorul cifra de afaceri realizată
efectiv din activitatea de construcţii efectiv din activitatea de construcţii
cuprinde numai veniturile din activitatea cuprinde numai veniturile din activitatea
desfăşurată pe teritoriul României, iar desfăşurată pe teritoriul României, iar
indicatorul cifra de afaceri totală indicatorul cifra de afaceri totală
cuprinde atât veniturile din activitatea cuprinde veniturile din intreaga activitate
desfăşurată pe teritoriul României, cât desfăşurată pe teritoriul României. Prin
şi în afara României. Prin activitatea activitatea desfăşurată pe teritoriul
desfăşurată pe teritoriul României se României se înţelege activitatea
înţelege activitatea desfăşurată efectiv în desfăşurată efectiv în România în scopul
România în scopul realizării de produse şi realizării de produse şi prestări de
prestări de servicii. servicii.
c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se aplică
scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de
minimum 4.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de
până la 10.000 lei inclusiv (pana la 31 iulie 2022, plafonul maxim neimpozabil
lunar era de 30.000 lei). Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu
beneficiază de facilităţi fiscale.
136
Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, facilităţile
fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu
câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi.
FACILITATI PENTRU ANGAJATI:

- sunt scutiti de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25% (sunt scutiti de
contributia catre fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II de pensii);
- sunt scutiti de CASS de 10%;
Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara

României. Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România,
inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri
la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul Constructii şi îndeplineşte
condiţiile prevazute la lit a-c de mai sus.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din domeniul Constructii si
pentru care sunt indeplinite conditiile de mai sus:
- pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat
privat. Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția
aferentă începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat
opţiunea;
- sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate, fără plata contribuției;
- beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din
sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul
asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate.
De asemenea, perioadele lucrate constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea
dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă.
CAS suportata de angajator

In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor, CAS suportata de angajator
este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca;
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă;
- 8% - pentru condiții speciale de muncă.
NU se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care

desfășoară activități în domeniul Construcții și care se încadrează în condițiile
prezentate mai sus veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în baza
contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, pana la 31 decembrie
2028 inclusiv. Practic, se acorda o scutire de la plata CAS datorate de angajatori, în cazul
condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
137
Procedura de acordare a facilitatilor fiscale
Prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară

activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus.
Pentru angajatorii nou-înfiinţaţi, cifra de afaceri din activităţile de constructii şi
cifra de afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna
înfiinţării, după caz, până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în
continuare principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
Pentru angajatorii existenţi la 1 ianuarie a fiecărui an se consideră ca bază de
calcul cifra de afaceri din activităţile de construcţii şi cifra de afaceri totală, realizate
cumulat pe anul fiscal anterior. În cazul în care limita minimă a procentului de 80% nu
este realizată, se aplică principiul angajatorilor nou-înfiinţaţi.
"Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din

luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului
până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de
servicii, evidenţiate potrivit reglementărilor contabile, la care:
1. se adaugă, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete,
înregistrate în contabilitate (contul 7411);
(ii) soldurile lunare creditoare înainte de transferul în contul de profit şi pierdere
ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de
execuţie (conturile 711 si 712), evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor
de raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii
imobiliare (conturile 722 si 725), înregistrate în contabilitate;
2. se scad, cumulat de la începutul anului până la luna de raportare inclusiv, sumele
reprezentând soldurile lunare debitoare înainte de transferul în contul de profit şi
pierdere ale veniturilor aferente costurilor stocurilor de produse şi servicii în curs de
execuţie (conturile 711 si 712), evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold debitor.
“Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii" se

completează cu cifra de afaceri realizată efectiv din activităţile desfăşurate aferente
codurilor CAEN prevăzute mai sus, respectiv cu suma veniturilor cumulate de la
începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse
şi prestarea de servicii, fără a lua în calcul, cumulat de la începutul anului până la
sfârşitul lunii de raportare, veniturile realizate din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii (contul 706), evidenţiate potrivit reglementărilor contabile, la care:
reprezentând:
138
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi producţia de investiţii
imobiliare (conturile 722 si 725), înregistrate în contabilitate;
La determinarea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii,

pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile realizate
din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a mărfurilor,
care sunt obţinute din producţia proprie. Nu se iau în calcul veniturile din vânzarea
de produse achiziţionate în scopul revânzării.
Cifra de afaceri luată în calcul pentru aplicarea facilităţilor se poate referi şi la alte
tipuri de contracte şi activităţi specifice destinate sectorului de construcţii, precum
contracte de servicii, de furnizare.
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de

construcţii" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată de angajator pe
teritoriul României, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru
din România ale acestuia.
Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea
desfăşurată efectiv în România în domeniul construcţiilor, în scopul realizării de
produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al beneficiarilor.
---------------------------------------------------------------------
Sectorul Agricol si Industria alimentara

Conform art 60 din Codul fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe venit
persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii, pana la 31 decembrie 2028
inclusiv, daca sunt îndeplinite cumulativ condițiile de mai jos.
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, se introduce si mentiunea
ca veniturile sunt scutite de impozit pentru activitatea desfăşurată în România si ca
ele trebuie obtinute in baza contractului individual de muncă. Practic,
administratorilor cu remuneratie nu li se mai aplica facilitatile incepand cu 1 ianuarie
2023.
Conditiile sunt:
a) angajatorii desfăşoară pe teritoriul României activităţi în sectorul agricol şi în
industria alimentară definite de următoarele coduri CAEN:
(i) cod CAEN 01: Agricultură, vânătoare şi servicii anexe
011 - Cultivarea plantelor nepermanente;
012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente;
013 - Cultivarea plantelor pentru înmulţire;
139
014 - Creşterea animalelor;
015 - Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea
animalelor);
016 - Activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
(ii) cod CAEN 10: Industria alimentară;
b) angajatorii realizează cifră de afaceri din activităţile de mai sus în limita a cel
puţin 80% din cifra de afaceri totală. Această cifră de afaceri se realizează pe bază
de contract, comandă sau alte documente specifice sectorului agricol şi industriei
alimentare şi acoperă manoperă, materiale, utilaje, transport, echipamente,
dotări. Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturată.
Pentru:
- angajatorii nou-înfiinţaţi, respectiv înregistraţi începând cu iunie 2022, cifra
de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se
aplică scutirea;
- angajatorii existenţi la 1 iunie 2022, se consideră ca bază de calcul cifra de
afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data
înregistrării în cazul celor constituiţi în perioada cuprinsă între începutul
anului şi data de 1 iunie 2022, inclusiv luna în care se aplică scutirea;
- angajatorii existenţi la 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie
2022, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare
din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
c) veniturile brute lunare din salarii realizate de persoanele fizice pentru care se
aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de
muncă/zi de minimum 3.000 lei lunar. Scutirea se aplică pentru sumele din
venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce
depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.
Pentru salariaţii care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial, facilităţile

fiscale se acordă numai dacă câştigul salarial brut de bază este stabilit proporţional cu
câştigul brut de bază pentru un program de lucru normal de 8 ore/zi.
FACILITATI PENTRU ANGAJATI:

- sunt scutiti de impozitul pe venit de 10%;
- cota CAS scade cu 3,75 puncte procentuale, rezultand 21,25% (sunt scutiti de
contributia catre fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II de pensii);
- sunt scutiti de CASS de 10%;
Facilităţile fiscale nu se acordă persoanelor fizice care sunt detaşate în afara

României. Facilităţile fiscale se acordă pentru activitatea desfăşurată în România,
inclusiv persoanelor fizice detaşate pe teritoriul României, dacă plătitorul de venituri
la care sunt detaşate desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară şi
îndeplineşte condiţiile prevazute la lit a-c de mai sus.
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii din domeniile Agricol si
Industria alimentara si pentru care sunt indeplinite conditiile de mai sus:
140
- pot opta pentru plata cotei de 3,75% datorate la fondul de pensii administrat
privat. Opțiunea se depune în scris, la angajator, acesta reținând contribuția
aferentă începând cu veniturile lunii următoare celei în care s-a înregistrat
opţiunea;
- sunt asigurate până la 31 decembrie 2028 inclusiv în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate, fără plata contribuției;
- beneficiază, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, de drepturile acordate din
sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale, sistemul
asigurărilor pentru șomaj, inclusiv de concedii și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate.
De asemenea, perioadele lucrate constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea
dreptului la indemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de
muncă.
CAS suportata de angajator

In cazul veniturilor din salarii, CAS suportata de angajator este de:
- 0% - pentru conditii normale de munca;
- 4% - pentru condiții deosebite de muncă;
- 8% - pentru condiții speciale de muncă.
NU se cuprind în baza lunară de calcul al CAS datorate de angajatorii care

desfășoară activități în domeniile Agricol si Industria alimentara și care se încadrează
în condițiile prezentate mai sus veniturile din salarii realizate de persoanele fizice în
baza contractelor individuale de muncă încheiate cu acești angajatori, pana la 31
decembrie 2028 inclusiv. Practic, se acorda o scutire de la plata CAS datorate de
angajatori, în cazul condiţiilor deosebite de muncă sau speciale de muncă.
Procedura de acordare a facilitatilor fiscale
Prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică care desfăşoară

activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prezentate mai sus.
În cazul angajatorilor care conduc evidenţa contabilă pe baza reglementărilor
privind contabilitatea în partidă simplă (PFA, II, IF), în vederea aplicării mecanismului
de calcul al cifrei de afaceri, aceştia organizează evidenţa astfel încât să determine
corespunzător indicatorii "Cifra de afaceri totală" si "Cifra de afaceri realizată efectiv din
activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară".
"Cifra de afaceri totală" realizată cumulat de la începutul anului, inclusiv din

luna de raportare, se completează cu suma veniturilor cumulate de la începutul anului
până la sfârşitul lunii de raportare, realizate din vânzarea de produse şi prestarea de
servicii, evidenţiate potrivit OMFP 1.802/2014, la care:
reprezentând:
141
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722), înregistrate în
contabilitate;
"Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul agricol şi în
industria alimentară" se completează cu cifra de afaceri realizată efectiv din
activităţile aferente codurilor CAEN prevăzute mai sus, respectiv cu suma veniturilor
cumulate de la începutul anului până la sfârşitul lunii de raportare, obţinute din
vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activităţile aferente codurilor CAEN
prevăzute la art. 60 pct. 7 lit. a) din Codul fiscal, la care:
reprezentând:
(i) veniturile din subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (contul
7411) specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară,
înregistrate în contabilitate;
execuţie (conturile 711 si 712), specifice activităţii în sectorul agricol şi în
industria alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de
raportare în care se înregistrează sold creditor;
(iii) veniturile din producţia de imobilizări corporale (contul 722) efectuate în
scopul desfăşurării activităţii în sectorul agricol şi în industria alimentară,
înregistrate în contabilitate;
execuţie (conturile 711 si 712), specifice activităţii în sectorul agricol şi în industria
alimentară, evidenţiate în contabilitate la sfârşitul lunilor de raportare în care se
înregistrează sold debitor.
Pentru stabilirea veniturilor din vânzarea de produse, se iau în calcul veniturile
realizate din vânzarea produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale şi a
mărfurilor, care sunt obţinute din producţia proprie.
Calculul indicatorului "Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea în sectorul

agricol şi în industria alimentară" se efectuează pentru întreaga activitate desfăşurată
de angajator pe teritoriul României, inclusiv de la nivelul sucursalelor, filialelor sau
punctelor de lucru din România ale acestuia.
142
Veniturile realizate din activitatea în sectorul agricol şi în industria alimentară în
afara teritoriului României se vor avea în vedere numai pentru calculul cifrei de
afaceri totale realizate din întreaga activitate.
Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea
desfăşurată efectiv în România în sectorul agricol şi în industria alimentară, în scopul
realizării de produse şi prestării de servicii, indiferent de statutul de rezidenţă al
beneficiarilor.
-------------------------------------------------------------------------------
Taxa pe valoare adaugata 2023
fiscale. In continuare, le vom prezenta pe cele mai importante dintre acestea care
afecteaza TVA.
1. Modificarea cotei TVA pentru o serie de operatiuni
Conform OG 16/2022, incepand cu 1 ianuarie 2023, cota de TVA standard de

19% se aplica si pentru Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin
zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate (NC 2202 10 00) si Altele bauturi incadrate
la codul NC 2202 99 (bauturi pe baza de soia si alte bauturi avand un conținut de
grăsimi).
Bauturile nealcoolice de la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 sunt:
Cod NC Detalii
2202 10 00 Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin zahăr sau alți
îndulcitori sau aromatizate
2202 99 11 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine de minimum 2,8 %
din greutate, care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate
din acestea
2202 99 15 Băuturi pe bază de soia cu un conținut de proteine mai mic de 2,8 %
din greutate care nu conțin lapte, produse lactate și grăsimi derivate
din acestea;
Băuturi pe bază de fructe cu coajă lemnoasă de la capitolul 08, cereale
de la capitolul 10 sau semințe de la capitolul 12
2202 99 19 Altele - Băuturi nealcoolice, care nu conțin lapte, produse lactate,
grăsimi derivate din acestea (exclusiv apă, sucuri de fructe/legume,
lapte, bere; băuturi pe bază de soia; băuturi pe bază de fructe cu coajă
lemnoasă de la cap.08, cereale de la cap.10, semințe de la cap.12
produse lactate sub 0,2 % din greutate
produse lactate de minimum 0,2 % dar sub 2 %
produse lactate de minimum 2 %
143
Practic, se incadreaza aici:
- sucurile acidulate (Coca Cola, Pepsi, Fanta, Mirinda, Sprite, 7Up etc);
- sucurile neacidulate (Lipton, Nestea, Prigat, Tymbark, Santal etc);
- sucurile preparate (limonade, citronade etc), daca se adăuga zahăr,
îndulcitori sau diverse arome;
- alte bauturi cu continut de grasimi (lapte cu cacao Nesquick, Fulga, Zuzu,
Mullermilch, lapte de migdale, lapte de ovaz, cafea cu lapte etc).
Incepand cu 1 ianuarie 2023, cota redusa de TVA de 9% se aplica si pentru:

- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a
băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99
pentru care se aplica TVA de 19%;
- livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate
în mod normal în producţia agricolă (sunt prevăzute in OMF 4.634/2022).
Conform OMF 4.634/2022, in categoria prestărilor de servicii utilizate în mod

normal în producția agricolă pentru care se aplica TVA redusa de 9%, pe langa cele
existente, au mai fost adaugate:
- insămânțarea artificială la animale; si
- multiplicarea semințelor.
De asemenea in categoria pesticidelor pentru care se aplica TVA de 9% a fost
introdus si codul NC 3808 52 “DDT (ISO) [clofenotan (DCI)], în ambalaje cu o greutate
netă de maximum 300 g”.
Cota redusă de TVA de 5% se aplică până la 31 decembrie 2029 inclusiv la:

