Gestionarea deșeurilor

rezultate din activități

medicale.

Asistent Universitar Dmitri Covalciuc

Ce sunt deșeurile medicale?
Inevitabil, în urma tratamentelor și analizelor aplicate
apar o serie de resturi organice și anorganice, cu potențial
periculos față de persoanele ce le manipulează, dar și față
de mediul înconjurător. Din această cauză, orice instituție
care activează în domeniul sănătății are obligația de a
aborda situația în mod corespunzător, în ceea ce privește
colectarea, depozitarea, ambalarea și eliminarea
deșeurilor medicale.
O obligație în acest sens este apelarea la firme
specializate și autorizate în administrarea deșeurilor
periculoase, pentru a le elimina într-un mod sigur.
 Deșeurile medicale – clasificare
• Deșeuri periculoase – în acestă categorie, se înscriu acele
deșeuri care au intrat în contact cu sângele și alte fluide
biologice ale pacienților; sunt producătoare de boli
(microorganisme viabile sau toxine ale lor), natura periculoasă
a acestora fiind caracterizată de proprietatea H9 (aferentă
deșeurilor infecțioase);
• Deșeuri nepericuloase – în această categorie, se încadrează
deșeurile care nu au intrat în contact cu fluide biologice sau cu
pacienți cu boli contagioase: lenjerii necontaminate, scutece
de unică utilizare, substanțe chimice (dezinfectanți), precum și
medicamente nepericuloase.
 Deșeurile medicale periculase sunt de mai
multe tipuri:
• 1.Deșeuri înțepătoare-tăietoare: totalitatea instrumentelor utilizate pentru
pătrunderea țesutului uman (ace, catetere, lame de bisturiu etc.).
• Tipul de reciepient colector potrivit pentru acest tip de deșeuri: recipient pentru
tăietoare-înțepătoare, din polipropilenă.
• 2. Deșeuri anatomo-patologice: totalitatea organelor umane și a fragmentelor din
acestea, a părților anatomice, materialului de biopsie, etc.
• Tipul de reciepient colector potrivit pentru acest tip de deșeuri: reciepient
polipropilenă pentru anatomo-patologie.
• 3. Deșeuri înfecțioase: totalitatea echipamentelor sanitare care au intrat în contact
cu sângele sau diverse alte fluide biologice, virusuri, bacterii, paraziți, având
potențial infecțios pentru indivizii care ar putea intra în contact cu acestea.
• Tipul de reciepiente colectoare potrivite pentru acest tip de deșeuri: sacii pentru
deșeuri infecțioase sau cutiile pentru deșeuri infecțioase.
• 4. Deșeuri chimice: totalitatea substanțelor care nu au fost utilizate
anterior expirării, precum și soluțiile destinate curățării spațiilor în care
s-au desfășurat activități; acizi, baze, solvenți, produse chimice
organice și anorganice;
• 5. Medicamente citostatice și citotoxice
• Tipul de reciepient colector potrivit pentru acest tip de
deșeuri: recipient polipropilenă pentru chimiterapie.
• 6. Resturi de amalgam rezultate din tratamentele stomatologice.
• Colectarea deșeurilor periculoase se face, desigur, în recipientele de
colectare aferente fiecărui tip. Firmele specializate pun la dispoziție
recipiente pentru deșeuri diverse.
 SCOPUL PREZENTEI PROCEDUR
Este standardizarea modului de colectare, ambalare, depozitare temporară, transportare
şi neutralizare a Deşeurilor rezultate din Activităţile Medicale pentru a preveni afectarea
sănătăţii personalului medical, pacienţilor, aparţinătorilor, precum şi pentru a preveni contaminarea
mediului.

DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII OPERAȚIONALE (PO)

Prevederile prezentei proceduri se aplică în toate subdiviziunile instituției, în care se
desfășoară activități de tratament și îngrijire a pacienților, și se adresează întregului personal medical
(medici, asistente, infermiere, surori econoame), și alte persoane care în cursul activității desfășurate
utilizează procedura.
 Instruirea personalului
• Se efectuează conform PO gestionarea deșeurilor medicale, în următoarele
situații:
- La angajare;
- La preluarea unei sarcini noi de serviciu sa la trecerea la alt post;
- La introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor
existente;
- La introducerea de tehnologii noi;
- La recomandarea medicului epidemiolog, care a constatat nereguli în
aplicarea codului de procedură;
- Periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de
gestionare a deșeurilor, conform „Planului de instruiri anuale ale
angajaților”.
 Ce urmează după instruire?
• Instruirea în cascadă la locul de lucru, contra semnătură
Șeful de
• Testarea angajaților – pentru evaluarea cunoștințelor
subdiviziune
• Monitorizarea zilnică a implementării și aplicării în practică

