Subiectul II Dia Baldovin fica vitrega a Corneliei personaj principal in opera Hortensiei Papadat Bengescu Radacini.

i. O fire singuratica, un pic stranie si misterioasa, fiind caracterizata direct de catre autor: ii placea, in adevar, sa aiba ore de liniste deplina, sa-si asigure singuratatea.. Indirect caracterizata de faptele sorei sale Nory, era inchisa in sine, purtind un doliu inconsolabil: Nory strajuia durerea pe care nimeni nu i-o incredintase. Stilul de viata a Diei era unul melancholic, sufletul ii era dedicat numai amintirilor fata de mama sa si de logodnicul sau. Ea pastra mobile de care nu voise sa se disparta lucruri care permanent ii aminteau de persoanele apropiate. Dia traia in trecut respectind si onorind persoana, sau mai bines pus chipul mamei sale: repeat gesture rituale ale mamei ei, de care nu-si aducea bine aminte, deoarece era prea mica cind murise. . Eleganta, atenta si ingrijita: in fiecare zi la aceeasi ora trecea usor cu pielea de caprioara peste praful inexistent. . In ce priveste atitudinea fata de Nory, prezenta apropiata ii era prielnica. Iar Nory strajuia durerea pe care ar fi trebuit sa o simta Dia, se socotea investita. Ea era inundata de precautii si de inchipuiri in atitudinea sa fata de Dia lipsea totalmente o oarecare suplete, dorind sa afle mai multe date sigure. despre viata acesteea. Nory trecind pe linga camera Diei, a carei usa era inchisa, calca ape virful pantofilor, pentru a asculta ce se intimpla dupa usa. Hortensia reuseste sa deschida clar imaginea Diei, ea axeaza psihologia personajului pe explorarea sufletului, a reusit sa creeze o imagine adinca anume a fiintei personajului. George Calinescu spunea: Arta scriitoarei consta in surprinderea dramelor ascunse sub calmul conventiilor mondene, a murdariilor lustruite.. Citatul lui Calinescu se potriveste perfect la fragmentul dat, personajele apartinind anume lumii mondene, sufletele si faptele lor reprezinta anume acele murdarii lustruite, considerinduse mai superficiali decit altii ei nici nu observa reala durere pe care o simte Dia, transformind-o in ceva mizerabil: se purta stingaci din lipsa unor date sigure. Subiectul I 2. Cocorul, sugereaza demnitatea, meditatia si vigilenta, facindu-l sa devina un prototip al poetului. Totodata cocorul simbolizeaza longivitatea, o durabilitate in timp a idilor si creatiilor poetului. 3. a) De cind a plecat fiul, din ce in ce mai des ii aparea in fata, umbra stejarului, de care era agatat leaganul. a) Din pacate, odata nimerind sub umbra acestor decizii nu vom mai putea face nici o schimbare. b) Visul lui Icar parea atit de real, incit trezindu-se el mai simtea adierea rece a vintului. b) Cred ca pe 28 ianuarie, Sa inregistrez prima mea piesa. va putea fi inclus in lista Vise realizate. 5. Cocorii sunt vestitorii primaverii, ei vestesc oamenii s iasa la plug. Simbolul semanarii si aratului reprezinta raspindirea si cultivarea ideilor si a conceptiilor poetului, semenind cuvintele ca griul in pamint. Iar piinea este considerate drepr elemente primordiale: pamint, roada, foc, munca. Totodata ea reprezinta un dar vestitorilor si oaspetilor, dar cocorilor. 4. Pamint rumenit- epitet- soarele rasarind, lumineaza si incalzeste pamintul si roua reflecta razele, creind o imagine artistica irepetabila a zorilor; Amurguri ce adorm personificare raporteaza la dimensiune umana acest fenomen al naturii, moment intermediar ntre zi i noapte, ntre activitate si somn, semnifica apropierea negurii noptii...sfirshitul amurgului; zori si amurg - antiteza - reliefeaza mai adinc "opozitia", creind un efect de scurgere a timpului si sporeste expresivitatea opera; peste pamintulpeste amurguri enumeratie - semnifica trecerea inevitabila si , in acelasi timp, neobservabila a timpului; 1. Aceasta poezie m-a facut sa meditez asupra metaforei poetii cocori, trezindu-mi o mindrie si o liniste sufleteasca, inchipuindu-mi cocorii in zbor. *) 1) se izoleaza numele predicative ude, lucitoare 3) repetitie cocori [], cocori 2) adresare

izoleaz o propoziie incident, cu rol explicativ :Am fost, i zise, aci de fa i z o l e a z u n v o c a t i v s a u o s t r u c t u r n v o c a t i v d e r e s t u l e n u n u l u i : Stihuri, acum, pornii, v scuturai ( T.Arghezi ,Epigraf) marcheaz coordonarea prin juxtapunere a dou propoziii principale coordoneaz termenii unei repetiii: lume, lume, cu rol de accentuare a ideii poetice. marcheaz pauza impus n rostire de inversiunea topicii din sintagma pe care o preced:Copaci rocai, cu freamte s-au despuiat.. s e p a r p r o n u m e l e n v o c a t i v d e o a p o z i i e d e z v o l t a t : Tu, monstru al fierbintelui Egipt... coordoneaz termenii unei enumeraii, crend impresia unei acumulri