- livrarea de lemn de foc către persoanele fizice, sub formă de trunchiuri,
butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile
NC 4401 11 00 şi 4401 12 00;
- livrările de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau
sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00,
realizate către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică
de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de
asistenţă sociala.
NOU!!! In MOf nr 40 din 13 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 39/2023 pentru
completarea art. 291 alin. (3) din Codul fiscal, prin care, incepand cu 16 ianuarie 2023,
in categoria operatiunilor pentru care se aplica o cota redusa de TVA de 5% se
incadreaza si:
a) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficienţă care se încadrează în
valorile de referinţă pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul
(UE) 2015/1.189, destinate locuinţelor, inclusiv a kiturilor de instalare, a
componentelor, respectiv a soluţiilor complete, după caz;
144
b) livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice,
sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficienţă care se încadrează în
valorile de referinţă pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul
(UE) 2015/1.189, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv
a soluţiilor complete, după caz, destinate clădirilor administraţiei publice
centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/
subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor comerciale.
2. Cota TVA la vanzarea de locuinte sociale
In primul rand, lasand la o parte conditiile de suprafata si nivelul pretului de

vanzare, mentionam ca se poate aplica o cota redusă de TVA numai în cazul locuințelor
care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare.
NOU:
Conform Legii 301/2022 pentru aprobarea OUG 31/2019 privind acordarea
unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.107 din 17 noiembrie 2022, locuințele care în momentul
livrării pot fi locuite ca atare reprezintă locuințele care la data livrării îndeplinesc
următoarele condiții:
- deținătorii acestora au acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea
posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau
familie;
- au acces la energie electrică și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate
și a reziduurilor menajere;
- sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea
hranei și un grup sanitar, indiferent care sunt dotările existente și gradul de
finisare la data livrării.
Aceste conditii trebuie indeplinite cumulativ pentru ca vanzatorul sa poata
aplica TVA de 5% la vanzarea imobilului catre o persoana fizica, bineinteles cu
respectarea si a celorlalte criterii legate de suprafata si pretul de vanzare.
PANA LA 31.12.2022:
Cota redusă de TVA de 5% se aplica în cazul livrării de locuințe care au o
suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare,
inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv
TVA, achiziționate de persoane fizice.
Incepand cu 1 ianuarie 2019, au fost eliminate prevederile referitoare la faptul
ca o persoana fizica are dreptul sa achizitioneze o singura locuinta cu TVA de 5% sau
conditionarea aplicarii cotei reduse in functie de suprafata terenului aferent
constructiei. De asemenea, nu se mai solicita Declaratie pe propria raspundere
autentificata de un notar prin care cumparatorul sa ateste ca este prima lui locuinta
achizitionata cu 5%.
145
Conform OUG 130/2021, in anul 2022, orice persoană fizică putea achiziționa cu
cota redusa de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte
persoane fizice, o singură locuință cu suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodărești, a cărei valoare este inclusa in intervalul 450.001 lei – 700.000
lei, exclusiv TVA.
In acest sens, a fost infiintat “Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă
de TVA de 5%” (Registrul), în format electronic, pe baza informațiilor din actele juridice
între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele sociale,
atat cu valoarea sub 450.000 lei, cat si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei –
700.000 lei, autentificate începând cu 1 ianuarie 2022.
Procedura privind organizarea Registrului a fost stabilita prin OPANAF 98/2022

pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu
cota redusă de TVA de 5%, publicat in MOf nr 131 din 09 februarie 2022.
Până la acest termen, cota redusă de TVA de 5% în cazul locuințelor a căror
valoare depășea suma de 450.000 lei, dar nu depășea suma de 700.000 lei, exclusiv TVA,
se aplica pe baza declarației pe propria răspundere a cumpărătorului, autentificată
de un notar, din care rezulta că este îndeplinită condiția referitoare la achiziția unei
singure locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, care se pastra la furnizor.
După operaționalizarea Registrului, notarii publici au obligația ca, în maximum

10 zile, să completeze registrul cu informațiile referitoare la actele juridice care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele la care se aplica cota redusa
de 5%, acte care au fost autentificate până la termenul de 10 zile mentionat mai sus.
Notarii publici au obligația:

a) să verifice îndeplinirea condiției referitoare la achiziția unei singure locuințe a
cărei valoare este inclusa in intervalul 450.001 lei – 700.000 lei, exclusiv TVA,
cu cota redusă de TVA de 5%, prin consultarea Registrului, înainte de
autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru achiziția unei astfel de locuințe și, în situația
în care constată că nu este îndeplinită această condiție, să le autentifice doar dacă
livrarea se efectuează cu cota standard de TVA de 19%;
b) să completeze Registrul, la data autentificării actelor juridice între vii care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuințele atat cu valoarea sub
450.000 lei, cat si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei;
c) să înscrie în actele juridice care au ca obiect transferul dreptului de proprietate
sau plata în avans pentru achiziția unei locuințe cu valoarea sub 450.000 lei, cat
si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei mențiuni cu privire
la respectarea obligațiilor prevăzute la lit. a) și, după caz, la lit. b);
d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate pentru locuințele cu valoarea sub 450.000 lei mențiuni cu privire la
respectarea obligației prevăzute la lit. b);
e) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru locuințele cu valoarea sub 450.000 lei, cat
146
si a celor cu valoarea cuprinsa intre 450.001 lei – 700.000 lei cota de TVA
aplicată, indiferent dacă TVA se aplică la preț sau este inclusă în preț.
În urma efectuării interogării in Registru, notarului public i se eliberează un

certificat generat de aplicaţia informatică care se ataşează la documentaţia actului
autentic încheiat. La interogarea de către notarul public, aplicaţia informatică
evidenţiază exclusiv înregistrările achiziţiilor a căror valoare este cuprinsă între
450.000 şi 700.000 lei.
DUPA 01.01.2023:
Cota redusă de TVA de 5% se aplica în cazul livrării de locuințe care au o
suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare,
inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv
TVA, achiziționate de persoane fizice in mod individual sau în comun cu alte persoane
fizice.
Incepând cu 1 ianuarie 2023, orice persoană fizică poate achiziţiona, în mod
individual sau în comun cu altă persoană fizică, o singură locuinţă a cărei valoare nu
depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.
Se abroga prevederea referitoare la aplicarea cotei reduse de 5% pentru
locuintele a caror valoare este cuprinsa intre 450.001 lei si 700.000 lei, precum si
prevederile referitoare la "Registrul achiziţiilor de locuinţe cu TVA redusa de 5%”.
OG 16/2022 din iulie 2022 a stabilit ca se va organiza „Registrul achiziţiilor de

locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023” pe baza
informaţiilor din actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate pentru locuinţele sociale, autentificate începând cu 1 ianuarie 2023.
Procedura privind organizarea Registrului a fost stabilita prin OPANAF 2.053/2022,
publicat in MOf nr 1.144 din 28 noiembrie 2022, care a abrogat OPANAF 98/2022.
Este important de mentionat ca organul fiscal are acces la informațiile înscrise
în Registru, conform competențelor care ii revin.
Notarii publici au obligaţia:

a) să verifice îndeplinirea condiţiei referitoare la achiziţia unei singure locuinţe a
cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de
TVA de 5%, prin consultarea Registrului, înainte de autentificarea actelor
juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în
avans pentru achiziţia unei astfel de locuinţe şi, în situaţia în care constată că nu
este îndeplinită această condiţie, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează
cu cota standard de TVA de 19%;
b) să completeze Registrul la data autentificării actelor juridice între vii care au ca
obiect transferul dreptului de proprietate pentru locuinţele sociale a căror
valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de
600.000 lei;
c) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru achiziţia unei locuinţe sociale menţiuni cu
privire la respectarea obligaţiilor prevăzute la lit. a) şi b) de mai sus;
147
d) să înscrie în actele juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de
proprietate sau plata în avans pentru locuinţele sociale cota de TVA aplicată,
indiferent dacă TVA se aplică la preţ sau este inclusă în preţ.
Registrul este organizat în format electronic si se completează de notarii publici

la data autentificării actelor juridice care au ca obiect transferul dreptului de proprietate
pentru locuințele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu
depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de persoane fizice în mod
individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, pentru care se
aplică cota redusă de TVA de 5%.
Registrul se utilizează în situația în care vanzatorul este înregistrat în scopuri de
TVA în România, precum și în cazul în care codul de înregistrare în scopuri de TVA al
acestuia a fost anulat din oficiu de catre organul fiscal, deoarece si in acest caz
vanzatorul are obligatia de a colecta TVA pentru vanzarile realizate, dar nu mai are drept
de deducere a TVA din achizitiile efectuate.
Registrul cuprinde datele de identificare ale dobânditorului/dobânditorilor
persoană fizică/persoane fizice (nume, prenume și CNP). Daca dobânditorii sunt
căsătoriți, în registru se înregistrează ambii soți, cu excepția situației în care, prin
convenție, s-a stabilit că bunul se dobândește de către un singur soț ca bun propriu,
situație în care se înregistrează doar soțul care are calitatea de dobânditor.
În anul 2023, notarii completează registrul și cu informațiile din actele juridice
autentificate în anul 2023, care au ca obiect transferul dreptului de proprietate pentru
locuințele a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma
de 600.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziționate de
persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane
fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice care au ca obiect plata unui
avans reprezentând plata parțială sau integrală a contravalorii pentru achiziționarea
unei astfel de locuințe.
Prevederi tranzitorii:
In anul 2023, cota redusă de TVA de 5% se aplică şi pentru:
a) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane
fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca
obiect plata în avans pentru achiziţionarea de astfel de locuinţe;
b) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv
anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite,
depăşeşte suma de 600.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei,
exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu
alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între
vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.
Incepând cu 1 ianuarie 2023, persoana fizică poate achiziţiona, în mod individual

sau în comun cu alte persoane fizice, o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, cu
excepţia situaţiei prevăzute la lit. a) de mai sus.
148
-------------------------------------------------------------------------------
Repartizarea interimara a dividendelor

Baza legala:
- Legea 163/2018 privind modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si
modificarea Legii societatilor nr. 31/1990, publicata in MOf nr 595 din 12 iulie
2018;
- OMFP 3067/2018 pentru completarea unor reglementări contabile, publicat
in MOf nr 792 din 17 septembrie 2018;
- OPANAF 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe
dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite
parţial în cursul anului, publicat in MOf nr 402 din 27 aprilie 2022;
- OMF 4.291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile, publicat in
MOf nr 18 din 6 ianuarie 2023.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Incepand cu 16 iulie 2018, a intrat in vigoare Legea 163/2018 privind

modificarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 si modificarea Legii societatilor nr.
31/1990, publicata in MOf nr 595 din 12 iulie 2018.
Practic, asociatii/actionarii unei entitati pot opta sa repartizeze trimestrial
profitul drept dividende, în cursul exerciţiului financiar. Suma repartizata nu trebuie
sa depaseasca profitul contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri
reportate şi sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice
pierderi reportate şi sume depuse în rezerve în conformitate cu cerinţele legale.
In acest scop, se intocmesc situaţii financiare interimare care trebuie aprobate
de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor. Sumele aferente repartizărilor
interimare de dividende se înregistrează în contabilitate şi se reflectă în situaţiile
financiare interimare drept creanţe faţă de acţionari/asociaţi.
Regularizarea sumelor repartizate în cursul exerciţiului financiar trebuie să aibă
loc după aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate şi plătite în
plus în cursul exerciţiului financiar se restituie de catre acţionari/asociaţi în termen
de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. Obligaţia de restituire
intervine pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea
societăţii are obligaţia de a urmări recuperarea acestor sume şi de a dispune măsurile
care se impun în acest scop.
In MOf nr 792 din 17 septembrie 2018 a fost publicat OMFP 3067/2018 pentru
completarea unor reglementări contabile prin care au fost aduse modificari si
149
reglementarilor contabile, astfel incat aceste prevederi sa poata fi aplicate efectiv in
practica.
Astfel, a fost introdus contul 463 „Creanțe reprezentând dividende
repartizate în cursul exercițiului financiar” prin care entitățile evidențiaza
repartizarea dividendelor interimare, urmand ca acestea sa se regularizeze pe seama
dividendelor distribuite in baza situațiilor financiare anuale.
Din punct de vedere fiscal, impozitul pe dividende trebuie retinut in
continuare la momentul platii acestora, chiar daca dividendele sunt interimare.
NOU:
Reamintim ca pana la 31.12.2022, cota de impozitare a dividendelor a fost de 5%,
iar incepand cu 01.01.2023, aceasta a crescut la 8%, conform OG 16/2022.
Conform Legii 370/2022, in cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor
financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende
este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după
regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar 2022.
EXEMPLU:
La 30 septembrie 2022, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei.
In data de 21 octombrie 2022 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui de-
al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor in data de 26 octombrie 2022.
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei

„Creanțe reprezentând „Decontări cu
dividende repartizate în acţionarii/asociaţii
cursul exercițiului privind capitalul”
financiar”
- retinerea impozitului pe dividende, cota de impozit fiind de 5%:
2.500 lei 456 = 446 2.500 lei

„Decontări cu "Alte taxe si impozite"
acţionarii/asociaţii privind
capitalul”
- plata dividendelor interimare nete catre asociati:
47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei

„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
capitalul”
In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2022.
150
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale
pentru 2022 are loc in aprilie 2023, iar profitul contabil net anual va fi de 60.000 lei si se
decide prin Hotarare AGA plata diferentei catre asociati.