• Audit intern periodic de monitorizare a implementării PO gestionarea deșeurilor

medicale
 Gestionarea
deșeurilor
medicale
Eliminarea riscurilor cu privire la
manipularea deșeurilor medicale
presupune abordarea situației într-un mod
specific. În primul rând, este vorba despre
realizarea unei documentații de către
fiecare unitate ce activează în domeniul
medical, ce trebuie să conțină toate
informațiile necesare cu privire la
gestionarea acestora în mod sigur.
Cea mai bună soluție în acest sens este
apelarea la firme specializate în
consultanță de mediu și evidența gestiunii
deșeurilor care au o experiență bogată în
domeniu și care pot alcătui în cel mai scurt
timp un dosar complet. În al doilea rând,
este vorba despre un întreg lanț de acțiuni
ce trebuie luate de la generarea acestor
deșeuri până la neutralizarea lor.
Colectarea și depozitarea deșeurilor medicale

Deșeurile asimilabile celor menajere, ce nu prezintă un risc special,

sunt colectate în saci negri sau transparenți.
Deșeurile infecțioase vor ajunge în saci de culoare galbenă, iar cele
reciclabile în saci de culoare albastră.
Pentru adunarea deșeurilor înțepătoare-tăietoare se utilizează cutii cu
pereți rigizi. Ele se colectează în cutii cu capac special, ce nu permite
scoaterea ulterioară a obiectelor aruncate, marcate cu inscripția vizibilă
”Pericol biologic” sau cu alte marcaje, în funcție de substanțele prezente,
precum ”Inflamabil”, ”Coroziv”, ”Toxic”.
Containerele trebuie să fie fabricate din materiale rezistente la șocuri
mecanice, chimice sau biologice, trebuie să fie etanșe și ușor de spălat în
vederea refolosirii lor.
 Evidența DRAM
• Înregistrarea cantităților de deșeuri periculoase generate de instituție,
se efectuează în Registrul de evidență de gestionare a deșeurilor a
camerei de autoclavare, prin calcularea cantităților lunare.

• Anual, instituția prezintă un raport privind activitatea de gestionare

a deșeurilor medicale (Anexa 7). Responsabili de întocmirea acestui
raport este Serviciul sanitar-epidemiologic.

• Responsabili de înregistrarea și raportarea deșeurilor

nepericuloase este Șeful Serviciului gospodăresc.
 Cerințe de transportare a deșeurilor
nepericuloase:
- Deșeurile se păstrează în ambalajul în care au fost
colectate;
- Persoanele responsabile: infermiera, sora
econoamă din secție;
- La necesitate;
- Prin intermediul tuburilor colectoare de deșeuri,
care se găses pe fiecare etaj în aripa stângă și
dreaptă.
 Transportul deșeurilor medicale
Transportarea deșeurilor medicale de la locul în care
au fost generate și până la locul în care vor fi
neutralizate este reglementată prin Ordinul
Ministerului Sănătății numărul 613 din 2009.
Autovehiculele implicate în această operațiune
trebuie să fie special amenajate și întrebuințate doar
pentru acest scop.
De asemenea, conform HG 1061/2008, transportul
deșeurilor trebuie să se realizeze în baza
documentului de transport, care poate fi formularul
de transport deșeuri periculoase (Anexa 2 la
hotărâre), sau formularul de transport deșeuri
nepericuloase (Anexa 3 la hotărâre). Mai mult, în
cazul deșeurilor periculoase, dacă în cadrul unui an
calendaristic se generează mai mult de o tonă de
astfel de deșeuri, este obligatorie obținerea
acordului autorităților competente în domeniu
anterior realizării transporturilor (Anexa 1 la
hotărâre).
Eliminarea deșeurilor medicale
• Eliminarea este operațiunea finală prin care sunt
tratate deșeurile medicale, în așa fel încât să nu mai
prezinte riscuri nocive pentru mediul înconjurător
și pentru sănătatea oamenilor. În vederea atingerii
acestor deziderate se pot aplica două proceduri
specifice.
• Cea mai des utilizată este incinerarea la temperaturi
înalte pentru distrugerea deșeurilor anatomo –
patologice și a medicamentelor expirate. Operatorii
economici care realizează acest procedeu trebuie să
doteze incineratorul cu sisteme performante de
filtrare, care să împiedice eliminarea în atmosferă a
unor noxe periculoase.
• Al doilea procedeu utilizat se referă la sterilizarea
termică, realizată cu ajutorul aburului sub presiune.
Prin acest tratament, diversele obiecte infectate
devin sterile și nu mai prezintă risc putând fi
manipulate ca deșeu obișnuit.
 Riscurile generate de deşeurile
Care sunt medicale care crează cea mai mare
îngrijorare sunt reprezentate de
riscurile posibilitatea contactării hepatitelor
virale B, C, D sau HIV, în urma
generate de înţepării cu ace contaminate, sau în
deșeurile urma contactului cu sângele, sau alte
fluide ce conţin sânge contaminat, cu
medicale? răni deschise, sau membrane
mucoase.
Riscurile presupuse de colectarea, manevrarea
și distrugerea deșeurilor medicale
Gestionarea deșeurilor medicale este efectuată prin conlucrarea mai
multor verigi, începând cu personalul medical din instituțiile de
specialitate, continuând cu personalul de întreținere și finalizându-se cu
angajații firmelor specializate în transportul și distrugerea în mod sigur
a acestora. În fiecare etapă riscurile sunt prezente și pot avea urmări
grave dacă nu este respectată întocmai legislația, iar activitățile
specifice nu sunt făcute într-un mod responsabil. Printre aceste riscuri
se numără:
• Transmiterea unor boli extrem de periculoase către persoanele care
manipulează deșeurile
• Există și riscuri de natură juridică, ce pot apărea atunci când
documentația cu privire la gestionarea deșeurilor medicale nu este
realizată corespunzător sau atunci când, deși există, nu este respectată.
• Neutralizarea și depozitarea ulterioară a resturilor pot afecta mediul
înconjurător dacă activitățile respective nu sunt făcute prin respectarea
regulilor cu privire la protecția mediului înconjurător.
Tipuri de riscuri generate de deșeurile
medicale:
• Riscuri generate de deşeurile chimice şi
farmaceutice
• Riscuri generate de deşeurile genotoxice
• Riscuri generate de modalităţile de eliminare
finală a deşeurilor
 Riscuri generate de
deşeurile chimice şi
farmaceutice:
Multe din produsele chimice şi farmaceutice
folosite în unităţile sanitare sunt periculoase
prin faptul că prezintă următoarele
caracteristici: toxice, genotoxice, corozive,
inflam abile, explozive. Cantităţi mai mari de
astfel de deşeuri apar atunci când se
îndepărtează produse chimice şi farmaceutice
nedorite sau expirate. Acestea pot provoca
intoxicaţii prin absorbţie, prin piele sau
mucoase, prin inhalare sau ingestie.
 Riscuri generate de
deşeurile genotoxice:

