Metode de determinare a duratei ciclului operativ

Determinarea duratei ciclului operativ prin metoda succesivă

Metoda succesivă se caracterizează prin faptul că trecerea la operaţia următoare a
cantităţii de produse dintr-un lot se realizează doar după ce întreaga cantitate a fost executată la
operaţia anterioară. Prin aplicarea acestei metode se realizează o durată maximă a ciclului
operativ care se determină astfel:
𝒏

𝑫𝒄𝒐𝒔 = 𝒒 ∙ ∑ 𝒕𝒖𝒊
𝒊=𝟏
Dcos – durata ciclului operativ prin metoda succesivă;
q –cantitatea de produse din cadrul lotului;
tui – timpul unitar al operaţiei „i”;
n – numărul de operaţii din fluxul tehnologic;

Această metodă se aplică în cazul producţiei individuale şi de serie mică deoarece

cantitatea care trebuie prelucrată în aceste cazuri este mică.

Determinarea duratei ciclului operativ prin metoda paralelă

Metoda paralelă se caracterizează prin faptul că trecerea la operaţia următoare a
fiecărei unităţi de produs din cadrul lotului se face imediat ce s-a încheiat prelucrarea la operaţia
precedentă, fără a mai aştepta ca aceeaşi operaţie să fie executată pentru toate unităţile din cadrul
lotului. Această metodă se aplică în cazul producţiei de serie mare şi de masă. Durata ciclului
operativ prin aplicarea acestei metode este minimă şi se calculează analitic astfel:

𝑫𝒄𝒐𝒑 = ∑ 𝒕𝒖𝒊 + (𝒒 − 𝟏) ∙ 𝒕𝒖𝒎𝒂𝒙

𝒊=𝟏
Dcop – durata ciclului operativ prin metoda paralelă;
tumax – cel mai mare timp unitar aferent operaţiei principale;

Din punct de vedere grafic, aplicarea acestei metode presupune parcurgerea

următoarelor etape:
1. Se reprezintă grafic prima piesă din lot la toate operaţiile;
2. Se reprezintă toate piesele din lot la operaţia principală care are timpul unitar maxim;
3. Pornind de la piesele reprezentate grafic la operaţia principală, se reprezintă
executarea pieselor la celelalte operaţii astfel încât trecerea unei piese de la o
operaţie la alta să se realizeze fără întreruperi.
Determinarea duratei ciclului operativ prin metoda mixtă
Metoda mixtă reprezintă o combinaţie între metoda succesivă şi paralelă. Aceasta se
aplică de regulă pentru producţia de serie mijlocie şi se caracterizează prin faptul că:
✓ trecerea de la o operaţie la alta se realizează după terminarea primei piese de la
operaţia anterioară, la care se adaugă, dacă este nevoie, un anumit interval de timp;
✓ la fiecare operaţie se asigură continuitatea prelucrării întregului lot de produse.
Din punct de vedere analitic, durata ciclului operativ prin aplicarea acestei metode se
determină astfel:
𝒏

𝑫𝒄𝒐𝒎 = ∑ 𝒕𝒖𝒊 + (𝒒 − 𝟏) ∗ 𝒕𝒏 + ∑ 𝑫𝒏−𝟏/𝒏

𝒊=𝟏
Dcom – durata ciclului operativ prin metoda mixtă;
tn – durata ultimei operaţii;
Dn-1/n – decalajul de timp între prelucrarea primei piese din lot la operaţia antecedentă
(n-1), cu timpul unitar mai mare (tun-1), şi momentul începerii prelucrării lotului de produse la
operaţia curentă (n), cu timpul unitar mai mic (tun).

𝑫𝒏−𝟏/𝒏 = (𝒕𝒖𝒏−𝟏 − 𝒕𝒖𝒏 )(𝒒 − 𝟏)

Din punct de vedere grafic, aplicarea acestei metode presupune parcurgerea

următoarelor etape:

1. Se reprezintă grafic întregul lot de produse la prima operaţie;

2. Se reprezintă toate piesele din lot, la fiecare operaţie, după următoarele reguli:
a. La operaţiile care au timpul unitar mai mare sau egal cu timpul unitar al
operaţiei antecedente (tuin ≥ tuin-1), executarea tuturor pieselor din lot se
realizează imediat după terminarea primei piese de la operaţia antecedentă;
b. La operaţiile care au timpul unitar mai mic decât timpul unitar al operaţiei
antecedente (tuin < tuin-1), executarea tuturor pieselor din lot se realizează
după terminarea primei piese de la operaţia antecedentă plus decalajul de
timp calculat conform formulei Dn-1/n.
Aplicaţia 1
Un lot de producţie format din 4 piese este prelucrat în cadrul a 4 operaţii tehnologice având
următoarele durate: tu1 = 1 oră, tu2 = 1 oră, tu3 = 4 ore, tu4 = 2 ore. Să se calculeze analitic şi
grafic durata timpului operativ folosind cele trei metode de îmbinare în timp a operaţiilor.

Aplicaţia 2
Un lot de producţie format din 4 piese este prelucrat în cadrul a 4 operaţii tehnologice având
următoarele durate: tu1 = 2 ore, tu2 = 2 ore, tu3 = 3 ore, tu4 = 1 oră. Să se calculeze analitic şi
grafic durata timpului operativ folosind cele trei metode de îmbinare în timp a operaţiilor.

Aplicaţia 3
Prelucrarea unei cantităţi de patru piese necesită cinci operaţii tehnologice cu următorii timpi
unitari: tu1 = 2 ore, tu2 = 3 ore, tu3 = 1 oră, tu4 = 4 ore, tu5 = 2 ore. La fiecare operaţie există un
singur loc de muncă. Să se determine durata ciclului operativ, analitic şi grafic, prin cele trei
metode de îmbinare în timp a operaţiilor.

Aplicaţia 4
Pentru prelucrarea cantităţii de cinci piese sunt necesare patru operaţii cu următorii timpi unitari:
tu1 = 1 oră, tu2 = 2 ore, tu3 = 3 ore, tu4 = 2 ore. Să se calculeze analitic şi grafic durata ciclului
operaţional folosind cele trei metode de îmbinare în timp a operaţiilor.

Aplicaţia 5
Un lot de producţie format din 3 piese este prelucrat în cadrul a 6 operaţii tehnologice cu
următoarele durate: tu1 = 2 ore, tu2 = 1 oră, tu3 = 4 ore, tu4 = 1 oră, tu5 = 3 ore, tu6 = 1 oră. Să se
calculeze analitic şi grafic durata ciclului operativ folosind cele trei metode de îmbinare în timp a
operaţiilor.