Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

MASTER DREPT ANTREPRENORIAL

INFRACȚIUNI DE SERVICIU
INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERVICIU

PROFESOR COORDONATOR:
CONSTANTIN DUVAC

STUDENT:
PROTOPOPESCU IOANA-VERONICA
CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................3
CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR DE SERVICIU. .4
CAPITOLUL II – ANALIZA INFRACȚIUNII DE ABUZ ÎN SERVICIU...................................9
CONCLUZII..................................................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................12
INTRODUCERE

Săvârşirea infracţiunilor duce la naşterea raportului juridic de drept penal în virtutea


căruia apare dreptul statului de a trage la răspundere penală pe făptuitor şi obligaţia acestuia de a
suporta consecinţele faptelor sale.
Relațiile sociale menite să asigure buna desfășurare a activității organelor sau instituțiilor
de stat sau publice și implicit apărarea intereselor legale ale persoanelor particulare sunt apărate
de legea penală împotriva atingerilor ce pot fi aduse prin încălcarea îndatoririlor de serviciu de
către funcționarii publici sau ceilalți funcționari.1
Aceste fapte prezintă pericol social deoarece constituie o încălcare a legalității în
activitatea de serviciu, săvârșită chiar de acela care este împuternicit, în virtutea calității sale
speciale să o apere.
Folosindu-se de atribuțiile de serviciu, aceste persoane sâvărșesc infracțiuni deosebit de
periculoase, cauzând daune atât intereselor publice, cât și intereselor legitime ale cetățenilor
aparte și ale întregii societăți. Prin aceste fapte, cei vinovați diminueaza autoritatea organelor
corespunzatoare în fața populației și, totodată, influențează negativ activitatea normală și efectivă
a organelor administrației publice.
Evoluția legislației penale ce reglementează răspunderea pentru infracțiunile comise de
persoanele cu funcție de răspundere cunoaște câteva etape, iar pentru început aceste infracțiuni
nu au fost separate într-un singur capitol aparte. Mai târziu, legislațiile diferitor țări au început a
grupeze aceste infracțiuni după subiectul acesteia.
Lucrarea de față a fost elaborată cu scopul de a cerceta măsurile penale si înțelege mai
bine infracțiunile de serviciu, fiind structurată în două capitole în care am încercat să prezint pe
scurt, cu ajutorul surselor oficiale si a materialelor studiate, infracțiunea de abuz în serviciu.
Primul capitol cuprinde aspecte generale ale infracțiunilor de serviciu, cât și cateva
exemple de infracțiuni de serviciu descrise pe scurt. Al doilea capitol își concentrează atenția
asupra infracțiunii de abuz în serviciu.

1
Petrisor N. Petru, Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege.
Timisoara, Editura Mitron 1997
CAPITOLUL I – ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE INFRACȚIUNILOR
DE SERVICIU

Infracțiunile de serviciu privesc acele fapte, cu un pericol social ridicat prin care se aduce
atingere ordinii si disciplinei în muncă, bunei funcționări a autorităților sau instituțiilor publice
ori altor unități de stat ori private, vătămându-se drepturile și interesele patrimoniale sau
nepatrimoniale ale persoanelor fizice ori juridice.2
Funcționarul public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fără remunerație, exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii,
în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătorești; exercită o
funcție de demnitate publică sau o funcție publică de orice natură sau exercită, singură sau
împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei
persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat ori al unei persoane juridice declarate
ca fiind de utilitate publică, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. 3
Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un
act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a
drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie
publică.4
Capitolul al II-lea din Partea Specială a Noului Cod Penal, cuprinde incriminări cu
primive la faptele de serviciu, săvârșite fie numai de funcționari, fie de către aceștia și de către
persoane fizice care exercită o profesie de interes public.
Delapidarea este însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în
interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de
a ocupa o funcţie publică. Și tentativa de delapidare se pedepsește.5

Purtarea abuzivă este întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către


cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni
sau cu amendă. Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se