Manipularea deşeurilor genotoxice trebuie

făcută cu mare grijă, deoarece orice eliberare a
acestui tip de deşeuri în mediul înconjurător
poate avea consecinţe ecologice dezastruoase.
Studii experimentale au arătat că multe
medicamente antineoplazice sunt cancerigene şi
mutagene. Multe medicamente (ex: droguri)
citotoxice sunt foarte iritante şi au efecte locale
supărătoare la contactul direct cu pielea sau cu
ochii.
Riscuri generate de modalităţile de eliminare
finală a deşeurilor:
Incinerarea deşeurilor medicale care conţin material plastic, având în
compoziţie clor determină producerea dioxinei. Dioxina este o substanţă
cancerigenă cunoscută. O dată formată, dioxina se leagă de particule
organice, care sunt purtate de vânt, se depun pe sol şi în apă. Dioxina se
leagă de AND-ul nuclear. Se comportă ca un potenţial promotor al
cancerului, slăbeşte răspunsul imun şi este asociată cu multe efecte
negative a supradezvoltării şi reproducerii (endometrioza, defecte
genetice, nivele scăzute ale testosteronului). Toate aceste efecte se
produc în urma expunerii la nivele scăzute de dioxina.
Principalele grupuri
de risc sunt:

• medici, asistente medicale, personal

auxiliar şi de întreţinere a unităţii sanitare;
• pacienţi;
• vizitatori;
• lucrători din serviciile auxiliare: spălătorie,
depozitul de materiale sanitare, cei care se
ocupă cu colectarea și transportarea
deșeurilor;
• lucrători din serviciile ce se ocupă cu
tratarea și eliminarea deșeurilor în unitatea
sanitară.
 Cadrul legislativ
Reglementări internaționale:
• Safe management of wastes from health-care activities. Second edition. Edited by Yves Charter,
Jorge Emmanuel, Ute Pieper, World Health Organization, 2014, 329 p.
Reglementări naționale:
• Hotărârea Medicului Şef Sanitar de Stat al Republicii Moldova nr.5 din 14.12.2001 a MS al RM cu privire
la aprobarea şi implementarea „Regulamentului privind gestionarea deşeurilor medicale”.
• Ordinului Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 9 din 06.01.2006 “Cu privire la nimicirea
inofensivă a medicamentelor cu termen expirat, contrafăcute, cu deficiențe de calitate sau fără documentre
de origine (însoțire)”.
• Ghid de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale aprobat prin ordinul MS nr.51 din 16.02.2009.
• Ordinului nr.722 din 16.07.2012 „Cu privire la ameliorarea activităţii serviciului anatomopatologic
în Republica Moldova”.
• Ordinul Ministerului Sănătății nr. 652 din 06.06.2013 “Cu privire la implementarea Strategiei de
gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.
• Ghid practic „Siguranţa injecţiilor” aprobat prin ordinul MS RM nr.765 din 30.09.2015.
• Regulament sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.696/2018.
Aveți grijă de sănătatea dumnevoastră!
Mulțumesc pentru antenție!