- transferul rezultatului contabil net la rezultatul reportat, la 1 ianuarie:
60.000 lei 121 = 1171 60.000 lei

"Profit sau pierdere " "Rezultat reportat"
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:
60.000 lei 1171 = 457 60.000 lei

"Rezultat reportat" „Dividende de plată”
- regularizarea dividendelor:
50.000 lei 457 = 463 50.000 lei

„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
dividende repartizate în
cursul exercițiului
financiar”
- retinerea impozitului pe restul dividendelor brute de 10.000 lei, utilizand cota de 8%:
800 lei 457 = 446 800 lei

„Dividende de plată” "Alte taxe si impozite"
- plata dividendelor nete catre asociati:
9.200 lei 457 = 5121 9.200 lei

„Dividende de plată” "Conturi la banci in lei"
Entitățile care au optat pentru repartizarea trimestrială de dividende, au obligatia

întocmirii de situații financiare interimare formate din bilanț și cont de profit și pierdere
care au aproximativ aceeași structură cu cea aplicabilă situațiilor financiare anuale (nu
apar Formularele 030 si 040). Veniturile și cheltuielile se stabilesc cumulat de la
începutul exercițiului financiar până la finele trimestrului pentru care entitatea a optat
să repartizeze dividende. Situațiile financiare interimare sunt însoțite de politicile
contabile semnificative.
Pentru întocmirea situaţiilor financiare interimare, entitatile vor efectua
inventarierea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, conform OMFP 2.861/2009,
151
iar rezultatele inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează
în contabilitate.
Termenul de depunere al situațiilor financiare interimare: 30 de zile de la
APROBAREA acestora de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.
Daca entitatile care repartizeaza profitul catre asociati in cursul exercitiului

financiar au obligaţia de auditare statutară a situaţiilor financiare anuale sau optează
pentru auditarea acestora, atunci vor supune auditului si situaţiile financiare interimare
întocmite. De asemenea, daca situaţiile financiare anuale fac obiectul verificării de către
cenzori, atunci si situaţiile financiare interimare sunt supuse verificării de către cenzori.
Si Legea societăţilor nr. 31/1990 a suferit modificari. Astfel:
Inainte de Legea 163/2018 Dupa Legea 163/2018

Art 67 Art 67
2) Dividendele se distribuie asociaţilor 2) Dividendele se distribuie asociaţilor
proporţional cu cota de participare la proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul capitalul social vărsat, opţional
constitutiv nu se prevede altfel. trimestrial pe baza situaţiilor
financiare interimare şi anual, după
regularizarea efectuată prin situaţiile
financiare anuale, dacă prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.
Acestea se plătesc în termenul stabilit de Acestea se pot plăti în mod opţional

adunarea generală a asociaţilor, dar nu trimestrial în termenul stabilit de
mai târziu de 6 luni de la data aprobării adunarea generală a asociaţilor,
situaţiei financiare anuale aferente regularizarea diferenţelor rezultate din
exerciţiului financiar încheiat. distribuirea dividendelor în timpul anului
urmând să se facă prin situaţiile
financiare anuale.
Plata diferenţelor rezultate din
regularizare se face în termen de 60 de
zile de la data aprobării situaţiilor
financiare anuale aferente exerciţiului
financiar încheiat.
În caz contrar, societatea datorează, după În caz contrar, societatea datorează, după
acest termen, dobândă penalizatoare acest termen, dobândă penalizatoare
calculată conform art. 3 din OG 13/2011, calculată conform art. 3 din OG 13/2011,
dacă prin actul constitutiv sau prin dacă prin actul constitutiv sau prin
hotărârea adunării generale a acţionarilor hotărârea adunării generale a acţionarilor
care a aprobat situaţia financiară aferentă care a aprobat situaţiile financiare
exerciţiului financiar încheiat nu s-a aferente exerciţiului financiar încheiat nu
stabilit o dobândă mai mare. s-a stabilit o dobândă mai mare.
152
Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de
referință BNR plus 4 puncte procentuale.
În cazul distribuirii parţiale a dividendelor între asociaţi/acţionari în cursul
anului financiar, situaţiile financiare anuale vor evidenţia dividendele atribuite parţial
şi vor regulariza diferenţele rezultate, în mod corespunzător.
În cazul în care asociaţii sau acţionarii datorează restituiri de dividende, în

urma regularizării operate în situaţiile financiare anuale, acestea se achită societăţii în
termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. În caz contrar,
asociaţii sau acţionarii datorează, după acest termen, dobândă penalizatoare calculată
conform art. 3 din OG 13/2011, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare.
Dividendele plătite contrar prevederilor de mai sus se restituie, dacă societatea
dovedeşte că asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările
existente, trebuia să o cunoască.
ATENTIE!!! Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul,
administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere
sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

b) încasează sau plăteşte dividende, sub b) încasează sau plăteşte dividende, sub
orice formă, din profituri fictive ori care orice formă, din profituri fictive ori care
nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei nu puteau fi distribuite în cursul
financiare anuale sau contrar celor exerciţiului financiar pe baza situaţiei
rezultate din aceasta. financiare interimare şi anual, pe baza
situaţiilor financiare anuale, sau contrar
celor rezultate din acestea.
In MOf nr 402 din 27 aprilie 2022 a fost publicat OPANAF 765/2022 prin care a
fost aprobata aprobă Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din
regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului.
Atunci cand din regularizarea anuală a dividendelor plătite ca urmare a
distribuirii parțiale în cursul anului a acestora rezultă sume de restituit de la bugetul de
stat, entitatea poate solicita restituirea acestora.
În situația în care plătitorul de dividende constată că sumele distribuite au fost
mai mari decât dividendele datorate, acesta corectează debitele reprezentând impozitul
pe dividende declarate la organul fiscal prin depunerea unei declarații rectificative în
care se evidențiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în
plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către
asociați/acționari a dividendelor.
Ulterior depunerii declarației rectificative, entitatea depune la organul fiscal o
Declarație de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende, insa
numai după restituirea de către asociați/acționari a dividendelor distribuite în plus.
153
Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de
prescripție a dreptului de a cere restituirea, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie
a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
În cazul în care entitatea înregistrează obligații fiscale restante, inclusiv amenzi
de orice fel și alte creanțe bugetare, suma rezultată după regularizarea anuală a
dividendelor se restituie numai după efectuarea compensării.
Daca suma de restituit entitatii este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale
acesteia, compensarea se efectuează până la concurența acestei sume. În cazul în care
suma de restituit entitatii este mai mare decât suma reprezentând obligații fiscale
restante ale acesteia, compensarea se efectuează până la concurența acestor obligații,
diferența rezultată restituindu-se acestuia.
Entitatea poate solicita restituirea impozitului pe dividende și în situația în care
după aprobarea situațiilor financiare anuale în cazul dividendelor interimare distribuite
și neplătite acționarilor sau asociațiilor rezultă sume plătite în plus la buget.
EXEMPLU:
La 30 septembrie 2022, entitatea ALFA a obtinut un profit contabil net de 50.000 lei.
In data de 21 octombrie 2022 sunt aprobate situatiile financiare interimare aferente celui de-
al treilea trimestru si s-a hotarat repartizarea profitului ca dividende interimare care se
achita asociatilor in data de 26 octombrie 2022.
- repartizarea interimara a dividendelor:
50.000 lei 463 = 456 50.000 lei

financiar”
- retinerea impozitului pe dividende, cota de impozit fiind de 5%:
2.500 lei 456 = 446 2.500 lei

capitalul”
- plata dividendelor interimare nete catre asociati:
47.500 lei 456 = 5121 47.500 lei

„Decontări cu "Conturi la banci in lei"
capitalul”
In Declaratia 100 aferenta lunii octombrie 2022 se declara impozitul pe dividende,

avand ca scadenta data de 25 noiembrie 2022.
In continuarea exemplului, consideram ca aprobarea situatiilor financiare anuale

pentru 2022 are loc in aprilie 2023, iar profitul contabil net anual este de 30.000 lei.
154
Astfel, conform cadrului legal, in termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor
financiare anuale, asociatii trebuie sa restituie dividendele incasate in mod necuvenit.

- transferul rezultatului contabil net la rezultatul reportat, la 1 ianuarie:
30.000 lei 121 = 1171 30.000 lei

"Profit sau pierdere " "Rezultat reportat"
- repartizarea dividendelor dupa aprobarea situatiilor financiare anuale:

30.000 lei 1171 = 457 30.000 lei
"Rezultat reportat" „Dividende de plată”
- regularizarea dividendelor:
30.000 lei 457 = 463 30.000 lei

„Dividende de plată” „Creanțe reprezentând
financiar”
- rectificarea impozitului pe dividendele care trebuie restituite (20.000 lei x 5%):
(1.000 lei) 456 = 446 (1.000 lei)

capitalul”
- corectarea dividendelor interimare la care asociatii aveau dreptul:
(1.000 lei) 463 = 456 (1.000 lei)

financiar”
- restituirea sumei de 19.000 lei reprezentand dividende interimare necuvenite:
19.000 lei 5121 = 463 19.000 lei

"Conturi la banci in lei" „Creanțe reprezentând
financiar”
Entitatea va depune Declaratia 710 pe luna octombrie 2022, in care va corecta

impozitul pe dividende de la 2.500 lei cat a fost declarat initial, la suma finala de 1.500 lei,
tinand cont ca profitul contabil net aferent anului 2022 a fost de 30.000 lei.
Dupa restituirea sumei de 19.000 lei, asociatii pot depune la organul fiscal Declarația
de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende. Restituirea sumei de 1.000
155
de lei, reprezentând impozit pe dividende declarat in plus, se efectuează prin decontare
bancară, în contul indicat de entitate în cererea de restituire.
Primirea de dividende interimare

Odata cu intrarea in vigoare a Legii 163/2018 prin care a fost reglementat
conceptul de dividende interimare, OMFP 1802/2014 a fost modificat pentru a se
introduce si conturile necesare reflectarii in evidenta contabila a distribuirii acestor
dividende. Insa, pana acum, nu existau prevederi legate de inregistrarea in contabilitate
in cazul in care beneficiarul dividendelor interimare este o persoana juridica.
OMF 4.291/2022 stabileste ca entităţile care primesc dividende interimare

evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor, astfel:
X lei 461 = 467 X lei

“Debitori diversi” “Datorii aferente
distribuirilor interimare
de dividende”
Regularizarea sumelor aferente dividendelor interimare se efectuează pe seama

dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate ale entităţii care a
optat să efectueze repartizări interimare de dividende. Inregistratile contabile la
beneficiar sunt:
X lei 461 = 761 X lei

“Debitori diversi” “Venituri din imobilizări
financiare”
X lei 467 = 461 X lei

“Datorii aferente “Debitori diversi”
de dividende”
-------------------------------------------------------------------------------
Alte noutati contabile si fiscale 2023

1. Intocmirea situatiilor financiare 2022 (OMF 4.268/2022)
In MOf nr 22 din 9 ianuarie 2023 a fost publicat OMF 4.268/2022 privind

principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a
raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale
Ministerului Finanţelor, precum şi pentru reglementarea unor aspecte contabile prin
care se aproba structura situatiilor financiare aferente anului 2022.
Termenele de depunere a situațiilor financiare anuale sunt:
156
- 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru societăți,
societăți/companii naționale, regii autonome, institute naționale de cercetare-
dezvoltare, subunități din România ale unor persoane juridice cu sediul în
străinătate, sediile permanente - 30 mai 2023 inclusiv;
- 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial (asociatii, fundatii) – 30 aprilie 2023 inclusiv;
- 90 de zile de la încheierea exercițiului financiar – pentru persoanele juridice
aflate în lichidare (31 martie 2023) – o raportare contabilă anuală.
Conform art. 29 și art. 30 din Legea 82/1991, situațiile financiare anuale trebuie
sa fie însoțite de:
- raportul administratorilor;
- raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, daca este cazul; și
- propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile (de
exemplu, Hotararea AGA prin care se decide repartizarea profitului sau
reportarea acestuia pentru exercitiile urmatoare);
- o declarație scrisă prin care se asumă răspunderea pentru întocmirea acestor
situații și prin care se confirmă că:
a) politicile contabile utilizate sunt conforme cu reglementările contabile
aplicabile,
b) situațiile financiare oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței
financiare și a celorlalte informații privind activitatea desfășurată,
c) persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.
Formatul electronic al situațiilor financiare anuale intocmite conform OMFP

1802/2014 contine atasat un fișier „zip” care cuprinde:
- prima pagină din situațiile financiare anuale semnată; și
- documentele cerute de lege, scanate alb-negru cu o rezoluție care să permită
încadrarea în limita a 9,5 MB a fișierului PDF la care este atașat fișierul zip.
Cerințe privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale
A. Microentitatile
Atentie! Nu trebuie sa confundati microintreprinderile prezentate in Codul fiscal

cu microentitatile definite in continutul OMFP 1802/2014. Acestea reprezinta acele
societăţi care la data bilanţului nu depăşesc limitele a cel puţin 2 dintre următoarele 3
criterii:
a. total active: 1.500.000 lei;
b. cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
c. număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.
Situațiile financiare anuale ale microentitatilor sunt compuse din:

- bilanț prescurtat;
- cont prescurtat de profit și pierdere care prezinta separat:
157
- informatii suplimentare care cuprind:
▪ politicile contabile despre:
• bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
• conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile
prevăzute de reglementările contabile;
• orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;
▪ valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanții sau active și
datorii contingente neincluse în bilanț, indicând natura și forma oricărei
garanții reale care a fost acordată;
▪ orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate sau asociate;
▪ suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de
administrație, de conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor
dobânzii, a principalelor condiții și a oricăror sume restituite, amortizate sau
la care s-a renunțat, precum și a angajamentelor asumate în numele acestora
sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
▪ informații privind achizițiile propriilor acțiuni, și anume:
• motivele achizițiilor efectuate în cursul exercițiului financiar;
• numărul și valoarea nominală sau, în absența acesteia, echivalentul
contabil al acțiunilor achiziționate și înstrăinate în cursul exercițiului
financiar și proporția din capitalul subscris pe care acestea o
reprezintă;
• în cazul achiziției și înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea
acțiunilor;
• numărul și valoarea nominală sau, în absența acesteia, echivalentul
contabil al tuturor acțiunilor achiziționate și deținute de entitate și
proporția din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
B. Entităţile mici
Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanțului, nu se încadrează în
categoria microentităţilor şi care nu depășesc limitele a cel puțin 2 dintre următoarele
3 criterii:
a) total active: 17.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
c) număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Situațiile financiare anuale ale entitatilor mici sunt compuse din:
- bilanț prescurtat;
- cont de profit și pierdere;
- notele explicative la situațiile financiare anuale.
Opțional, entitățile mici pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu
și/sau situația fluxurilor de trezorerie.
C. Entităţile mijlocii şi mari

Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanțului, depășesc
limitele a cel puțin 2 dintre următoarele 3 criterii:
a) total active: 17.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
158
c) număr mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
Situațiile financiare anuale ale entitatilor mijlocii si mari sunt compuse din:
- bilanț;
- cont de profit și pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie; si
- notele explicative la situațiile financiare anuale.
Entitățile de interes public (societățile/companiile naționale, societățile cu
capital integral/majoritar de stat și regiile autonome) sunt asimilate entitățile mijlocii
și mari, indiferent dacă îndeplinesc sau nu criteriile de mai sus.
RETINETI:
In tabelul de mai jos, regasiti sintetizat conținutul situațiilor financiare pentru
fiecare categorie de entități:
Entitati Entitati
Componente situatii financiare Microentitati
mici mijlocii si mari
Bilanț - - DA
Bilanț prescurtat DA DA -
Cont de profit și pierdere DA DA
Cont de profit și pierdere prescurtat DA - -
Situația fluxurilor de trezorerie - Optional DA
Situația modificărilor capitalului propriu - Optional DA
Note explicative - DA DA
Informații suplimentare DA - DA
Raport consolidat - plăţi către guverne - - DA
----------------------------------------------------------------------------------
Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă 2 exerciţii financiare
consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare,
modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă
categorie. Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de
mărime se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi
din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de raportare şi a
indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare
încheiate la finele exerciţiului financiar curent.
În cazul entităţilor nou-înfiinţate, acestea pot întocmi pentru primul exerciţiu de

raportare situaţii financiare anuale în oricare dintre formatele prevăzute mai sus.
Pentru al doilea exerciţiu financiar de raportare, entitatile vor analiza indicatorii
determinaţi din situaţiile financiare ale anului precedent şi indicatorii determinaţi pe
baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului
financiar curent si vor întocmi situaţii financiare anuale în funcţie de criteriile de
mărime înregistrate.
Exemplu:
159
Entitatea Alfa a fost înfiinţată în august 2018. Dispuneţi de următoarele
informaţii extrase din evidenţa contabilă de la sfarsitul celor 5 exerciţii financiare care
au urmat (sumele sunt exprimate în lei):
Indicatori 2018 2019 2020 2021 2022
Total active 1.200.000 1.300.000 1.350.000 1.600.000 1.430.000
Cifra de afaceri netă 3.400.000 2.300.000 3.800.000 4.200.000 4.100.000
Nr mediu de salariaţi 8 11 15 18 9
Având în vedere că pentru exerciţiul financiar 2018 entitatea a întocmit situaţii

financiare aferente microentitatilor, care consideraţi că va fi componenţa situaţiilor
financiare pentru întreaga perioadă de mai sus?
LA 31.12.2019:
Avand in vedere ca in anul 2018 nu s-au depasit 2 criterii de marime specifice
microentitatilor (total active < 1.500.000 lei si numar mediu salariati < 10), iar in anul
2019 situatia a fost similara in sensul ca nu s-au depasit 2 criterii (total active <
1.500.000 lei si cifra de afaceri neta < 3.000.000 lei), societatea Alfa va fi considerata
MICROENTITATE si va intocmi situatii financiare alcatuite din bilanț prescurtat, cont
prescurtat de profit si pierdere si o serie de informatii suplimentare (daca este cazul).
LA 31.12.2020:
Entitatea a depasit 2 criterii de marime specifice microentitatilor (cifra de
afaceri neta > 3.000.000 lei si numar mediu salariati > 10), insa in anul precedent s-a
depasit un singur criteriu de marime (numar mediu salariati > 10). Astfel, entitatea va
fi considerata tot MICROENTITATE si va intocmi situatii financiare cu aceleasi
componente.
LA 31.12.2021:
In anul precedent, entitatea a depasit 2 criterii de marime aferente
microentitatilor (cifra de afaceri neta > 3.000.000 lei si numar mediu salariati > 10).
In anul curent, au fost depasite toate cele 3 criterii de marime, insa nu s-au depasit
criteriile de marime specifice entitatilor mici. Astfel, entitatea va fi considerata
ENTITATE MICA si va intocmi situatii financiare alcatuite din bilanț prescurtat, cont
de profit si pierdere si note explicative.
LA 31.12.2022:
Entitatea a depasit un singur criteriu de marime specific microentitatilor (cifra
de afaceri > 3.000.000 lei), insa va fi calificata tot ca ENTITATE MICA, deoarece este
primul an dupa 2021 in care societatea nu depaseste 2 criterii de marime.
Daca si la sfarsitul anului 2023 societatea ar fi inregistrat aceleasi sume ca in
anul 2022, atunci ar fi fost considerata iar MICROENTITATE si ar fi depus situatii
financiare conform cerintelor specifice.
Asa cum am prezentat mai sus, criteriile in functie de care se clasifica entitatile
sunt:
- total active;
160
- cifra de afaceri neta; si
- numar mediu de salariati.
Total active = Active Imobilizate + Active Circulante + Cheltuieli in avans.