2
V. Brutaru, Ș. Daneș, C. Duvac, I. Griga, I. Ifrim, G. Ivan, G. Paraschiv, I. Pascu, I. Rusu, M. Safta, I. Tănăsescu, T. Toader, I.
Vasiu - Explicațiile noului Cod penal, Volumul IV – Art. 295-309. București, Editura Univerul Juridic 2016

3
Art. 175 Cod Penal Dispoziții comune, Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală

4
Art. 297 Noul Cod Penal Abuzul în serviciu - Infracţiuni de serviciu

5
Art. 295 Cod Penal – Delapidarea
sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se
majorează cu o treime.6

Abuzul în serviciu este f apta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de


serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o
pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului
de a ocupa o funcţie publică. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public
care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori
creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică,
limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală
cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.7

Neglijența în serviciu reprezintă încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei
îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin
aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani
sau cu amendă.8

Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual este fapta funcţionarului public care, în
scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, a urgenta ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la
îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, pretinde ori
obţine favoruri de natură sexuală de la o persoană interesată direct sau indirect de efectele acelui
act de serviciu se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori activitatea în executarea
căreia a săvârşit fapta. Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un
funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate
asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita
profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.9

Uzurparea funcției este fapta funcționarului public care, în timpul serviciului,


îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările
prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.10
6
Art. 296 Cod Penal – Purtarea abuzivă
7
Art. 297 Cod Penal – Abuzul în serviciu

8
Art. 298 Cod Penal – Neglijența în serviciu

9
Art. 299 Cod Penal – Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual

10
Art. 300 Cod Penal – Uzurparea funcției
Conflictul de interese reprezintă fapta funcţionarului public care, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a
obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori
pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi
comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de
foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării
dreptului de a ocupa o funcţie publică. 11

Violarea secretului corespondenței reprezintă deschiderea, sustragerea, distrugerea sau


reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a
conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a
fost deschisă din greşeală, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 12

Divulgarea informațiilor secrete de stat – divulgarea, fără drept, a unor informaţii


secrete de stat, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt
afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevăzute în art. 176, se pedepseşte cu
închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Deţinerea, fără drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce conţine
informaţii secrete de stat, dacă poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute
în art. 176, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Persoana care deţine un document ce conţine informaţii secrete de stat, care poate afecta
activitatea uneia dintre persoanele juridice prevăzute în art. 176, nu se pedepseşte dacă predă de
îndată documentul la organul sau instituţia emitentă.13

Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice - divulgarea, fără drept, a


unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le
cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea
unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate
publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la
un an sau cu amendă.
acă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva
investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de
11
Art. 301 Cod Penal – Conflictul de interese

12
Art. 302 Cod Penal – Violarea secretului corespondenței

13
Art. 303 Cod Penal – Divulgarea informațiilor secrete de stat
protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o
infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.14
Neglijența în păstrarea informațiilor – reprezintă neglijența care are drept urmare
distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce conţine informaţii secrete de
stat, precum şi neglijenţa care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informaţii se
pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele prevăzute în art. 303 alin. (1) şi art. 304,
dacă au fost săvârşite din culpă.15

Obținerea ilegală de fonduri este folosirea ori prezentarea de documente sau date false,
inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării
finanţărilor obţinute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obţinerea pe nedrept a
acestor fonduri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Și tentativa se pedepsește. 16

Deturnarea de fonduri este schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor


materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale
și se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi
schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările
obţinute sau garantate din fonduri publice. Și tentativa se pedepsește.17

Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane


Dispoziţiile art. 289-292 şi ale art. 297-301 privitoare la funcţionarii publici se aplică în
mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită,
permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei
persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.
În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.18

