Spețe

 
Speța 1. Ana Cimpoi a luat încheiat un contract de credit cu B.C. „Consum Credit” S.A. 
Printre obligațiile prevăzute de contract în sarcina Anei era prevăzut:
„5. Debitorul se obligă:
[…]
f) fără acordul prealabil scris al Băncii, să nu deschidă conturi bancare în alte
bănci și să nu ia credite de la altă bănci până la stingerea completă a obligațiilor
rezultate din prezentul Contract;”.
După câteva luni Ana a avut nevoie de o sumă suplimentară, și a luat un credit de consum de
15.000 lei de la o altă bancă, cât și un alt împrumut de consum de 10.000 lei de la o organizație
de microfinanțare.  După ce B.C. „Consum Credit” S.A. a observat că Ana achită datorii către o
altă bancă și o altă organizație de microfinanțare prin intermediul cardului deschis la B.C.
„Consum Credit” S.A., banca i-a transmis o notificare Anei prin care a declarat că ea a comis o
neexecutare esențială a obligațiilor sale, că contractul de credit dintre Ana și B.C. „Consum
Credit” S.A. este reziliat, iar Ana este obligată să restituie creditul integral în termen de 10 zile. 
Întrucât Ana nu a restituit creditul, B.C. „Consum Credit” S.A. s-a adresat cu acțiune în
instanța de judecată față de Ana privind încasarea silită a datoriilor.  În ședința judiciară Ana a
solicitat să se constate că rezilierea este abuzivă și nu a avut loc (notificarea de reziliere nu a
produs efecte), deoarece clauza 5(f) din contract este nulă și ea nu a încălcat nicio obligație
contractuală.  În argumentarea poziției sale avocatul Anei a calificat clauza ca o prevedere care
limitează capacitatea civilă de folosință a Anei și, prin urmare, este nulă. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speța 2. Directorul SRL „AmPax” și Cristian Guțu în sfârșit au încheiat un contract de
colaborare după lungi negocieri.  Pentru a celebra încheierea contractului, cei doi parteneri de
afaceri au luat cina la un restaurant de lux.  Din anumite motive subiective, între cei doi s-a iscat
o ceartă și chiar s-au îmbrâncit.  A doua zi Cristian Guțu i-a expediat la sediul SRL „AmPax” o
notificare oficială prin care declară că el își retrage semnătura de pe contractul de colaborare și
că a rupt exemplarul său, iar SRL să uite de colaborarea cu el. 
SRL a angajat un avocat și a înaintat o acțiune în instanța de judecată prin care să se constate
comportamentul abuziv al lui Cristian Guțu și că contractul există și continuă să oblige părțile
sale. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speța 3. Directorul SRL „La Bunei” și directorul SA „Optim Prim” negociau de câteva
săptămâni încheierea unui contract de parteneriat pe un termen de 3 ani, privind producerea în
comun a unor echipamente.  La ultima ședință din 1 februarie 2017, directorii, asistați de avocați
au agreat majoritatea condițiilor contractuale, urmând doar să coordoneze cu consiliilor lor unele
aspecte problematice.  La finele ședinței directorii au semnat un document numit
„Memorandum”, care a fixat condițiile contractuale la care deja au convenit.  Memorandumul se
începea cu următorul preambul:
„Părțile recunosc că prezentul Memorandum nu obligă din punct de vedere
juridic nici una dintre părți la careva angajamente sau obligații viitoare. 
Prezentul Memorandum este alcătuit exclusiv pentru a descrie principalele
condiții ale viitorului contract pe care Părțile intenționează să-l încheie.”
La următoarea ședință din partea SRL „La Bunei” s-a prezentat doar avocatul împuternicit,
care a declarat că consiliul SRL a refuzat încheierea contractului de parteneriat. 
În această situație SA „Optim Prim” a acționat în judecată SRL „La Bunei” pentru ruperea
abuzivă a negocierilor și încălcarea antecontractului, numit „Memorandum” din 1 februarie
2017, cerând obligarea SRL la reluarea negocierilor cu bună-credință sau plata de despăgubiri în
valoare de 1.500.000 lei, care constituie profitul ratat de SA din pierderea acestui contract.  În
ședința de judecată avocatul SRL a susținut că Memorandumul nu are nicio valoare, și a solicitat
instanței respingerea acțiunii. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speța 4. Doina Bîrsanu a încheiat la 20 decembrie 2010 cu SRL „Real Construct” un
contract de investiție în construcția locuinței, conform căruia Doina s-a obligat să achite prețul
apartamentului nr. 81 din str. V. Pârcălab 21 din Chișinău, iar SRL s-a obligat să asigure
construcția și darea în exploatare a blocului de construcție și transmiterea apartamentului nr. 81
în folosul Doinei la darea în exploatare.  Termenul de dare în exploatare a fost stabilit de 3 ani. 