Cifră de afaceri netă = sumele obținute din vânzarea de produse și prestarea de
servicii după deducerea reducerilor comerciale acordate și a TVA și a altor impozite
direct legate de cifra de afaceri;
Numarul mediu de salariati nu trebuie confundat cu numarul de salariati
existent la sfarsitul anului.
Exemplu:
Societatea Alfa prezinta la 31 decembrie 2021 urmatoarele date:
- cifra de afaceri 2.000.000 lei;
- total active 1.800.000 lei; si
- numar mediu de salariati – 12.
La 31 decembrie 2022, se cunosc urmatoarele informatii:
- cifra de afaceri 2.600.000 lei;
- total active 1.600.000 lei;
- in perioada ianuarie-iunie a avut 8 salariati, in perioada iulie–noiembrie 6
salariati, iar in luna decembrie 12 salariati.
Care va fi componenta situatiilor financiare intocmite de entitatea Alfa?
Criteriul privind cifra de afaceri NU este indeplinit in niciun an din cei doi ani
prezentati. Desi totalul activelor detinute in fiecare din cei 2 ani este mai mare decat
plafonul de 1.500.000 lei, societatea Alfa va fi MICROENTITATE, deoarece numarul
mediu de salariati NU este minim 10 in ambele exercitii financiare (desi in decembrie
2022 are 12 salariati).
6 5 1
Numar mediu salariati 2022 = 8  + 6  + 12  = 7,5 angajati
12 12 12
In concluzie, informaţiile care trebuie reflectate de entităţi in situatiile financiare

depind de mărimea acestora. Astfel, microentităţile vor prezenta un număr redus de
informaţii, atât în bilanţ, cât şi în contul de profit şi pierdere, în timp ce entităţile mijlocii
şi mari vor prezenta informaţii mai dezvoltate.
---------------------------------------------------------------------
10. Modificarea reglementarilor contabile (OMF 4.291/2022)
In MOf nr 18 din 6 ianuarie 2023 a fost publicat OMF 4.291/2022 pentru

reglementarea unor aspecte contabile, prin care au fost aduse o serie de modificari
reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, cat si reglementarilor
contabile conforme cu IFRS aprobate prin OMFP 2.844/2016.
Modificarea Planului de conturi
161
OMF 4.291/2022 a adus o serie de completari si modificari Planului de conturi.
Astfel, se introduc urmatoarele conturi:
- 467 "Datorii aferente distribuirilor interimare de dividende"
- 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale";
- 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi";
- 694 "Cheltuieli cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul
grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit";
- 794 "Venituri din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul
grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit"
Modificarile efectuate constau in:
- denumirea grupei 60 se modifică astfel: "Cheltuieli privind stocurile şi alte
consumuri", in loc de “Cheltuieli privind stocurile”;
- denumirea contului 605 se modifică in "Cheltuieli privind utilităţile", in loc de
605 “Cheltuieli privind energia si apa”.
Astfel, dupa aceste modificari, pentru reflectarea utilitatilor, vom avea conturile:
- 6051 “Cheltuieli privind consumul de energie”;
- 6052 “Cheltuieli privind consumul de apa”;
- 6053 "Cheltuieli privind consumul de gaze naturale";
- 6058 "Cheltuieli cu alte utilităţi".
In functie de rationamentul profesional al fiecaruia, am putea considera ca o

factura constand in abonament Internet si cablu TV aferenta unui bun imobil ar trebui
reflectata in contul 6058 “Cheltuieli cu alte utilitati” sau o factura aferenta unui serviciu
de salubrizare ce tine de un bun imobil. Ramane la alegerea fiecaruia sa decideti contul
pe care doriti sa il folositi.
Desi OMF 4.291/2022 a fost publicat in MOf in 6 ianuarie 2023, aceste
prevederi se aplică începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului
financiar al anului 2022. Asta inseamna ca ar trebui ca in Balanta de verificare de la
31.12.2022 sa efectuam o serie de retratari si sa transferam soldurile sau rulajele
corespunzatoare din conturile vechi in cele noi.
Primirea de dividende interimare

Odata cu intrarea in vigoare a Legii 163/2018 prin care a fost reglementat
conceptul de dividende interimare, OMFP 1802/2014 a fost modificat pentru a se
introduce si conturile necesare reflectarii in evidenta contabila a distribuirii acestor
dividende. Insa, pana acum, nu existau prevederi legate de inregistrarea in contabilitate
in cazul in care beneficiarul dividendelor interimare este o persoana juridica.
OMF 4.291/2022 stabileste ca entităţile care primesc dividende
interimare evidenţiază sumele corespunzătoare acestora pe seama datoriilor, astfel:
X lei 461 = 467 X lei
“Debitori diversi” “Datorii aferente
de dividende”
162
Regularizarea sumelor aferente dividendelor interimare se efectuează pe seama
dividendelor cuvenite în baza situaţiilor financiare anuale aprobate ale entităţii care a
optat să efectueze repartizări interimare de dividende. Inregistratile contabile la
beneficiar sunt:
X lei 461 = 761 X lei
“Debitori diversi” “Venituri din imobilizări
financiare”
X lei 467 = 461 X lei

“Datorii aferente “Debitori diversi”
de dividende”
Detalii privind recunoasterea avansurilor incasate de la clienti

Conform art 311 din OMFP 1802/2014, avansurile acordate furnizorilor,
precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.
De asemenea, avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de
avansurile acordate altor furnizori.
Conform OMF 4.291/2022, dacă un client plăteşte o sumă înainte ca entitatea să
transfere acestuia un bun sau un serviciu, în momentul încasării entitatea înregistrează
o datorie faţă de client. În acest caz, datoria faţă de client reprezintă obligaţia entităţii
de a transfera clientului bunurile sau serviciile pentru care a încasat suma respectivă.
Sumele încasate în condiţiile de mai sus se înregistrează ca o datorie faţă de client,
in contul 419 “Clienţi–creditori”. Entitatea scoate din evidenţă acea datorie şi
recunoaşte venituri atunci când transferă bunurile sau serviciile respective şi, prin
urmare, îşi îndeplineşte obligaţia contractuală.
O entitate poate percepe uneori un avans nerambursabil de la client, la

începutul contractului sau aproape de această dată (de exemplu, comisioanele de
activare din contractele de telecomunicaţii, comisioanele de constituire din anumite
contracte de servicii şi onorariile iniţiale din unele contracte de furnizare).
În această situaţie entitatea trebuie să stabilească dacă avansul încasat se referă
la prestarea unui serviciu într-o perioadă viitoare. Astfel:
- dacă avansul încasat reprezintă o plată în avans efectuată de un client pentru
servicii care urmează să fie prestate într-o perioadă viitoare, suma
corespunzătoare se evidenţiază în contul 472 “Venituri înregistrate în avans”,
urmând a fi recunoscută la venituri atunci când vor fi prestate serviciile
respective;
- daca avansul nu se referă la servicii viitoare, suma încasată de la client se
recunoaşte pe seama veniturilor perioadei.
Intreruperea capitalizarii costurilor indatorarii

Entitatile trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul
perioadelor prelungite în care acestea nu lucrează efectiv la realizarea activului cu
ciclu lung de fabricaţie.
163
O entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite
în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa
prestabilită sau pentru vânzare. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe
parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative
semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului
de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare.
---------------------------------------------------------------------
11. Modificarea Legii contabilitatii (Legea 36/2023)
In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2023 a fost publicata Legea 36/2023 pentru

modificarea Legii contabilitatii prin care a fost redus termenul de pastrare pentru unele
registre, astfel:

Articolul 23: Articolul 23:
(1) Persoanele care utilizează sisteme (1) Persoanele care utilizează sisteme
informatice de prelucrare automată a datelor informatice de prelucrare automată a datelor
au obligația să asigure prelucrarea datelor au obligația să asigure prelucrarea datelor
înregistrate în contabilitate în conformitate înregistrate în contabilitate în conformitate
cu reglementările contabile aplicabile, cu reglementările contabile aplicabile,
controlul și păstrarea acestora pe suporturi controlul și păstrarea acestora pe suporturi
tehnice timp de 10 ani. tehnice timp de 5 ani calculați de la data de
1 iulie a anului următor celui încheierii
exercițiului financiar în care au fost
întocmite.

Registrele de contabilitate obligatorii și Registrele de contabilitate obligatorii și
documentele justificative care stau la baza documentele justificative care stau la baza
înregistrărilor în contabilitatea financiară se înregistrărilor în contabilitatea financiară se
păstrează în arhiva persoanelor timp de 10 păstrează în arhiva persoanelor timp de 5
ani, cu începere de la data încheierii ani calculați de la data de 1 iulie a anului
exercițiului financiar în cursul căruia au fost următor celui încheierii exercițiului financiar
întocmite, cu excepția statelor de salarii, care în care au fost întocmite, inclusiv pentru
se păstrează timp de 50 de ani. statele de salarii.
---------------------------------------------------------------------
12. Impozitarea bacsisului – 1 ianuarie 2023
164
In MOf nr 1.255 din 27 decembrie 2022 a fost publicata Legea 376/2022 pentru
modificarea și completarea OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a
utiliza aparate de marcat electronice fiscal prin care au fost aprobate regulile de
impozitare ale bacsisului, incepand cu 1 ianuarie 2023.
Bacşişul reprezinta orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus
faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către entitatile care
desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:
- 5610 „Restaurante”;
- 5630 „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.
Asadar, notiunea de “bacsis” nu s-a legiferat in toate domeniile (spalatorii auto,
saloane de infrumusetare etc.), ci doar in activitatea de alimentatie publica (restaurante
si baruri).
Bacşişul nu intra in baza de impozitare a TVA, acesta nefiind asimilat unei

livrări de bunuri sau unei prestări de servicii. Din moment ce aceste sume se distribuie
apoi salariatilor, nu era normal ca pentru ele sa se colecteze TVA.
Este interzis ca entitatile să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii de acordarea bacşişului.
Restaurantele si barurile au obligatia evidentierii bacşişului pe bonul fiscal,
indiferent de modalitatea de încasare a acestuia (numerar, card etc.). Prin exceptie,
pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, entitatile NU au obligaţia de a
evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.
Procedura de recunoastere a bacsisului

In prima faza, restaurantele si barurile înmâneaza clientului o notă de plată,
înainte de a emite bonul fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către
client a nivelului bacşişului oferit (între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei), precum
şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie bacsisul, în valoare absolută, dacă acesta
doreste astfel. Deci, clientul fie alege un procent din valoarea consumatiei, fie o suma
fixa pe care doreste sa o ofere ca bacsis, chiar daca aceasta este mai mare decat 15% din
consumatie.
Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile
prestate şi este introdus în baza de date a caselor de marcat sub formă de articol, cu
denumirea „bacşiş”. Daca un client nu ofera bacsis, aceasta pozitie nu trebuie sa apara
pe bonul fiscal cu valoarea “zero”, ci pur si simplu nu mai apare deloc inscris pe bon.
În situaţia în care un client solicita eliberarea unei facturi, bacşişul se evidenţiază
distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş se înregistrează în contabilitatea
entităţilor plătitoare in categoria cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al
acestora (sunt deductibile in limita a 2% din profitul contabil brut, la care se adauga
cheltuielile de protocol).
In cazul restaurantelor si a barurilor, sumele provenite din încasarea bacşişului

se înregistrează pe seama conturilor de datorii (de exemplu, 462 “Creditori diversi”
sau 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”, in functie de rationamentul
profesional al fiecaruia), folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor,
pe baza unei evidenţe nominale a acestora.
165
Entitatile stabilesc, printr-un regulament intern, procedura şi modalitatea
de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.
Asadar, observati ca bacsisul poate fi oferit doar salariatilor, nu zilierilor si
nici administratorului firmei sau asociatilor acesteia, daca nu au si calitatea de
salariat!
Depinde de fiecare entitate in parte daca doreste sa acorde bacsisul
zilnic/saptamanal/lunar si ponderea alocata fiecarui salariat. Poate entitatea dispune
de un soft prin care, odata cu emiterea bonului fiscal se evidentiaza in continutului
softului si persoana/persoanele care au servit la masa respectiva si apoi suma primita
ca bacsis va fi oferita doar acestora. Este un aspect pe care entitatea trebuie sa il
stabileasca prin acel regulament intern.
Tratamentul contabil si fiscal al bacsisului