Din analiza conținutului legal al fiecărei infracțiuni prin care se aduce atingere relațiilor
sociale care privesc bunul mers al activității organelor sau instituțiilor de stat sau publice, se
observa ca prin săvârșirea oricăreia dintre activitățile incriminate, sunt încălcate obligațiile de
serviciu de către funcționar, excepție făcând infracțiunile pentru care nu se cere ca subiectul activ
să aiba calitatea de funcționar (de exemplu darea de mită).
Legislația muncii (Codul muncii, hotărâri și ordonanțe care privesc relațiile de muncă)
stabilește drepturile și obligațiile tuturor angajaților. Unele îndatoriri de serviciu sunt prevăzute
14
Art. 304 Cod Penal – Divulgarea informațiilot secrete de serviciu sau nepublice
15
Art. 305 Cod Penal – Neglijența în păstrarea informațiilor

16
Art. 306 Cod Penal – Obținerea ilegală de fonduri

17
Art. 307 Cod Penal – Deturnarea de fonduri

18
Art. 308 Cod Penal – Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane
în regulamentele de ordine interioară, instrucțiuni sau ordine. Încălcarea cu vinovăție de către
funcționari a acestor obligații de serviciu atrage după sine, fie răspunderea material, disciplinară,
administrative, fie penală.
Criteriul general de activitate al infracțiunilor care aduc atingere unor activități de interes
public sau altor activități reglementate de lege, de simple abateri disciplinare, îl constituie gradul
de pericol social al faptei.
Organele ori instituțiile de stat sau publice, cât și persoanele particulare, sunt interesate în
egală măsură în asigurarea îndeplinirii regulate și eficiente de către funcționari a îndatoririlor de
serviciu pentru ca exercițiul funcționarilor să fie asigurat împotriva tendinței de a obține câștiguri
ilicite. Activitatea organlor sau instituțiilor de stat sau publice este apărată de legea penală contra
abuzurilor și neglijenței funcționarilor săvârșite fie în raporturile interne, adică în prejudiciul
imediat al unităților unde sunt angajați, fie în raporturile externe, adică în prejudiciul imediat al
unor persoane particulare.19
Activitatea organelor sau instituțiilor de stat sau publice este protejată și contra unor fapte (dare
de mita, trafic de influenta etc.) pentru a căror săvârșire nu se cere ca faptuitorul să aibă calitatea
de funcționar public sau funcționar, dar au legatură cu atribuțiile de serviciu ale acestora. Pentru
existenta acestor infractiuni se cere ca funcționarul public sau funcționarul să săvârșească
acțiunea incriminată in exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, și anume, atunci când desfășoară
activități legate de îndatoririle sale de serviciu.
Infracțiunile de abuz în serviciu se săvârșesc fie prin acțiune (comisive), fie prin inacțiune
(omisive), materializate în fapte concrete dintre cele mai diferite.
Prin acțiune se înțelege comiterea unei activități nepermise de lege, printr-o
conduită ilicită. Inacțiunea constă în omiterea sau neîndeplinirea unor activități impuse de lege și
devine faptă infracțională prin neexecutarea dispoziției legale.

19
Gheorghe Diaconescu,Constantin Duvac - Tratat de Drept Penal. Partea speciala, Bucuresti Editura C.H. Beck 2009
CAPITOLUL II – ANALIZA INFRACȚIUNII DE ABUZ ÎN SERVICIU