La darea în exploatare Doina a primit cheile apartamentului nr. 81 și și-a intabulat dreptul
de proprietate în registrul bunurilor imobile.  După câteva luni, Doina a primit o citație la care se
anexa cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Moraru, care invoca faptul că este fostul
proprietar al terenului pe care s-a construit blocul locativ, și că a fost deposedat de el ilegal (prin
acte false).  Prin urmare, Andrei cerea restituirea terenului și a tuturor construcțiilor ridicate, și
radierea dreptului de proprietate al Doinei asupra apartamentului.  La 3 august 2016, conform
hotărârii irevocabile a Curții Supreme de Justiție, Andrei Moraru a câștigat procesul împotriva
Doinei Bîrsanu. 
După consultarea avocatului, Doina Bîrsanu a înaintat o acțiune față de SRL „Real
Construct” de garanție contra evicțiunii, invocând faptul că apartamentul transmis ei avea un
viciu juridic, în sensul art. 764 din Codul civil.  În ședința de judecată reprezentantul SRL a
solicitat respingerea acțiunii, pe motiv că contractul din 20 decembrie 2010 nu este un contract
de vânzare-cumpărare, iar contractul semnat de Doina nu prevedea obligația SRL de a o garanta
contra viciilor juridice, ci doar contra viciilor materiale a construcției. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speța 5. Andrei Panici, în vârstă de 5 ani, a moștenit un apartament de la bunelul său. 
Bunica lui Andrei, care era tutorele său, a decis să-l dea în chirie, iar banii să-i folosească pentru
întreținerea minorului.  La 5 august 2014 bunica a încheiat un contract de locațiune în formă
simplă scrisă pe 5 ani cu Eugenia Asandei.  La insistența Eugeniei, în contract de asemenea a
fost inclusă clauza potrivit căreia locatarul are dreptul exclusiv, în decursul termenului locațiunii,
să ceară de la locator vânzarea sieși a apartamentului, la un preț egal cu 35.000 euro minus chiria
deja achitată.  Bunica a acceptat clauza doar că sa încheie contractul, însă nu a crezut că Eugenia
va valorifica acest drept. 
La 22 aprilie 2016 bunica a primit o scrisoare recomandată de la Eugenia Asandei prin care
aceasta cerea să i se vândă imobilul.  După mai mult discuții, bunica lui Andrei a refuzat
încheierea contractului, invocând faptul că clauza privind vânzarea nu este valabilă.  Eugenia s-a
adresat cu acțiune în judecată și a cerut constatarea valabilității clauzei și pronunțarea unei
hotărâri care ar obliga-o pe bunica lui Andrei Panici, în calitate de tutore să încheie contractul de
vânzare-cumpărare. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 6. BC MaximCredit SA a acordat un credit în sumă de 1 milion de lei lui Andrei
Lutenco.  La expirarea termenului creditului, Andrei nu a achitat datoria. 
BC MaximCredit SA a înaintat acțiune în judecată față de Andrei, cerând restituirea
creditului și dobândă de întârziere în sumă de 25.125 lei conform art. 619 din Codul civil. 
Andrei Lutenco a obiectat față de capătul de cerere privind încasarea silită a dobânzii de
întârzierii pe motiv că contractul de credit nu prevede o asemenea plată din partea sa. 
Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 7. La 1 decembrie 2015 SC RomMobila Impex SA, din România, a încheiat un
contract de vânzare-cumpărare a mobilei cu SRL „MobClass”, din Republica Moldova, stabilind
că:
„2.1. Prețul pentru seturile de mobilă prevăzute în anexa nr. 1 este de 250.000
lei, și se va achita în termen de 3 zile bancare din data predării mobilei către
transportatorul cumpărătorului la fabrica vânzătorului din București
(INCOTERMS 2010 EXW Bucharest).  Termenul limită de predare a mobilei este
26 iunie 2016”. 
La 1 martie 2016 unicul asociat al SRL „MobClass” s-a schimbat și, prin urmare, s-a
schimbat toată echipa managerială și contabilul-șef.  Odată cu livrarea mobilei pe 26 iunie 2016,
vânzătorul SC RomMobila Impex SA a transmis cumpărătorului prin fax factura pentru suma de
250.000 lei românești (RON), plătibilă în termen de 3 zile. 
Contabilul-șef al SRL „MobClass” a sunat imediat SC RomMobila Impex SA și a rugat
corectarea facturii la suma de 250.000 lei moldovenești (MDL).  SC RomMobila Impex SA a
obiectat față de o asemenea interpretare a clauzei privind prețul și a invocat că, în oferta
comercială pe care inițial a transmis-o în noiembrie 2015 administratorului de atunci al SRL
„MobClass”, prețul era citaționat în RON.  SRL „MobClass” nu a fost de acord cu această
poziție și a plătit unilateral doar 250.000 lei moldovenești. 
 În consecință, SC RomMobila Impex SA a înaintat acțiune judiciară față de SRL
„MobClass” pentru încasarea sumei de 966.825 MDL, adică diferența neachitată dintre 250.000
RON și 250.000 MDL, la rata de schimb a BNM din 29 iunie 2016. 
     Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 8. La 10 septembrie 2016 administratorii SRL „Covrigel” și SRL „Fabrica de
Panificație din Briceni” au discutat la telefon privind cumpărarea de la SRL „Fabrica de
Panificație din Briceni” a unei partide de făină de grâu de calitate superioară, glutenul-24%,
idka-80%, potrivită pentru pâine și produse de patiserie, la un preț pentru partidă de 50.000 lei. 