Din punct de vedere fiscal, restaurantele si barurile nu vor recunoaste la venituri
sumele provenite din încasarea bacşişului, iar atunci cand aceste sume se distribuie
către salariaţi, nu vor fi trecute pe cheltuieli.
Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi sunt calificate ca
venituri din alte surse, ceea ce inseamna ca se retine la sursa impozit pe venit de 10%
la momentul distribuirii bacşişului, fara a se datora insa contributii sociale.
Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
Practic, impozitul retinut va fi declarat de catre entitate prin Declaratia 100
depusa pentru luna in care sumele au fost distribuite salariatilor, termenul de plata catre
bugetul statului fiind 25 ale lunii urmatoare. Fiind vorba de venituri din alte surse, acest
impozit retinut va fi evidentiat si in Declaratia 205 pe care entitatea o va intocmi pentru
anul respectiv.
Exemplu:
Pentru bacsisul distribuit salariatilor in luna ianuarie 2023, entitatea va intocmi
Declaratia 100 pe luna ianuarie, termenul de declarare si de plata al impozitului fiind
25 februarie 2023.
Pana in 29 februarie 2024, entitatea va depune si Declaratia 205 aferenta
anului 2023, unde va evidentia impozitul retinut pentru fiecare salariat, identificat
prin CNP.
ATENTIE! In mod normal, pentru veniturile din alte surse se datoreaza CASS daca
persoana care obtine venitul depaseste unul din plafoanele aferente (6, 12 sau 24 salarii
minime). Insa, Legea 376/2022 prevede ca pentru sumele incasate ca bacsis nu se
datoreaza CASS, indiferent de nivelul acestora.
În cazul în care, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor se optează
pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal, prevederile de mai sus sunt aplicabile
integral.
Nerespectarea de către entitati a prevederilor referitoare la bacsis reprezinta
contraventie si se sanctioneaza cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.
166
EXEMPLU:
Entitatea ALFA are ca obiect de activitate CAEN 5610 „Restaurante” si a stabilit, prin
regulament intern, ca bacsisul sa fie distribuit saptamanal salariatilor sai.
In 9 ianuarie 2023, entitatea a incasat pe baza raportului Z, urmatoarele sume:
- produse de restaurant cu TVA inclus de 9% - 30.000 lei, din care 20.000 lei au
fost incasati cu cardul, iar 10.000 lei in numerar;
- bauturi alcoolice si bauturi care conțin zahar si îndulcitori cu TVA inclus de
19% - 3.000 lei, din care 2.000 lei au fost incasati cu cardul, iar 1.000 lei in
numerar;
- bacsis - 3.500 lei, din care 2.000 lei au fost incasati cu cardul, iar 1.500 lei in
numerar.
Inregistrarile contabile sunt:

- evidentierea raportului Z din 9 ianuarie 2023:
36.500 lei 4111 = 7015 27.523 lei
„Clienti” „Venituri din vanzarea
produselor finite”
707 2.521 lei
“Venituri din vânzarea
mărfurilor”
4427.19 2.477 lei
“TVA colectata 19%”
4427.09 479 lei
“TVA colectata 9%”
462.01 3.500 lei
“Creditori diversi –
bacsis”
- incasarea sumelor aferente raportului Z din 9 ianuarie 2023:

12.500 lei 5311 = 4111 36.500 lei
“Casa in lei” „Clienti”
24.000 lei 5125
„Sume în curs de
decontare”
- retinerea impozitului pe venit la momentul distribuirii bacsisului:

350 lei 462.01 = 446.01 350 lei
“Creditori diversi – “Alte taxe si impozite”
bacsis”
- plata sumelor nete aferente bacsisului catre salariati:

3.150 lei 462.01 = 5121 3.150 lei
“Creditori diversi – “Conturi la banci in lei”
bacsis”
Presupunem ca in data de 10 ianuarie 2023, clientul BETA SRL solicita restaurantului

ALFA SRL o factura pentru consumatia avuta in suma de 510 lei si platita cash, astfel:
- produse de restaurant cu TVA inclus de 9% - 400 lei (baza 366,97 lei);
167
- bauturi care conțin zahar cu TVA inclus de 19% - 60 lei (baza 50,42 lei);
- bacsis - 50 lei (TVA 0%).
Cheltuieli de protocol = 366,97 lei + 50,42 lei + 50 lei = 467,39 lei
Inregistrarile contabile sunt:
- recunoasterea cheltuielii de protocol, pe baza facturii primite de la restaurant:
467,39 lei 6231 = 401 510 lei
„ Cheltuieli de protocol” “Furnizori”
42,61 lei 4426
“TVA deductibila”
- plata facturii in numerar:

510 lei 401 = 5311 510 lei
“Furnizori” “Casa in lei”
---------------------------------------------------------------------
13. Scutirea de taxele salariale a unei sume de 200 lei
Conform OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicata in MOf
nr 1.186 din 9 decembrie 2022, în ianuarie-decembrie 2023, în cazul salariaților care
desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă
întreagă, la locul unde se află funcția de bază, NU se datorează impozit pe venit și nu se
cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200
lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiții:
c) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit CIM, fără a include sporuri
și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară, în vigoare în
luna căreia îi sunt aferente veniturile (incepand cu 1 ianuarie 2023, salariul
minim devine 3.000 de lei);
d) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în baza aceluiași CIM,
pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv. Venitul brut
cuprinde, pe langa salariul de baza, diverse sporuri, indemnizatii, tichete de masă,
tichete cadou, de vacanță, culturale etc.
Condiția de la lit. a) de mai sus nu se consideră a fi îndeplinită dacă salariul de

bază brut lunar este diminuat pentru a atinge nivelul salariului minim.
Prevederile de mai sus se aplică în același condiții și în cazul salariaților care
desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și nu beneficiază de
facilitățile fiscale prevăzute de Codul fiscal specifice acestui sector.
Suma neimpozabila de 200 de lei se diminuează în funcție de:
e) perioada din lună în care salariul de bază este menținut la nivelul salariului minim
brut pe țară;
f) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului egal
cu nivelul salariului minim brut pe țară;
g) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii;
h) data de la care încetează contractul individual de muncă.
168
Va puteti intalni si cu situatii oarecum neechitabile. Dacă un angajat are un salariu
de baza de 3.100 de lei, iar un alt angajat are salariul de baza de 3.000 de lei, angajatul
cu salariul de incadrare mai mic va beneficia de un salariu net mai mare. Asta se
intampla pentru că scutirea de taxe a sumei de 200 de lei se aplica doar in cazul
salariatilor care au un salariu de baza de 3.000 lei, nici mai mult, nici mai putin.
Pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului de bază minim brut pe
țară in cazul salariatilor cu contracte de munca part-time care nu obtin venituri cel
putin la nivelul salariului minim, se diminuează cu suma de 200 lei lunar, ajungand
practic la nivelul sumei de 2.800 de lei. Astfel, o persoana care nu se incadreaza pe
exceptii si obtine un venit brut salarial sub nivelul sumei de 3.000 lei, va datora
contributii sociale la nivelul sumei de 2.800 lei.
Aceste prevederi se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie—decembrie 2023
inclusiv.
---------------------------------------------------------------------
14. Declaratia informativa 406 (SAF-T) – Contribuabili mijlocii
In MOf nr 1.207 din 15 decembrie 2022 a fost publicat OPANAF 2.518/2022

pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității
de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.
Astfel, va puteti afla in una din urmatoarele situatii de mai jos.
1. Pentru entitatile încadrate în categoria contribuabililor mijlocii la 31 decembrie
2021, obligația de depunere a Declarației informative D406 începe de la 1
ianuarie 2023, care reprezintă data de referință pentru contribuabilii mijlocii.
2. Prin exceptie, pentru entitatile încadrate în categoria contribuabili mijlocii la 31
decembrie 2021 și care nu se mai regăsesc în această categorie la 1 ianuarie
2023, depunerea Declarației informative D406 devine opțională începând cu 1
ianuarie 2023, urmând să devină obligatorie începând cu 1 ianuarie 2025.
Entitatile care au optat pentru depunerea Declarației informative D 406 NU vor
putea renunța ulterior la opțiunea exprimată. Opțiunea devine efectivă prin
depunerea unei Declarații informative D 406 validate de ANAF.
3. IMPORTANT!!! Pentru entitatile încadrate la 31 decembrie 2021 în categoria
contribuabililor mici, care și-au menținut această încadrare pe parcursul anului
2022, iar începând cu 1 ianuarie 2023 sunt încadrați în categoria
contribuabililor mijlocii, obligația de depunere a Declarației informative D406
începe de la 1 ianuarie 2023.
4. IMPORTANT!!! Pentru entitatile care nu sunt încadrate la 31 decembrie 2021
în categoria marilor contribuabili sau a contribuabililor mijlocii (practic,
contribuabilii mici) și care își păstrează această încadrare și după 1 ianuarie
2022, obligația de depunere a Declarației informative D406 începe de la 1
ianuarie 2025, care reprezintă data de referință pentru contribuabilii mici.
5. Entitatile care la 31 decembrie 2021 erau încadrate în categoria marilor
contribuabili, iar începând cu 1 ianuarie 2022 sunt încadrate în categoria
169
contribuabililor mijlocii au obligația depunerii Declarației informative D406
începând cu 1 ianuarie 2023.
6. Entitatile care la 31 decembrie 2021 erau încadrate în categoria marilor
contribuabili, iar începând cu 1 ianuarie 2022 sunt încadrate în categoria
contribuabililor mici au obligația depunerii Declarației informative D406
începând cu 1 ianuarie 2025.
7. Contribuabilii nerezidenți înregistrați doar în scop de TVA în România au
obligația de depunere a Declarației informative D406 începând cu 1 ianuarie
2025.
8. Entitatile care au fost încadrate într-o categorie care avea obligația depunerii
Declarației informative D406, iar ulterior sunt încadrați într-o categorie pentru
care nu s-a împlinit data de referință pentru depunerea declarației continuă să
raporteze fișierul standard de control fiscal prin depunerea de declarații
informative D406.
9. Pentru entitatile încadrate în categoria mari contribuabili la 1 ianuarie 2022,
care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de depunere
a Declarației informative D406 a început de la 1 ianuarie 2022.
10. Pentru entitatile încadrate în categoria mari contribuabili la 1 ianuarie
2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, obligația de
depunere a Declarației informative D406 a început de la 1 iulie 2022.
Informațiile detaliate referitoare la datele de la care categoriile de entitati sunt

obligate să depună Declarația informativă D406 (SAF-T), precum și categoriile de
entitati exceptate de la depunerea fișierului se publică pe site-ul ANAF prin intermediul
„Ghidului contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406
- Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)“.
---------------------------------------------------------------------
15. Utilizarea POS-urilor – plafon de 50.000 lei
Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu

ridicata, așa cum acestea sunt definite de OG 99/2000 privind comercializarea
produselor și serviciilor de piață, precum și cele care desfășoară activități de prestări de
servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare
de 50.000 lei, au OBLIGATIA să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit
sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de
acceptare. Atentie! Este vorba de incasarile in numerar, nu de cifra de afaceri a
societatii!
Se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de
bunuri.
Obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin
intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, apare
începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului
respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 lei nu a fost depășit,
entitățile NU mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite,
170
prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot
opta pentru continuarea acceptării acestor instrumente de plată.
---------------------------------------------------------------------
16. Suspendarea depunerii Declaratiilor 392A, 392B si 393
Conform OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor
termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicata
in MOf nr 1.186 din 9 decembrie 2022, pana la 31 decembrie 2023, se suspenda
obligatia depunerii declaratiilor informative 392A (depusa de entitatile inregistrate in
scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei), 392B (depusa de entitatile
neinregistrate in scopuri de TVA, cu cifra de afaceri < 300.000 lei) si 393 (depusa de
entitatile inregistrate in scopuri de TVA care presteaza servicii de transport
international de persoane).
Anterior, OG 6/2020, publicata in MOf nr 72 din 31 ianuarie 2020 prevedea
suspendarea depunerii acestor declaratii pana la 31 decembrie 2022.
---------------------------------------------------------------------
17. Cheltuieli aferente unităţilor de educaţie timpurie
Conform cadrului legal in vigoare, unităţile în care se oferă servicii de educaţie

timpurie antepreşcolară sunt creşele sau grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care
se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
Legea 239/2020 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind
Codul fiscal, publicata in MOf nr 1.041 din 6 noiembrie 2020 a introdus in categoria
cheltuielilor nedeductibile cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie
timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de entitate
pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie aflate în unităţi care
oferă servicii de educaţie timpurie.
Pe de alta parte, conform acestei legi, entitatile platitoare de impozit pe profit care
efectuează cheltuieli cu educaţia timpurie ar fi trebuit sa scada din impozitul pe profit
datorat cheltuielile cu educaţia timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună
pentru fiecare copil. În cazul în care suma depăşea impozitul pe profit datorat,
diferenţa ar fi trebuit scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut de contribuabil
pentru angajaţi, din TVA datorată sau din accizele datorate la bugetul de stat.
O alta facilitate introdusa prin Legea 239/2020 a constat in faptul ca sumele
plătite de angajatori pentru educația timpurie a copiilor angajaților erau considerate
venituri neimpozabile din perspectiva impozitului pe venit si a contributiilor sociale
pentru salariati.
Insa, începând cu 1 aprilie 2021 și până la 31 decembrie 2021 inclusiv, OUG
19/2021 a suspendat aceste masuri. Astfel, facilitatile de mai sus au putut fi aplicate
doar in perioada noiembrie 2020 – martie 2021.
171
In mod normal, incepand cu 1 ianuarie 2022, prevederile de mai sus ar fi trebuit
sa intre din nou in vigoare insa, OUG 130/2021 a suspendat aplicarea lor până la 31
decembrie 2022 inclusiv.
NOU!!!
OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal bugetare, publicata in MOf nr 1.186
din 9 decembrie 2022 prevede ca aplicarea acestor facilitati se suspendă începând cu
1 ianuarie 2023 și până la 31 decembrie 2023 inclusiv.
Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a
creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate
cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura cheltuielilor sociale și intră sub
incidența limitei de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.
Precizam ca, in cazul microintreprinderilor, aceste masuri NU SE APLICA.
---------------------------------------------------------------------
18. Accesul salariatilor la REVISAL (Legea 144/2022)
In MOf nr 502 din 23 mai 2022 a fost publicata Legea 144/2022 pentru
modificarea și completarea art 34 din Legea 53/2003 - Codul muncii.
Astfel, Registrul general de evidență a salariaților se completează și se transmite
catre ITM în ordinea angajării și cuprinde:
- elementele de identificare ale tuturor salariaților;
- data angajării;
- funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România;
- nivelul și specialitatea studiilor absolvite (NOU);
- tipul contractului individual de muncă;
- salariul, sporurile și cuantumul acestora;
- perioada și cauzele de suspendare a contractului individual de muncă;
- perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.
NOU!
Odata cu Legea 144/2022, REVISAL ar trebui sa devina accesibil online pentru
salariați/foști salariați, în privința datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează
la vizualizarea, descărcarea și tipărirea acestor date, precum și la generarea online și
descărcarea unui extras din registru care sa reprezinta si o dovada a vechimii în muncă
și/sau în specialitate.
Metodologia de întocmire a REVISAL, înregistrările care se efectuează, condițiile
privind accesul online al salariaților sau al foștilor salariați la datele din registru, inclusiv
condițiile privind dovada vechimii în muncă și/sau în specialitate, precum și orice alte
elemente în legătură cu întocmirea acestora ar fi trebuit stabilite prin HG in termen de
60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 144/2022, cu respectarea prevederilor
legale privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR).
Cu o oarecare intarziere, in MOf nr 937 din 26 septembrie 2022 a fost publicata