Amintim asa cum am menționat mai sus, Conform art. 297 alin. (1) C.pen., infracțiunea
de abuz în serviciu constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o
pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei
persoane juridice. Alin. (2) al aceluiași articol evidențiază forma asimilată a infracțiunii, care
constă și în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește
exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe
temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență
politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. 20
Abuzul în serviciu nu trebuie confundat cu abuzul de drept.
Actuala reglementare prevăzută în art. 297 NCP reunește infracțiunile prevăzute în art.
246-248 Cod Penal în vigoare, respectiv infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi și abuzul în serviciu contra intereselor
publice. În doctrină, s-a subliniat faptul că abuzul în serviciu în forma actuală este de sorginte
comunistă, ceea ce impune o regândire a incriminării, lăsând să funcționeze mai mult
răspunderea disciplinară sau administrativă, astfel încât incidența legii penale să fie posibilă
numai atunci când faptele săvârșite prezintă o gravitate deosebită.
Obiectul juridic este unul complex și constă în relațiile social-juridice referitoare la buna
desfășurare a activităților instituțiilor publice de stat sau private, pe de o parte, iar pe de altă parte
privește apărarea drepturilor fundamentale și intereselor oricăror persoane, drepturi sau interese
care sunt susceptibile de a li se aduce atingerea prin săvârșirea acestei infracțiuni. 21
Obiectul material al acestei infracțiuni, în general lipsește. Abuzul în serviciu contra
intereselor persoanelor este deci, lipsit de obiect material. Totuși, atunci când interesele legitime
ale unei persoane fizice sau juridice se referă la un bun, la un înscris, obiectul material va fi
reprezentat de acel bun sau înscris (de exemplu ipoteza în care funcționarul ridică abuziv, actele
din contabilitatea unei societăți comerciale sub pretextul efectuării unui control fiscal detaliat). 22
Subiectul pasiv al acestei infracțiuni nu este circumstanțiat printr-o calitate anume.
Subiectul pasiv general este reprezentat de către stat, ca titular al valorii sociale apărate prin
20
Art. 297 Cod Penal – Abuzul în serviciu

21
Abuzul în serviciu referat - disponibil la 23.01.2022 pe https://issuu.com/dinu1/docs/abuzul_in_serviciu

22
Abuzul în serviciu referat - disponibil la 23.01.2022 pe https://issuu.com/dinu1/docs/abuzul_in_serviciu
incriminarea faptei, și anume: bunul mers al activităților organelor și instituțiilor publice precum
și a altor persoane juridice de interes public.23

Dacă luăm în considerare statul ca fiind subiectul activ general, subiectul pasiv secundar
poate fi orice persoană fizică ale cărei interese legale au fost vătămate prin fapta abuzivă a
subiectului active. Pe lângă persoanele fizice, această infracțiune de abuz în serviciu poate avea
ca subiect pasiv și persoane juridice de drept privat, ale căror interese legale au fost vătămate
prin săvârșirea faptei.24
Infractiunile de abuz in serviciu se savarsesc fie prin actiune (comisive) fie prin inactiune
(omisive), materializate in fapte concrete dintre cele mai deferite.
Prin actiune se intelege comiterea unei activitati nepermise de lege, printr-o
conduita ilicita. Inactiunea consta in omiterea sau neindeplinirea unor activitati impuse de lege si
devine fapta infractionala prin neexecutarea dispozitiiei legale.
Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar, astfel
abuzul savarsit de un functionar public sau de un alt functionar se incadreaza in dispozitiile art.
246 C. pen. numai daca acesta nu are o incriminare distincta in codul penal.
Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuzul in serviciu contra
intereselor publice si abuzul in serviciu in forma calificata, sunt incriminari care privesc activitati
deosebite , si care alaturi de abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, sunt menite sa
asigure o aparare complexa a relatiilor sociale pe care le privesc.
Abuzul in serviciu contra intereselor publice are, ca si abuzul in serviciu contra
intereselor persoanelor , un caracter subsidiar. Aceasta inseamna ca o fapta de exercitare abuziva
a indatoririlor de serviciu se incadreaza in dispozitiile art. 248 alin. (1) C. pen. numai daca nu are
o incriminare distincta.25

