1

Determinarea coeficientului de vâscozitate al lichidelor şi a

rezistenţei la curgere

Scopul și obiectivele lucrării

Scopul constă in studiul curgerii laminare a unui lichid real. Se vor urmări următoarele
obiective: dependența volumului de lichid colectat în cilindrul gradat în funcție de
diferența de nivel, determinarea diferenței de presiune și a debitului volumic,
determinarea coeficientului de vâscozitate și a rezistenței la curgere.

Principiul lucrării

În curgerea laminară a lichidelor reale, straturile de fluid newtonian întâmpină în

alunecarea relativă o forţă de frecare

dv
F=η .S (1)
dx
Unde:
- S reprezintă mărimea suprafeţelor în alunecare relativă,
dv
- = gradientul vitezei (viteza de variație a vitezei) pe direcţia normală faţă de
dx
viteza de curgere a fluidului, iar
-  = un coeficient de proporţionalitate ce depinde de natura lichidului şi se numeşte
coeficient de vâscozitate dinamică. În S.I.,  se măsoară în Poise (Ns/m2). Coeficientul
de vâscozitate depinde de temperatură şi de compoziţia fluidului.

Dacă fluidul curge laminar printr-un tub de lungime  și raza r sub acţiunea unei
diferenţe de presiune p constantă, curgerea este staţionară şi debitul volumic Qv este
dat de legea Hagen-Poisseuile:

π r4
Qv = Δp (2)
8η 

Unde:
- Qv = debitul volumic (m3/s)
- p = diferența de presiune dintre nivelurile de curgere a lichidului (N/m2)

Rezistenţa la curgere, Rc, este definită de relaţia :

Δp 8η
Rc = = (3)
Qv π r4

Din relaţia (3) rezultă că pentru curgerea laminară, rezistenţa la curgere este constantă.

Pentru determinarea experimentală acestor parametrii se foloseste relaţia (2). Dacă

această lege se respectă graficul ei va fi liniar (este de forma y = ax + b), panta dreptei a
depinzând de coeficientul .
2

y = ax + b

4
πr
Qv = Δp 
8η 
4 (4)
πr 1
panta = =
8η  R
c

Debitul volumic este determinat măsurând volumul de lichid V ce curge în

intervalul de timp t printr-un tub capilar și se calculeaza dupa formula:
V
Qv = (5)
t
Astfel, după aflarea pantei din grafic (calculată prin metoda grafică) din relația 4 se
pot calcula coeficientul  și rezistența la curgere Rc.

Montaj experimental.
Aparatul experimental este alcătuit dintr-un
vas de sticlă (1) prevăzut cu un robinet (R) în
partea inferioară şi care este montat cu
ajutorul unui colier pe tija metalică (2)
gradată a unui suport. Colierul se poate fixa
în diferite poziţii pe tijă pentru a se obține mai
multe diferențe de nivel (h ) între suprafața
liberă a lichidului și nivelul capilarului. De
robinet se leagă un furtun care are la celălalt
capăt un tub capilar (3) fixat în poziţie
orizontală.
Fig.1
Modul de lucru

1. Vasul rezervor 1 se fixează la înălţimea dorită şi se măsoară distanţa h de la

suprafaţa lichidului până la nivelul capilarului. Valoarea h se trece în tabel.
2. Se masoara diametrul interior si lungimea tubului de sticla.
3. Se deschide robinetul R şi se colectează lichidul timp de aproximativ 30 s.
Volumul lichidului se măsoară cu un cilindru gradat şi valoarea se trece în tabel.
4. Se repetă operaţia de la punctul 3 de 2 ori
5. Se repetă operaţiile de colectare a lichidului pentru diferite valori h (cel puţin 5
valori distincte).
6. Se calculează valorile p = gh şi se trec în tabel.
7. Se calculează valorile Qv = V/t cu relația (5). Se calculează pentru fiecare p.
8. Se reprezintă grafic = f (p).
9. Se determină panta graficului (4) din care se calculează si .
10. Se determină erorile pentru  (deviația standard  și eroarea relativă ).
apă = 1000 kg/m3
_______________________________________________________________________________________________

Tabel cu rezultate experimentale

Nr. r l h p t V 𝑸𝒗
crt = 𝑽/𝒕
m m m Nm -2 s m3 m 3 s-1 m 3 s-1 Nsm-2 Ns.m-5
1 0,00125 0,055

Concluzii
Se va răspunde la următoarele întrebări:
1. Care este principala concluzie a acestui experiment?

2. Care este valoarea coeficientului de vâscozitate al apei comparativ cu

valoarea teoretică (la temperatura din laborator):

3. De cine depinde rezistența la curgere a lichidului?