HG 1.164/2022 privind aprobarea Procedurii de acces online al salariaţilor sau foştilor
salariaţi la datele din REVISAL, a modalităţii de generare şi descărcare a extrasului,
172
precum şi a condiţiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă şi/sau
specialitate, care intră în vigoare la data de 31 decembrie 2024!!!
Insa, incepand cu 26 septembrie 2022 si până la data achiziţionării noului sistem
informatic care va permite salariaţilor/foştilor salariaţi accesul online la datele din
REVISAL, inspectoratele teritoriale de muncă au obligaţia să elibereze la solicitarea
scrisă a acestora un extras din registru în termen de cel mult 15 zile de la data
înregistrării solicitării, document pentru care vor percepe un tarif de 20 lei.
Procedura de acces online al salariaţilor la datele din REVISAL

În vederea asigurării accesului online la REVISAL, salariatul sau fostul salariat se
poate prezenta pentru obţinerea numelui de utilizator şi a parolei la:
- sediul ITM în a cărui rază teritorială angajatorul îşi are sediul sau domiciliul;
- sediul ITM în a cărui rază teritorială salariatul/fostul salariat are domiciliul,
daca sediul angajatorului a fost/se află în altă localitate decât localitatea de
domiciliu a salariatului/fostului salariat.
Salariaţii/foştii salariaţi care deţin semnătura electronică calificată se pot adresa
ITM prin e-mail, utilizând această semnătură, în vederea obţinerii numelui de utilizator
şi a parolei.
Obţinerea numelui de utilizator şi a parolei se face în baza prezentării

următoarelor documente:
- solicitare scrisă pentru eliberarea numelui de utilizator şi a parolei, conform
modelului din HG 1.164/2022;
- cartea de identitate, în original sau scanată, pentru cei care solicita datele prin
e-mail, cu certificat digital;
- procură specială, pentru cererile formulate de persoana împuternicită, în
original sau duplicat de pe actul original.
Accesul la propriile date din REVISAL, cu privire la activitatea desfăşurată în baza

contractelor individuale de muncă se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea
acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.
Vechimea în muncă sau în specialitate poate fi dovedită cu extrasul generat online
din REVISAL asumat de angajator prin semnătură olografă sau, după caz, semnătură
electronică calificată, care atestă activitatea desfăşurată, durata activităţii, salariul,
vechimea în muncă şi în specialitate, conform documentelor deţinute de angajator.
---------------------------------------------------------------------
19. Pastrarea statelor de salarii (Legea 195/2022)
Conform Legii contabilitatii 82/1991, registrele de contabilitate obligatorii

(Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare) și documentele justificative care
stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva timp de
10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost
întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.
173
Prin excepție, OMFP 2634/2015 prevede registrele de contabilitate și
documentele justificative care se păstrează timp de 5 ani (NIR, bon de consum, chitante,
dispozitii de plata/incasare, ordine de deplasare, decont de cheltuieli etc.).
NOU!!!
Conform Legii 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilității nr.
82/1991, publicata in MOf nr 668 din 4 iulie 2022, incepând cu 1 ianuarie 2023, statele
de salarii pentru care angajatorul are o declarație informativă privind impozitul reținut
la sursă, pe beneficiari de venit sau pentru care angajatorul are obligația legală de a
depune Declarația 112, se păstrează timp de 5 ani.
---------------------------------------------------------------------
20. Praguri valorice INTRASTAT 2023
Baza legala:
- Ordinul INS 1.493/2022 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea
informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri în anul 2023, publicat in MOf
nr 1.044 din 28 octombrie 2022;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 1.044 din 28 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul Institutului

National de Statistica 1.493/2022 privind pragurile valorice Intrastat pentru anul
2023.
Astfel, spre deosebire de ultimii 6 ani cand plafonul pentru ambele tipuri de
operatiuni a fost de 900.000 lei, in anul 2023 pragurile valorice sunt:
- 1.000.000 lei pentru expedieri intra-UE de bunuri; și
- 1.000.000 lei pentru introduceri intra-UE de bunuri.
Pentru anul 2023, normele de completare a Declarației statistice Intrastat au fost
adoptate prin Ordinul INS 1.623/2022, publicat in MOf nr 1.265 din 29 decembrie
2022.
Entitatile care în anul 2022 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre

UE a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri și, respectiv,
introduceri de bunuri, depășește valoarea pragurilor Intrastat de mai sus trebuie să
completeze și să transmită la INS declarații statistice Intrastat începând cu luna
ianuarie 2023.
În cursul anului 2023 pot deveni furnizori de date Intrastat și alte entitati care
realizează schimburi intra-UE de bunuri a căror valoare cumulată de la începutul anului
depășește pragurile Intrastat pentru anul 2023.
Aceste entitati trebuie să completeze și să transmită declarații statistice Intrastat
începând din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului 2023 a expedierilor
și/sau a introducerilor intra-UE de bunuri depășește pragurile Intrastat, separat pentru
cele două fluxuri, expedieri și, respectiv, introduceri de bunuri.
De asemenea, aceste entitati vor avea obligatia ca si in anul 2024 sa depuna
declaratiile statistice aferente categoriei de operatiuni la care plafonul a fost depasit.
Exemplu:
174
Daca in perioada ianuarie-martie 2023 s-a depasit plafonul de 1.000.000 lei
pentru livrari intracomunitare de bunuri, incepand cu luna martie 2023, entitatea va
depune lunar Declaratia statistica pentru expedieri de bunuri, atat in anul 2023, cat si
in anul 2024 (daca nu se majoreaza plafonul pentru anul 2024).
Chiar daca intr-o luna din acest interval nu ar mai efectua livrari
intracomunitare de bunuri, entitatea va avea obligatia de a depune Declaratia
Intrastat „pe zero” pe acea luna.
Obligațiile în sistemul Intrastat se stabilesc de către INS pe baza declarațiilor

statistice Intrastat din anul precedent și a informațiilor din Deconturile de TVA 300 și
Declarațiile recapitulative 390 furnizate de Ministerul Finanțelor.
Nu uitati:
- obligaţia de raportare pentru sistemul Intrastat intervine în luna în care valoarea
cumulată de la începutul anului de referinţă a schimburilor intracomunitare de
bunuri depăşeşte nivelul pragurilor valorice Intrastat, separat pe cele două
fluxuri. De exemplu, daca in mai 2023 depasiti plafonul pentru achizitii de bunuri
de 1.000.000 lei, veti intocmi Declaratia statistica incepand cu luna mai 2023
inclusiv;
- in Declaratia statistica trebuie sa raportati STRICT intrarile si iesirile
intracomunitare de bunuri. De exemplu, daca aveti o factura de bunuri de la un
furnizor din Germania emisa in martie 2023, iar bunurile intra in tara si le
receptionati in 13 aprilie 2023, veti raporta aceasta achizitie in Declaratia
aferenta lunii aprilie 2023, chiar daca factura primita de la furnizori o includeti in
Declaratia recapitulativa 390 aferenta lunii martie 2023;
- daca achizitionati bunuri din tari non-UE, acestea nu fac obiectul raportarii
statistice Intrastat si nici NU trebuie sa le includeti in calculul plafonului de
1.000.000 lei;
- termenul limită de transmitere a datelor Intrastat îl reprezintă întotdeauna data
de 15 a lunii următoare celei de referinţă, chiar daca aceasta data este in zi
nelucratoare/week-end.
ATENTIE:
Conform Legii 422/2006 privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic
de comerţ internaţional cu bunuri, constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite
de către furnizorii de informaţii statistice Intrastat:
- refuzul transmiterii datelor statistice solicitate;
- intârzieri în transmiterea datelor;
- comunicarea de date incorecte şi incomplete;
- refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea INS
documentele şi evidenţele necesare verificării datelor;
- neaplicarea măsurilor dispuse de către INS prin atenţionări sau procese
verbale de constatare a contravenţiei.
Contravenţiile prevăzute mai sus se aplică persoanelor juridice şi se sancţionează
cu amendă de la 7.500 Lei la 15.000 Lei.
---------------------------------------------------------------------
175
21. Impozitarea castigurilor din transferul titlurilor de valoare - 2023
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, lege care intra în
vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Pe scurt, putem afirma ca investitorii individuali
care tranzactioneaza titluri la Bursa vor beneficia de reducerea impozitului pentru
aceste operatiuni.
Pana la 31.12.2022, câștigul net anual/pierderea netă anuală din transferul
titlurilor de valoare se determină de către contribuabil, pe baza Declarației unice,
acestia avand obligatia stabilirii impozitului pe venit de 10% din castigul rezultat si
de a-l achita pana la data de 25 mai a anului urmator celui in care castigul a fost obtinut.
NOU:
Incepand cu 01.01.2023, in cazul tranzactiilor cu titluri de valoare realizate prin
intermediari, societăți de administrare a investițiilor, societăți de investiții
autoadministrate, administratori de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali
români sau nerezidenți care au în România un sediu permanent ce are calitatea de
intermediar, atât pentru veniturile obținute din România, cât și pentru cele obținute din
străinătate, impozitul pe venit se retine la sursa.
Aceste entitati au obligatia sa transmita către fiecare contribuabil informațiile
privind totalul câștigurilor/pierderilor și a impozitului calculat și reținut la sursă, în
formă scrisă sau prin mijloace electronice, pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului
fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior si
sa depuna Declaratia 205 aferenta.
Pentru tranzacțiile care nu se realizează prin intermediul acestor entități,
beneficiarii veniturilor au obligatia declarării veniturilor prin Declarația unică si
suporta un impozit pe venit de 10% din castigul obtinut.
Conform Codului fiscal, câștigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare

reprezintă diferența pozitivă/negativă realizată între prețul de vânzare și valoarea lor
fiscală, pe tipuri de titluri de valori, care include costurile aferente tranzacției.
Veniturile sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare, se impun
prin reținere la sursă astfel:
- prin aplicarea unei cote de 1% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de
valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de
zile, inclusiv, de la data dobândirii;
- prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de
valoare care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de
zile de la data dobândirii.
Valoarea fiscală se determină prin aplicarea metodei prețului mediu ponderat,
cuprinzând și costurile aferente transferului, pe fiecare simbol, indiferent de perioada
de deținere.
Calcularea și reținerea la sursă a impozitului pe venit se efectueaza la fiecare
transfer si se declară și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care a fost reținut și reprezinta impozit final.
176
Pierderile obținute din transferul titlurilor de valoare efectuate prin
intermediari si celelalte entitati prezentate NU se reportează și nu se compensează,
acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
Determinarea impozitului pe venit în cazul transferului titlurilor de valoare

Pentru anul fiscal 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022:
- pentru câștigurile/pierderile aferente perioadei, obligațiile fiscale sunt cele în
vigoare la data realizării câștigului/înregistrării pierderii;
- pierderea netă obținută din transferul titlurilor de valoare care nu a fost
efectuat prin intermediari, aferentă anului fiscal 2022, se reportează și se
compensează, potrivit regulilor de reportare.
In cazul transferului titlurilor de valoare efectuate prin intemediari, dobândite
anterior datei de 1 ianuarie 2023, impozitul se calculează astfel:
- prin aplicarea cotei de 3% asupra câștigului realizat începând cu 1 ianuarie
2023, pentru cele deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data
dobândirii;
- prin aplicarea cotei de 1% asupra câștigului realizat începând cu 1 ianuarie
2023, pentru cele deținute o perioadă mai mare de 365 de zile, de la data
dobândirii.
Pierderile obținute și necompensate până la 1 ianuarie 2023 din transferul
titlurilor de valoare efectuate prin intermediari NU se reportează, acestea reprezentând
pierderi definitive ale contribuabilului indiferent de data la care au fost înregistrate.
---------------------------------------------------------------------
22. Modificarea tratamentului privind diurna (Legea 72/2022)
In MOf nr 315 din 31 martie 2022 a fost publicata Legea 72/2022 prin care,
incepand cu veniturile lunii MAI 2022, au fost introduse noi reguli privind impozitarea
indemnizatiei de delegare (diurnei).
Aspecte generale privind diurna

In esenta, diurna poate sa fie interna sau externa. Aceasta se ofera personalului
trimis in tara sau in strainatate pentru a indeplini anumite sarcini de serviciu pe o
perioada determinata de timp.
Pentru deplasarile in tara, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 5 km
de localitatea în care își are locul permanent de muncă, persoana delegată (salariat sau
administrator) beneficiază de o indemnizație de delegare (diurna), indiferent de funcția
pe care o îndeplinește.
Diurna se acorda fără prezentarea de documente justificative, scopul ei fiind
acoperirea cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum și a costului
transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea angajatul/
administratorul.
In ceea ce priveste cheltuielile de cazare, in mediul privat, persoanele delegate
se pot caza la orice unitate turistica, fie ea de 3 stele sau de 5 stele, atat timp cat prezinta
documente justificative (factura de la hotel/pensiune) si pot dovedi apoi ca deplasarea
a fost efectuata in scopul activitatii economice.
177
Este necesar ca de fiecare data cand acordati diurna unui salariat sau
administratorului pentru o deplasare efectuata, sa intocmiti un Ordin de deplasare,
document care se poate achizitiona din librarii sau se poate descarca de pe Internet, in
care veti scrie:
- scopul deplasarii;
- ziua si ora plecarii si ziua si ora intoarcerii;
- suma acordata ca diurna;
- facturile si bonurile care au fost procurate pe durata deplasarii.
Reguli pentru deplasarile in tara

Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul
delegării dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, indemnizația de delegare se
acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.
Numărul zilelor calendaristice în care persoana se află în delegare se calculează
de la data și ora plecării până la data și ora înapoierii mijlocului de transport din și în
localitatea unde își are locul permanent de muncă, considerându-se fiecare 24 de ore
câte o zi de delegare.
Reguli pentru deplasarile in strainatate

Conform HG 518/1995, perioada pentru care se acordă diurna în valută se
determină în funcție de mijlocul de transport folosit, avându-se în vedere:
- momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, și momentul aterizării
avionului, la sosirea în țară;
- momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a
frontierei, atât la plecarea în străinătate, cât și la înapoierea în țară.
Pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel:

- 50% până la 12 ore; și
- 100% pentru perioada care depășește 12 ore.
Regimul fiscal aplicabil indemnizatiei de delegare

Conform art 76, alin 2 din Codul fiscal, sunt considerate asimilate salariilor
indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică
detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili, precum şi
orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi pe perioada desfăşurării
activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, pentru
partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin HG 714/2018 (20 lei
x 2,5 = 50 lei/zi), insa în limita a 3 salarii de bază aferente locului de muncă
ocupat;
- în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin HG 518/1995
(variaza de la tara la tara), insa în limita a 3 salarii de bază aferente locului de
muncă ocupat.
178
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază se calculează prin raportarea celor 3
salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu
numărul de zile din perioada de delegare/detașare/desfășurare a activității în altă
localitate, în țară sau în străinătate.
Aceste reguli sunt aplicabile si:

- administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat;
- directorilor care își desfășoară activitatea în baza contractului de mandat;
- membrilor directoratului de la societățile administrate în sistem dualist și ai
consiliului de supraveghere; și
- managerilor, în baza contractului de management.
Pentru sumele care depasesc plafonul de 3 salarii de bază aferente locului de

muncă ocupat se datoreaza atat impozit pe venit, cat si CAS si CASS.
Exempul 1:
In luna noiembrie 2022, un angajat care are salariul de baza de 3.000 de lei este
trimis 3 zile in deplasare la Brasov, diurna fiind de 70 lei/zi.
Diurna este considerata venit salarial?
In primul rand, pentru a nu se considera venit salarial, diurna pentru

deplasarile in tara nu trebuie sa depaseasca limita de 50 lei/zi, regula care in exemplul
dat nu se respecta, din moment ce diurna este de 70 lei/zi. Se constata depasirea
limitei cu 20 de lei pe zi.
In acest caz, suma de 60 de lei (20 lei x 3 zile) reprezinta venit asimilat salariilor,
ceea ce inseamna ca va fi introdusa in Statul de salarii si se datoreaza impozit pe venit
si contributii sociale, dupa caz, catre bugetul de stat.
Bineinteles ca daca aceasta persoana este salariata a unei entitati din domeniul
constructiilor, pe aceasta suma se va datora doar CAS de 21,25%.
Plafon diurna = 3.000 lei x 3 luni / 21 zile lucratoare x 3 zile = 1.286 lei
Diurna acordata = 70 lei x 3 zile = 210 lei
Chiar daca diurna acordata de 210 lei se incadreaza in plafonul calculat conform
Legii 72/2022 de 1.286 lei, faptul ca s-a depasit limita zilnica de 50 de lei, stabilita prin
HG 714/2008, duce la incadrarea sumei de 60 de lei ca venit salarial.
Exemplul 2:
In luna noiembrie 2022, un angajat care are salariul de baza de 3.000 de lei este
trimis 3 zile in deplasare la Brasov, diurna fiind de 50 lei/zi.
179
Diurna acordata = 50 lei x 3 zile = 150 lei
Diurna acordata nu a depasit limita zilnica de 50 de lei, stabilita prin HG

714/2008 si nici plafonul de 1.286 lei, calculat conform Legii 72/2022.
Astfel, diurna de 150 de lei NU reprezinta venit salarial.
Exemplul 3:
Un angajat are salariul de baza de 2.600 de lei si in luna noiembrie 2022 a fost
trimis pentru 20 de zile in delegatie la Barcelona (1 euro = 4,9417 lei), diurna zilnica
fiind de 85 euro.
Diurna acordata = 85 euro/zi

Plafon diurna conform HG 518/1995 = 35 euro x 2,5 euro = 87,5 euro/zi
In prima faza, tinand cont ca nivelul zilnic de 85 de euro se incadreaza in limita
de 87,5 euro (2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă in Spania, prin HG 518/1995),
indeplinim prima conditie din Codul fiscal pentru a nu fi venit salarial si trebuie sa
verificam si cea de-a doua conditie.
Diurna acordata = 85 euro x 20 zile x 4,9417 lei/euro = 8.401 lei

Astfel, suma de 972 lei (8.401 lei – 7.429 lei) va fi considerata venit salarial in
luna noiembrie 2022 si se vor datora impozitul pe venit si contributiile sociale
aferente, dupa caz.
Exemplul 4:
Un angajat are salariul de baza de 4.000 de lei si in luna noiembrie 2022 a fost
trimis pentru 10 de zile in delegatie la Barcelona (1 euro = 4,9417 lei), diurna zilnica
fiind de 85 euro.
Diurna acordata = 85 euro/zi

Plafon diurna conf HG 518/1995 = 35 euro x 2,5 euro = 87,5 euro/zi
In prima faza, tinand cont ca nivelul zilnic de 85 de euro se incadreaza in limita
de 87,5 euro (2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă in Spania, prin HG 518/1995),
indeplinim prima conditie din Codul fiscal pentru a nu fi venit salarial si trebuie sa
verificam si cea de-a doua conditie.
Diurna acordata = 85 euro x 10 zile x 4,9417 lei/euro = 4.200 lei

Astfel, diurna acordata de 4.200 lei NU reprezinta venit salarial.
Concluzii:
180
- in cazul deplasarilor in tara, in cazul angajatilor incadrati cu norma intreaga, nu
exista riscul depasirii plafonului de 3 salarii de incadrare introdus de Legea
72/2022, tinand cont ca diurna maxima neimpozabila care poate fi acordata este
de 50 lei/zi, iar salariul minim pe economie in anul 2022 este de 2.550 lei;
- in cazul deplasarilor in strainatate, nu mai este suficient sa va incadrati in plafonul
de 2,5 ori diurna stabilita prin HG 518/1995. Asa cum ati vazut in exemplul 3 de
mai sus, in functie de numarul de zile aferent deplasarii si de salariul de baza
al angajatului, o parte din diurna poate fi totusi considerata venit salarial, in urma
aplicarii formulei introduse de Legea 72/2022.
Procedura anulare obligatii fiscale recalificare sume ca diurna

Legea 72/2022 prevede si anularea diferențelor de obligații fiscale principale și
accesorii, stabilite de organul fiscal, ca urmare a calificării ulterioare a sumelor
reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură, primite pe perioada
delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țări, de către angajați ai
angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țări, aferente
perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a Legii 72/2022.
In cazul platii acestor sume de catre contribuabili, ele urmeaza a fi restituite, insa
la cererea entitatilor, termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea sumelor
începand să curgă de la data intrării în vigoare a Legii 72/2022.
Procedura de aplicare a acestor prevederi a fost adoptata prin OPANAF
1.000/2022 privind aprobarea procedurilor de anulare a obligațiilor fiscale ce fac
obiectul prevederilor art. I din Legea 72/2022, publicat in MOf nr. 517 din 26 mai 2022.
---------------------------------------------------------------------
23. Contributia pentru persoanele cu handicap neincadrate
In MOf nr 1.020 din 20 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul 1.001/2022 emis
de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitati prin
care au fost aprobate Instrucțiunile pentru aplicarea art. 78 din Legea
448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Conform art 78 din Legea 448/2006, persoanele cu handicap pot fi încadrate în
muncă conform pregătirii lor profesionale și capacității de muncă, atestate prin
certificatul de încadrare în grad de handicap. Pentru integrarea acestora în muncă,
angajatorii asigură accesul lor la ocuparea unui loc de muncă adaptat, în conformitate
cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.
Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au
cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent
de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Entitatile care nu angajează persoane cu
handicap în condițiile de mai sus, pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
a) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază
minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat
persoane cu handicap;
b) să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a
minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de
locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma
181
reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să achiziționeze,
pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a
persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate.
Instructiuni pentru aplicarea prevederilor din Legea 448/2006

Angajatul este salariatul cu normă întreagă. Pentru salariații cu normă întreagă,
durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână,
iar in cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore
pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
Salariații angajați cu fracțiune de normă sunt incluși în numărul total de angajați
proporțional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de
muncă.
Procentul de 4% din numărul total de angajați se determină ca medie aritmetică

rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă, inclusiv zilele de
repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care nu se lucrează, împărțită
la numărul total de zile calendaristice.
În efectivele zilnice nu se includ salariatii:
- aflați în concediu fără plată;
- aflați în grevă;
- detașați la lucru în străinătate; și
- ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate.
Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul
efectivele de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror
contract individual de muncă a încetat în acea zi.
Este important de precizat ca procentul de 4% rezultat este un număr care
are o valoare zecimală din două cifre. Nu trebuie sa rotunijiti numarul rezultat.
Procentul de 4% rezultat se înmulțește cu salariul de bază minim brut pe țară sau
cu 50% din salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se plătește, în
funcție de opțiunea angajatorului.
Sumele rezultate reprezintă obligații de plată la bugetul de stat si se
raporteaza prin Declaratia 100 aferenta lunii respective si nu prin Declaratia 112.
Achiziționarea de produse și/sau servicii realizate prin activitatea proprie a

persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate se realizează pe baza
unui acord de parteneriat, iar plata poate fi parțială.
În situația în care entitatea achiziționează, parțial, produse și/sau servicii
realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate
autorizate, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, acesta datorează
bugetului de stat diferența de sumă.
În situația în care entitatea achiziționează produse și/sau servicii în sumă mai
mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, entitatea datoreaza
doar acea limita minima de 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu
numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar diferența în
plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării obligației de plată.
---------------------------------------------------------------------
182
24. Vechime in munca pentru PFA (Legea 125/2022)
completarea OUG 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către PFA, II
si IF.
Conform OUG 44/2008, persoana fizică ce desfășoară activități economice ca
PFA este asigurată în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și are
dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Legea 125/2022 prevede ca perioada în care o PFA desfășoară activități
economice în baza OUG 44/2008 constituie vechime în specialitate, cu îndeplinirea
următoarelor condiții:
a) activitatea economică pe care o desfășoară a produs venituri nete în anul supus
recunoașterii vechimii a căror valoare este cel puțin egală cu nivelul a 12 salarii
minime pe economie din anul respectiv;
b) este înregistrată la registrul comerțului cu un singur cod CAEN de activitate sau
cu codul CAEN principal de activitate pentru care se dorește recunoașterea
vechimii.
Vechimea în muncă și vechimea în specialitate este considerată perioada în care

PFA a desfășurat activitate economică și a achitat contribuțiile, taxele și impozitele
legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare
de venit sau a avut activitatea suspendată.
---------------------------------------------------------------------
25. Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Conform art 100, alin (1) din Codul fiscal, venitul impozabil lunar din pensii se
stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000
lei și, daca este cazul, a CASS.
Incepand cu veniturile din pensii aferente lunii ianuarie 2022, baza lunară de
calcul al CASS o reprezintă partea care depășește plafonul lunar de 4.000 lei, pentru
fiecare drept de pensie. Astfel, sunt exceptati de la plata CASS pensionarii pentru
veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv.
Exemplu:
Popescu Rares are un venit brut lunar din pensie de 7.000 lei.
Stabiliti venitul net din pensii care i se cuvine acestuia.
Baza de calcul CASS = 7.000 lei – 4.000 lei = 3.000 lei

CASS = 3.000 lei x 10% = 300 lei
Venit impozabil = 7.000 lei – 2.000 lei – 300 lei = 4.700 lei
Impozit pe venit = 4.700 lei x 10% = 470 lei
VENIT NET PENSIE = 7.000 lei – 470 lei – 300 lei = 6.330 lei
183
De asemenea, persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii
pentru care se datorează CASS au obligația să depună Declarația unica 212, cu
respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale,
precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este
parte.
NOU:
Conform Legii 309/2022 pentru modificarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 1.109 din 17 noiembrie 2022, care intra in vigoare insa de la
1 ianuarie 2024, drepturile primite în conformitate cu Legea 411/2004 privind
fondurile de pensii administrate privat, Legea 204/2006 privind pensiile facultative și
Legea 1/2020 privind pensiile ocupaționale, reprezintă venituri din pensii.
Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii

administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul impozabil este constituit
din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților la care fiecare fond
de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil, conform art 100, alin (1) din
Codul fiscal.
Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la
fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii legali ai acestora, venitul
impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților,
la care se aplică plafonul de venit neimpozabil pentru fiecare rată lunară de la fiecare
fond de pensii.
Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii

facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii legali ai acestora,
venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale
participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit
neimpozabil stabilit conform art 100, alin (1) din Codul fiscal.
Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la
fondurile de pensii facultative și/sau ocupaționale, precum și moștenitorii legali ai
acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete
ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil pentru fiecare rată
lunară de la fiecare fond de pensii.
---------------------------------------------------------------------
26. Modificari aduse Concediului paternal (OUG 117/2022)
In MOf nr 845 din 29 august 2022 a fost publicata OUG 117/2022 prin care au
fost aduse modificari si completari Legii concediului paternal nr 210/1999.
De asemenea, in MOf nr 6 din 4 ianuarie 2023 a fost publicata HG 1.577/2022
pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr.
210/1999, aprobate prin HG 244/2000.
184
Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a
tatălui la îngrijirea copilului nou-născut și de a facilita concilierea vieții profesionale cu
viața de familie în cazul lucrătorilor care sunt părinți.
Prin lucrător se înțelege persoana care desfășoară activitate în baza unui raport
de muncă sau de serviciu, cei care ocupă o funcție de demnitate publică, dar și
persoanele care desfasoara activitate pe baza unor:
a) contracte din activitate sportivă;
b) convenții de muncă individuale;
c) contracte de mandat (directorii);
d) contracte de management;
e) contracte de management și de administrare;
Conform OUG 117/2022, tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător
are dreptul la un concediu paternal plătit de 10 zile lucrătoare, spre deosebire de
cele 5 zile lucratoare prevazute anterior. De acest drept beneficiază și polițiștii, cadrele
militare, soldații și gradații profesioniști, precum și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, în activitate.
Conform Legii 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 -
Codul muncii, publicata in MOf nr 1.013 din 19 octombrie 2022, acordarea concediului
paternal nu este condiționată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în
muncă a salariatului.
Conform normelor de aplicare, titularul dreptului la concediu paternal este tatăl
copilului nounăscut care participă efectiv la îngrijirea acestuia, indiferent dacă copilul
este născut din căsătorie, din afara căsătoriei sau este adoptat.
Angajatorul are obligația de a aproba concediul paternal si de a informa angajații

cu privire la dreptul stabilit potrivit Legii 210/1999. Constituie contravenție și se
sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei nerespectarea de către angajator
a acestei prevederi, aplicarea sancțiunilor facandu-se de către inspectorii de muncă.
Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al

angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Perioada
concediului paternal constituie vechime în muncă și în serviciu, precum și în
specialitate și se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea.
Concediul paternal se acordă la cerere, în primele 8 săptămâni de la nașterea
copilului, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de
tata.
Inainte de OUG 117/2022 Dupa OUG 117/2022