23
Abuzul în serviciu referat - disponibil la 23.01.2022 pe https://issuu.com/dinu1/docs/abuzul_in_serviciu

24
Abuzul în serviciu referat - disponibil la 23.01.2022 pe https://issuu.com/dinu1/docs/abuzul_in_serviciu

25
Octavian Loghin, Tudorel Toader. Drept penal roman Partea Speciala, Bucuresti, Editura Sansa, 1999
CONCLUZII

Societatea a acumulat în decursul dezvoltării sale o anumită experienţă, lucru care a dus
la formarea unor reguli care să-i asigure desfăşurarea. Orice activitate socială se desfăşoară în
baza unor reguli. Necesitatea acestora se impune în relaţiile interumane, datorită faptului că la
realizarea unei activităţi participă mai multe categorii de persoane, diferite la sex, vîrstă,
profesie, etc., fiecare dintre acestea avînd roluri diferite în buna reuşită a acţiunii respective. Pe
de altă parte societatea a acumulat în decursul dezvoltării sale o anumită experienţă, lucru care a
dus la formarea unor reguli care să-i asigure desfăşurarea.
Abuzul se regăsește în faptele care implică utilizarea abuzivă a puterii publice, în scopul
obținerii, pentru sine sau pentru altul, a unui câștig necuvenit.
Astfel de fapte sunt abuzul de putere în exercitarea atribuțiilor de serviciu, înșelăciunea
sau prejudicierea unei alte persoane sau entități, utilizarea fondurilor ilicite în finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale, favoritismul, instituirea unui mecanism arbitrar de
exercitare a puterii în domeniul privatizării sau achizițiilor publice, conflictul de interese.
Analizând reglementarea actuală a infracțiunii de abuz în serviciu, constatăm că ea
reunește abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, prin îngrădirea unor drepturi și contra
intereselor publice din Codul Penal anterior.
Soluția legiuitorului are o importanță practică deosebită, deoarece, în trecut, se înregistrau
probleme de încadrare juridică pentru situația când fapta aducea atingere intereselor publice și
private, instanțele judecătorești reținând un concurs de infracțiuni între abuzul în serviciu contra
intereselor publice și abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor.
BIBLIOGRAFIE

1. Petrisor N. Petru, Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor
activitati reglementate de lege. Timisoara, Editura Mitron 1997
2. V. Brutaru, Ș. Daneș, C. Duvac, I. Griga, I. Ifrim, G. Ivan, G. Paraschiv, I. Pascu, I. Rusu, M.
Safta, I. Tănăsescu, T. Toader, I. Vasiu - Explicațiile noului Cod penal, Volumul IV – Art.
295-309. București, Editura Univerul Juridic 2016
3. Art. 175 Cod Penal Dispoziții comune, Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală
4. Art. 297 Noul Cod Penal Abuzul în serviciu - Infracţiuni de serviciu
5. Art. 295 Cod Penal – Delapidarea
6. Art. 296 Cod Penal – Purtarea abuzivă
7. Art. 297 Cod Penal – Abuzul în serviciu
8. Art. 298 Cod Penal – Neglijența în serviciu
9. Art. 299 Cod Penal – Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual
10. Art. 300 Cod Penal – Uzurparea funcției
11. Art. 301 Cod Penal – Conflictul de interese
12. Art. 302 Cod Penal – Violarea secretului corespondenței
13. Art. 303 Cod Penal – Divulgarea informațiilor secrete de stat
14. Art. 304 Cod Penal – Divulgarea informațiilot secrete de serviciu sau nepublice
15. Art. 305 Cod Penal – Neglijența în păstrarea informațiilor
16. Art. 306 Cod Penal – Obținerea ilegală de fonduri
17. Art. 307 Cod Penal – Deturnarea de fonduri
18. Art. 308 Cod Penal – Infracțiuni de corupție și de serviciu comise de alte persoane
19. Gheorghe Diaconescu,Constantin Duvac - Tratat de Drept Penal. Partea speciala, Bucuresti
Editura C.H. Beck 2009
20. Art. 297 Cod Penal – Abuzul în serviciu
21. Abuzul în serviciu referat - disponibil la 23.01.2022 pe
https://issuu.com/dinu1/docs/abuzul_in_serviciu
22. Octavian Loghin, Tudorel Toader. Drept penal roman Partea Speciala, Bucuresti, Editura
Sansa, 1999

S-ar putea să vă placă și