1.
Având în vedere că au încetat cauzele care au provocat instituirea interdicției
judecătorești, M s-a adresat instanței pentru ridicarea interdicției, iar, la data de
15 octombrie 2017, instanța i-a admis acțiunea. Între timp, la data de 1
septembrie 2017, tutorele lui M l-a chemat în judecată pe N pentru anularea unui
contract de vânzare cu privire la un tablou de valoare, pe care N l-a cumpărat de
la M, la data de 10 ianuarie 2012, pe motiv că la data încheierii contractului M se
afla sub interdicție. Tutorele pretinde că a aflat despre acest contract abia la data
de 15 septembrie 2014. În apărare, N a invocat prescripția dreptului la acțiune şi,
în subsidiar, caracterul neîntemeiat al acțiunii, pretinzând că, la data încheierii
actului, M avea discernământ, iar, în prezent, interdicția a fost ridicată de către
instanță, chiar dacă sentința nu a fost comunicată. Ce credeți că va dispune
instanța cu privire la acțiunea introdusă de tutorele lui M?
a) va respinge acțiunea ca neîntemeiată;
b) va admite excepția de prescripție a dreptului la acțiune și va respinge acțiunea;
c) va admite acțiunea și va dispunea anularea contractului de vânzare.
2. Societatea Park SRL (Park) a chemat în judecată Societatea Montaj SRL
(Montaj) pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să constate încetat
de drept, la data de 30 mai 2017, contractul încheiat între părți la 15 mai 2017 și
să oblige pârâta la despăgubiri în sumă de xxx lei, conform clauzei penale și
xxxx lei despăgubiri pentru marfa distrusă, ca urmare a neexecutării obligației
în termen. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unui parc
logistic și a încheiat cu pârâta un contract prin care aceasta s-a obligat să
monteze acoperișul unei hale (Hala 1) în termen de 15 zile calendaristice, cu
materiale proprii. Părțile au stipulat un pact comisoriu privind încetarea de drept
a contractului, debitorul fiind de drept în întârziere prin simpla neexecutare a
obligației în termen. Totodată, s-a convenit că, pentru neexecutarea obligației,
Montaj urmează să plătească daune în sumă de xxx lei către Park. Prin
întâmpinare, Montaj s-a apărat și a invocat excepția de neexecutare, arătând că,
la data de 1 martie 2017, a încheiat un contract de locațiune cu reclamanta pentru
o altă hală (Hala 2) din parcul logistic, iar reclamanta a întârziat predarea
folosinței, motiv pentru care Montaj nu a avut unde să-și depoziteze materialele
necesare realizării acoperișului la Hala 1. În ceea ce privește marfa distrusă,
pârâta arată că aceasta a fost depozitată de reclamantă la sfârșitul lunii iunie
2017, cunoscând că acoperișul Halei 1 nu era realizat și că se anunțau ploi
abundente. Apărările pârâtei au fost confirmate prin probele administrate. Care
credeți că va fi soluția instanței de judecată, în raport cu datele speței?
a) respingerea acțiunii, în temeiul excepției de neexecutare a contractului;
b) admiterea în parte a acțiunii și obligarea pârâtei la despăgubirile convenite prin
clauza penală;
c) admiterea în întregime a acțiunii și obligarea la despăgubirile pretinse.
3. C vă informează, în calitate de avocat, că a fost chemat în judecată de R pentru
ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestuia la
remedierea unor lucrări la care au apărut deficiențe ulterior recepției finale la
terminarea lucrărilor, sau reclamantul să fie abilitat de instanță să le execute
printr-o altă persoană pe cheltuiala lui C. Ce sfat juridic, din cele de mai jos,
credeți că este în avantajul lui C, dacă acesta pretinde că, într-adevăr, avea
obligația contractuală de a face remedierile, dar nu a fost înștiințat înaintea
chemării în judecată despre necesitatea realizării acestora?
a) să execute remedierile într-un termen rezonabil de la primirea cererii de chemare în
judecată;
b) să ceară respingerea acțiunii, întrucât nu a fost pus în întârziere;
c) să aștepte hotărârea instanței și să execute remedierile numai dacă va fi obligat.
4. Dacă A are o datorie față de B, garantată de C prin fideiusiune, iar A decedează,
care dintre ipotezele de mai jos considerați că este corectă din punct de vedere
legal?
a) dacă B îl moștenește pe A, datoria se stinge de drept prin confuziune;
b) dacă C îl moștenește pe A, obligația principală se stinge;
c) dacă C îl moștenește pe A, obligația accesorie de fideiusiune se stinge.
5. Clientul X este proprietarul terenului pe care Y a construit în anul 2013, cu
bună-credință, o casă de locuit. Pentru acest motiv, X l-a chemat în judecată pe
Y pentru a fi recunoscut proprietar al construcției și a fi înscris în cartea funciară,
optând pentru plata sporului de valoare adus terenului de către pârât. Acțiunea
este în curs de soluționare dar X dorește să știe de când este considerat
proprietar al construcției, având în vedere faptul că aceasta a fost distrusă
recent, în proporție de 90%, de un incendiu izbucnit dintr-o cauză necunoscută.