(1) În cazul în care tatăl copilului nou- (1) În cazul în care tatăl copilului nou-
născut a obținut atestatul de absolvire a născut a obținut atestatul de absolvire a
cursului de puericultura, durata cursului de puericultură, durata
concediului paternal se majorează cu 10 concediului paternal se majorează cu 5
zile lucrătoare. zile lucrătoare.
185
(2) Tatăl poate beneficia de prevederea (2) Tatăl poate beneficia de prevederile
cuprinsă la alin. (1) numai o singură alin. (1) pentru fiecare copil nou-născut,
dată. pe baza atestatului de absolvire a cursului
de puericultură, indiferent când este
acesta obținut.
(1) În cazul decesului mamei copilului în (1) În cazul decesului mamei copilului în
timpul nașterii sau în perioada timpul nașterii sau în perioada
concediului de lauzie, tatăl copilului concediului de lauzie, tatăl copilului
beneficiază de restul concediului beneficiază de restul concediului
neefectuat de către mama. neefectuat de către mama.
(2) Pe perioada concediului acordat în (2) Pe perioada concediului acordat în

condițiile alin. (1), tatăl copilului condițiile alin. (1), tatăl copilului
beneficiază de o indemnizație egala cu beneficiază de o indemnizație egală cu
ajutorul pentru sarcina și lauzie cuvenit ajutorul pentru sarcină și lăuzie cuvenit
mamei sau de o indemnizație calculată mamei sau de o indemnizație calculată
după salariul de baza și vechimea în după salariul de bază și vechimea în
munca ale acestuia, acordată de unitatea muncă ale acestuia, în condițiile legii.
la care tatăl își desfășoară activitatea,
la alegere.
Drepturile dobândite de lucrător anterior momentului acordării concediului

paternal sau care sunt în curs de a fi dobândite de lucrător la data la care începe
concediul paternal se mențin pe toată durata concediului și se aplică și după încetarea
acestuia. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000
lei nerespectarea de către angajator a acestei prevederi, aplicarea sancțiunilor facandu-
se de către inspectorii de muncă.
La încetarea concediului paternal, lucrătorul va beneficia de condiții care nu îi
sunt mai puțin favorabile, precum și de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care
ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul.
Este interzisă aplicarea unui tratament mai puțin favorabil tatălui care a solicitat
sau a efectuat concediul de paternitate.
---------------------------------------------------------------------
27. Concediul de ingrijitor (Legea 283/2022)
In MOf nr 1.013 din 19 octombrie 2022 a fost publicata Legea 283/2022 pentru
modificarea și completarea Legii 53/2003 - Codul muncii, precum și a OUG 57/2019
privind Codul administrativ, prin care a fost introdus un nou tip de concediu, si anume
concediul de ingrijitor.
In plus, in MOf nr 1.241 din 22 decembrie 2022 a fost publicat OMMSS
2.172/2022 privind acordarea concediului de îngrijitor in care este prezentata lista
problemelor medicale grave în baza cărora salariatul poate solicita concediu de
îngrijitor.
186
Angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în
vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei
persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire
sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare
într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului. Acest concediu de 5 zile
lucratoare nu se include în durata concediului de odihnă anual și constituie vechime în
muncă și în specialitate.
Prin rudă se înțelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soțul/soția unui salariat.
Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă se poate stabili pentru
concediul de îngrijitor o durată mai mare decât cea de 5 zile lucratoare. Salariații care
beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurați, pe această perioadă, în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției. Perioada concediului de îngrijitor
constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizație de șomaj și
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă.
Neacordarea concediului de îngrijitor salariaților care îndeplinesc condițiile
legale reprezinta contraventie si se sanctioneaza cu amendă de la 4.000 lei la 8.000
lei.
Problemele medicale grave, precum și condițiile pentru acordarea concediului de
îngrijitor au fost stabilite prin OMMSS 2.172/2022.
Problemele medicale grave sunt afecțiuni sau complicații ale acestora care
afectează statusul funcțional al pacientului pentru anumite perioade sau permanent,
respectiv limitează semnificativ posibilitatea efectuării activităților de bază și
activităților instrumentale cotidiene, ajungând până la imposibilitatea efectuării
acestora, necesitând sprijinul altei persoane.
Angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului, la
solicitarea scrisă a acestuia. În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la
momentul înaintării solicitării, salariatul are obligația depunerii la angajator a
documentelor prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire sau
sprijin este rudă sau o persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu acesta, precum
și a existenței problemei medicale grave care a determinat solicitarea concediului de
îngrijitor de către salariat.
Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire
sau sprijin este rudă sunt, după caz:
- actul de identitate;
- certificatul de naștere;
- certificatul de căsătorie.
Documentele prin care face dovada faptului că persoana căreia i-a oferit îngrijire
sau sprijin locuiește în aceeași gospodărie cu angajatul sunt, după caz:
- actul de identitate al persoanei care necesită îngrijire din care rezultă același
domiciliu sau reședință cu salariatul;
- actul prin care persoana a fost luată în spațiu;
- adeverința de la asociația de proprietari/locatari; sau
- declarația pe propria răspundere a salariatului din care să rezulte faptul că
persoana căreia salariatul i-a oferit îngrijire sau sprijin locuiește în aceeași
gospodărie cu acesta, cel puțin pe perioada concediului de îngrijire.
187
Documentul medical prin care se face dovada existenței problemei medicale
grave va fi reprezentat de:
- biletul de externare din spital; sau
- adeverința medicală emisă de medicul curant ori de medicul de familie al
persoanei cu probleme medicale grave.
Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute,

determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care
fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, în condițiile informării prealabile a
angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a
duratei normale a programului de lucru a salariatului. Absentarea de la locul de muncă
nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic.
Angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a
perioadei de absență, în limita numărului de 10 zile lucrătoare.
---------------------------------------------------------------------
28. Declaratia 395 – o noua obligatie pentru furnizorii de servicii postale
In MOf nr 494 din 18 mai 2022 a fost publicata OUG 67/2022 privind unele
măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea art. 59 din Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
În scopul asigurării conformării fiscale, furnizorul de servicii poștale de
trimitere contra ramburs este obligat, sub rezerva respectării inviolabilității
secretului corespondenței, să furnizeze lunar organului fiscal informații referitoare la
trimiterile poștale care au ca particularitate achitarea de către destinatar
expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, a contravalorii bunului care face obiectul
trimiterii poștale înregistrate.
Informațiile referitoare la trimiterile poștale se referă la:
a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul
persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediție, respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.
Perioada de stocare a datelor este de 5 ani, calculată de la data primirii de către
organul fiscal, urmând ca datele să fie șterse automat după împlinirea acestui termen.
Furnizorul de servicii poștale informează persoanele ale căror date cu caracter
personal sunt prelucrate privind transmiterea acestora către organul fiscal central,
datele fiind protejate conform regulilor GDPR.
Conform OUG 67/2022, furnizarea informațiilor se face prin completarea unei
declarații pe propria răspundere de către contribuabili/plătitori ori de către furnizorii
de servicii poștale de trimitere contra ramburs.
In MOf nr 926 din 21 septembrie 2022 a fost publicat OPANAF 1.644/2022

privind declararea serviciilor de trimitere contra ramburs efectuate de către furnizorii
de servicii poștale pe teritoriul național prin care a fost aprobat Formularul 395
188
„Declarație informativă privind trimiterile poștale contra ramburs efectuate de către
furnizorii de servicii poștale pe teritoriul național“.
Prevederile ordinului se aplică pentru trimiterile poștale contra ramburs
efectuate pe teritoriul național începând cu luna următoare de la împlinirea unui termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului.
Practic, Declaratia 395 va fi intocmita pentru trimiterile postale contra ramburs
efectuate incepand cu 1 decembrie 2022, iar termenul de depunere este ultima zi
calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare.
În situația în care nu au fost înregistrate operațiuni în perioada de raportare,
se depune Declarația 395 completată doar cu câmpurile aferente datelor de identificare
ale furnizorului de servicii poștale și ale reprezentantului legal.
Livrările cuprinse în declarație sunt cele care au fost livrate efectiv
destinatarului în perioada de raportare, și nu cele pentru care au fost emise documente
de transport în perioada de raportare.
---------------------------------------------------------------------
29. Introducerea unui raport privind impozitul pe profit (OMFP 1802/2014)
Baza legala:
- OMF 2.048/2022 privind completarea reglementărilor contabile aplicabile
operatorilor economici, publicat in MOf nr 878 din 7 septembrie 2022;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
In MOf nr 878 din 7 septembrie 2022 a fost publicat OMF 2.048/2022 care intra
in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2023 si prin care anumite entitati vor avea obligația
să întocmească si să publice un raport privind informațiile referitoare la impozitul pe
profit. Practic, a fost implementata si in legislatia nationala Directiva 2021/2.101/UE a
Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea
ce privește prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații
privind impozitul pe profit.
Definitii:
Termen Explicatie
societate-mamă finală o entitate care întocmește situațiile financiare anuale consolidate
ale celui mai mare grup de entități;
situații financiare situațiile financiare care sunt întocmite de o societate-mamă a unui
anuale consolidate grup, în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile și
cheltuielile sunt prezentate ca fiind cele ale unei singure entități;
jurisdicție fiscală un stat sau o jurisdicție nestatală care are autonomie fiscală în ceea
ce privește impozitul pe profit;
entitate autonomă o entitate care nu face parte dintr-un grup.
Societățile-mamă finale, a căror cifră de afaceri netă consolidată a depășit la

data bilanțului lor, pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive,
cuantumul de 3.700.000.000 lei (echivalentul a 747.474.740 euro la cursul valutar
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 21 decembrie 2021), astfel
189
cum se reflectă în situațiile lor financiare anuale consolidate, au obligația să
întocmească, să publice și să asigure accesul la un raport privind informațiile referitoare
la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre respectivele 2 exerciții financiare
consecutive.
O societate-mamă finală nu mai are aceasta obligație de raportare atunci când
cifra de afaceri netă consolidată la data bilanțului scade sub cuantumul de
3.700.000.000 lei pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive.
Entitățile autonome a căror cifră de afaceri netă a depășit la data bilanțului lor,
pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive, cuantumul de
3.700.000.000 lei, au obligația să întocmească, să publice și să asigure accesul la un
raport privind informațiile referitoare la impozitul pe profit pentru cel mai recent dintre
respectivele 2 exerciții financiare consecutive.
O entitate autonomă NU mai are aceasta obligație de raportare atunci când cifra
de afaceri netă a acesteia la data bilanțului scade sub plafonul de 3.700.000.000 lei
pentru fiecare dintre ultimele 2 exerciții financiare consecutive
Aceste prevederi NU se aplică în cazul în care entitățile, inclusiv sucursalele lor,

sunt stabilite, își au sediul comercial fix sau au o activitate economică permanentă pe
teritoriul unui singur stat membru și în nicio altă jurisdicție fiscală.
Raportul trebuie sa includa informaţii cu privire la toate activităţile entităţii

autonome sau ale societăţii-mamă finale, inclusiv activităţile tuturor entităţilor afiliate,
consolidate în situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar în cauză, cum ar fi:
a) numele societăţii-mamă finale sau al entităţii autonome;
b) exerciţiul financiar în cauză;
c) moneda utilizată pentru prezentarea raportului şi, după caz, o listă a tuturor
filialelor consolidate în situaţiile financiare ale societăţii-mamă finale, pentru
exerciţiul financiar relevant;
d) o scurtă descriere a naturii activităţilor acestora;
e) numărul de salariaţi în echivalent normă întreagă;
f) veniturile, care reprezintă suma cifrei de afaceri nete, a altor venituri din
exploatare, a veniturilor din interese de participare, cu excepţia dividendelor
primite de la entităţile afiliate, a veniturilor din alte investiţii şi împrumuturi care
fac parte din activele imobilizate, a altor dobânzi de încasat şi a altor venituri
similare;
g) cuantumul profitului sau pierderii brut(e);
h) cuantumul impozitului pe profit recunoscut în cursul exerciţiului financiar în
cauză;
i) cuantumul impozitului pe profit plătit în cursul exerciţiului financiar în cauză; şi
j) cuantumul câştigurilor acumulate la sfârşitul exerciţiului financiar în cauză.
Raportul privind impozitul pe profit trebuie sa prezinte informaţiile separat

pentru fiecare stat membru si se publică în termen de 12 luni de la data bilanţului
exerciţiului financiar pentru care este întocmit raportul. Acesta rămâne accesibil pe
pagina de internet a entitatii vizate pentru o perioadă de cel puţin 5 ani consecutivi.
190
În cazul în care există obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale, raportul de
audit stabileşte dacă, pentru exerciţiul financiar anterior exerciţiului financiar pentru
care au fost întocmite situaţiile financiare care fac obiectul auditului, entitatea a avut
obligaţia de a publica un raport privind informaţiile referitoare la impozitul pe profit şi,
în caz afirmativ, dacă raportul a fost publicat.
Am dorit sa prezentam cateva aspecte legate de aceasta noua raportare, dar

tinand cont de categoriile de entitati vizate (cifra de afaceri > 3.700.000.000 lei) nu am
transpus intr-o maniera foarte analitica prevederile legale. Mai multe detalii puteti citi
parcurgand continutul OMF 2.048/2022.
-------------------------------------------------------------------------------
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe
Lect. Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de
o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal
ori monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
191

2024.02. SUPORT Noutati Fiscale 2024

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2024.02. SUPORT Noutati Fiscale 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regimul Microintreprinderilor 2023-2024

(Legea 296/2023 si OUG 115/2023)

DUPA 01.01.2024 – OUG 115/2023

Plafonul de 500.000 de euro – intreprinderi legate

Intreprinderi legate (Legea 346/2004)

Detinere directa/indirecta a peste 25% din capitalul social

In anul 2023, toate cele 6 societati au putut ramane microintreprinderi.

Nu pot fi microintreprinderi următoarele persoane juridice române:

Incepand cu 1 ianuarie 2023, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este

ATENTIE! Practic, incepand cu 1 ianuarie 2024, daca o microintreprindere trece

In niciun caz, entitatea ALFA nu putea sa redevina microintreprindere in cursul

O persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta să fie microîntreprindere

Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu

ART 51 - Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa

ART 52 - (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa

Tinand cont ca, insumand cele 3 fractiuni de norma rezulta 9 ore/zi, se

Incepand cu 1 ianuarie 2023, dacă perioada de suspendare este mai mare de 30

Incepand cu 1 ianuarie 2023 s-a abrogat prevederea cu privire la optiunea unei

Platitor de impozit pe profit:

DUPA 01.01.2024 (Legea 296/2023)

Daca entitatile care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN de mai

Daca în cursul anului, o microîntreprindere NU mai desfășoară activitățile pentru

3. Reguli de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplineşte

Entitatea ALFA are la dispozitie 30 de zile sa angajeze o alta persoana, termen

Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activități

4. Baza impozabila (Art 53 Cod fiscal)

Pentru stabilirea plafoanelor (60.000 si 500.000 de euro) trebuie să luaţi în calcul

La baza impozabila se adaugă următoarele:

Trimestrul I (societatea este microintreprindere):

- inregistrarea impozitului pe venit la 31 martie:

7.500 lei 698 = 4418 7.500 lei

Trimestrul II (societatea este platitoare de impozit pe profit):

Venituri impozabile = 2.000.000 lei

- inregistrarea impozitului pe profit la 30 iunie:

96.160 lei 691 = 4411 96.160 lei

5. Termene de declarare a mențiunilor (Art 55 Cod fiscal)

Persoanele juridice române comunică organului fiscal aplicarea sistemului de

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit ca urmare a

6. Reducerea impozitului in urma achizitiei de case de marcat

Conform OUG 115/2023, incepand cu anul 2024 valoarea caselor de marcat NU

Scenariul 2: Presupunem ca, in acest trimestru, veniturile obtinute sunt de 100.000

Venituri obtinute = 100.000 lei

In urmatoarele 28 de trimestre (7 ani), entitatea ar fi trebuit sa poata scadea din

7. Recuperarea pierderii fiscale

Este bine cunoscut faptul ca o microintreprindere NU isi poate diminua baza

8. Regimul cheltuielilor de protocol si sponsorizare

In cazul entitatilor platitoare de impozit pe profit exista limitari fiscale in ceea ce

Retineti! In cazul microintreprinderilor NU EXISTA LIMITARI de tipul celor de

Chiar daca nu exista limite la calculul impozitului, ar fi bine sa nu exageram cu

In perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, microîntreprinderile care au

Pana la 31 decembrie 2023, microîntreprinderile care au efectuat sponsorizări

Bonificatie acordata = 1.500 lei x 2% = 30 lei

Conform OUG 115/2023, organul fiscal comunică entităţilor beneficiare, în baza

Obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe venit revine organului

Trimestrul I 1.500 lei

Nu uitati ca o sponsorizare care depaseste limita de 20% din impozitul unui

Elemente Suma Baza imp

În august 2023, societatea a achiziţionat şi a pus în funcţiune o casă de marcat de 800

Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul al

Baza impozabila = 187.000 lei

- inregistrarea impozitului pe venit la 30 septembrie:

Începând cu 1 ianuarie 2023 a fost abrogata Legea 170/2016 privind impozitul