În raport cu datele speței și având în vedere că înscrierea în cartea funciară se
face doar în scop de opozabilitate față de terți, X va fi considerat proprietar:
a) de la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
b) de la momentul introducerii acțiunii, dacă aceasta este admisă;
c) de la momentul înscrierii în cartea funciară.
6. Antreprenorul A SRL execută o construcție cu destinație de magazin alimentar
pentru beneficiarul B SRL, iar alegerea materialelor și a metodei de construire
se află exclusiv la dispoziția beneficiarului. În cursul executării lucrării,
antreprenorul a realizat că materialele alese de beneficiar nu erau adecvate
metodei de construire, motiv pentru care puteau exista riscuri privind
integritatea construcției şi, implicit, a persoanelor care o vor folosi și l-a notificat,
în acest sens, pe beneficiar. Acesta din urmă a insistat în continuarea lucrării,
pretinzând că producătorul i-a garantat calitatea materialelor, iar antreprenorul,
fiind mai degrabă interesat să obțină prețul lucrării, a finalizat-o ca atare,
ignorând riscurile. După recepția provizorie la terminarea lucrărilor și darea în
folosință a magazinului, materialele folosite la realizarea tavanului clădirii s-au
fisurat și o parte din tavan s-a prăbușit peste clienții și angajații magazinului,
câteva persoane fiind grav rănite. În raport cu regulile contractului de antrepriză,
cine credeți că răspunde pentru prejudiciile produse?
a) beneficiarul;
b) producătorul materialelor;
c) antreprenorul.
7. Soția supraviețuitoare, S, vine la moștenirea soțului său în concurs cu fratele
defunctului, F. După deschiderea moștenirii, S a continuat să locuiască singură
în casa compusă din 5 camere și dependințe în care a locuit cu defunctul,
proprietatea exclusivă a acestuia. Fratele defunctului pretinde că are o familie
numeroasă și ar avea nevoie urgentă de casa lăsată moștenire de fratele său,
care excede nevoilor lui S. Vă întreabă ce opțiuni legale are, dacă soția
supraviețuitoare susține că nu are altă locuință și este îndreptățită să preia casa
înainte de partaj, conform convenției matrimoniale încheiată cu defunctul. Față
de situația descrisă:
a) F poate cere restrângerea dreptului de abitație a lui S;
b) F poate pune la dispoziția lui S o altă locuință corespunzătoare;
c) F poate cere raportul donației care face obiectul clauzei de preciput.
8. Între A și B s-a încheiat un contract de vânzare la data de 1 iunie 2014, cu plata
prețului în rate până la data de 1 iunie 2015. Totodată, bunul a fost predat lui B,
care a garantat plata cu rezerva dreptului de proprietate, drept ce urma să-i fie
transmis la momentul achitării integrale a prețului. La data de 30 septembrie
2014 bunul a pierit fortuit. Riscul contractului este suportat de:
a) A, în calitate de proprietar, conform principiului res perit domino;
b) B, în calitate de cumpărător, căruia i s-a predat bunul;
c) A și B suportă riscul în proporție egală.
9. G a cumpărat un imobil de la V, care era ipotecat către banca X și închiriat
către locatarul Y SRL. După încheierea contractului, G a primit o notificare de la
Banca X, prin care aceasta îi învederează că, prin încheierea contractului de
vânzare, a fost încălcată clauza de inalienabilitate inserată în contractul de
ipotecă și notată în cartea funciară a imobilului. Totodată banca îi cere lăsarea
imobilului în deplina sa posesie și virarea chiriilor încasate de la locatar,
pretinzând că are aceste drepturi prin contractul de ipotecă. G vă cere sfatul, în
calitate de avocat. În raport cu situația descrisă, îi spuneți:
a) vânzarea este valabilă;
b) clauza prin care banca este autorizată să posede imobilul și să-i culeagă fructele
este considerată nescrisă;
c) dreptul de ipotecă se extinde și asupra chiriilor bunului dat în locațiune de la data
încheierii contractului de locațiune.
10. În timpul vacanței de vară, părinții și-au dus copiii să viziteze rezervația de
zimbri. Observând că fiul în vârstă de 5 ani nu avea vizibilitate, tatăl l-a așezat pe
zidul împrejmuitor al țarcului în care se aflau zimbrii. Pentru mai mult
amuzament, membrii familiei au început să strige și să-și agite brațele pentru a
determina unul dintre zimbri, culcat în apropierea zidului, să se ridice în picioare.
În timp ce copilul de 5 ani se agita și striga împreună cu ceilalți, acesta a alunecat
de pe zid și a căzut în interiorul țarcului. În cădere, copilul a suferit leziuni
uşoare, însă, văzând că zimbrul se ridică și se apropie de el, s-a speriat și a
suferit un șoc psihologic cu urmări post - traumatice, pentru care face terapie și
în prezent. Părinții minorului au chemat în judecată Direcția Silvică X, în calitate
de administrator al rezervației, pentru acoperirea prejudiciului în sumă de xxx lei
daune materiale și xxxx lei daune morale, invocând răspunderea civilă a
paznicului animalului. Care credeți că va fi soluția instanței?
a) va admite acțiunea și va obliga pârâta la despăgubirile pretinse;
b) va respinge acțiunea;
c) va admite în parte acțiunea numai pentru daunele morale.