Discuția a fost urmată de o comandă fermă făcută de administratorul SRL „Covrigel” prin poștă
electronică, care cuprindea rezumatul discuției telefonice.  Părțile au convenit că managerul SRL
„Covrigel” va expedia prin poștă un contractul de vânzare-cumpărare pentru a fi contrasemnat de
a administratorul SRL „Fabrica de Panificație din Briceni”.  Ulterior contractul a fost semnat. 
După livrarea făinii și primirea facturii de la SRL „Fabrica de Panificație din Briceni”,
contabilul-șef a verificat factura cu contractul semnat și a depistat că contractul prevedea
„2.2. Prețul total pentru marfa descrisă în clauza 2.1 din prezentul Contract este
de 5000 lei, și se va achita în termen de 2 zile bancare din data livrării la
depozitul SRL „Covrigel”. 
Contabilul-șef s-a adresat la juristului întreprinderii, solicitând o consultație cu întrebarea:
care este prețul care trebuie plătit și care sunt șansele de câștig sau pierdere a unui proces judiciar
dacă SRL „Cavrigel” va plăti suma de 5000 lei contrar facturii de 50.000 lei?
     Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 9. La 1 decembrie 2015 SC RomMobila Impex SA, din România, a încheiat un
contract de vânzare-cumpărare a mobilei cu SRL „MobClass”, din Republica Moldova, stabilind
că:
„2.1. Prețul pentru seturile de mobilă prevăzute în anexa nr. 1 este de 250.000
lei, și se va achita în termen de 3 zile bancare din data predării mobilei către
transportatorul cumpărătorului la fabrica vânzătorului din București
(INCOTERMS 2010 EXW Bucharest).  Termenul limită de predare a mobilei este
26 iunie 2016”. 
Odată cu livrarea mobilei pe 26 iunie 2016, vânzătorul SC RomMobila Impex SA a transmis
cumpărătorului prin fax factura pentru suma de 250.000 lei românești (RON), plătibilă în termen
de 3 zile. 
Contabilul-șef al SRL „MobClass”, după ce a coordonat problema cu administratorul SRL, a
plătit suma de 250.000 RON în folosul SC RomMobila Impex SA prin transfer bancar la 29 iunie
2016. 
La 1 august 2016 unicul asociat al SRL „MobClass” s-a schimbat și, prin urmare, s-a
schimbat toată echipa managerială și contabilul-șef.  După un audit al activității conducerii
anterioare, raportul de audit a expus concluzia că SRL „MobClass” greșit a plătit suma de
250.000 RON și că, de fapt, trebuia să plătească doar suma de 250.000 lei moldovenești (MDL). 
SRL „MobClass” a angajat un avocat, care a înaintat o pretenție față de SC RomMobila
Impex SA pentru recuperarea sumei plătite în exces de 966.825 MDL, adică diferența dintre
250.000 RON și 250.000 MDL, la rata de schimb a BNM din 29 iunie 2016.  SA a obiectat față
de o asemenea pretenție și a invocat faptul că, în discuțiile pe care SA a avut-o cu
administratorul de atunci al SRL, eu s-au înțeles la prețul în RON. 
În consecință, la 10 noiembrie 2016 SRL „MobClass” a înaintat acțiune judiciară față de SC
RomMobila Impex SA pentru încasarea sumei de 966.825 MDL, plătită în exces. 
     Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 10. La 1 iunie 2015 Alexandru a încheiat un contract de servicii turistice cu agenția de
turism „BOOM Travel” SRL pentru un sejur împreună cu soția și 2 copii pe coasta Mării
Mediteraneene, Grecia.  În ultima zi a călătoriei familia lui Alexandru a fost transportată la
aeroportul din Atena însă au fost nevoiți să aștepte 20 de ore zborul charter Atena-Chișinău din
cauza unor dificultăți ale companiei aeriene. 
După reîntoarcerea în Moldova, Alexandru a înaintat o acțiune față de compania aeriană,
cerând rambursarea cheltuielilor de mâncare pe durata șederii forțate în aeroport în sumă de
1.400 lei, precum și despăgubiri în mărime de 50.000 lei pentru prejudiciul moral suferit de
dânsul și familia pentru experiența oribilă prin care a trecut.  În referința sa juristul companiei
aeriene a menționat că compania nu a încheiat contract de transport de pasageri cu Alexandru, ci
cu agenția de turism „BOOM Travel” SRL, și tot agenției i-a plătit prețul pentru bilete. 
Alexandru a obiectat, menționând că biletele emise de compania aeriană au fost emise pe numele
lui și a familiei sale. 
     Cum trebuie să fie soluționat cazul? Argumentați răspunsul. 
 
Speţa 11. La 4 iunie 2015 Tudor a cumpărat un televizor nou LED cu diagonala 55" și cu
garanție de 2 ani, pe care a contrasemnat-o în salonul magazinului de electrocasnice.  Fiindcă
avea nevoie de bani, la 10 septembrie 2015 i l-a vândut lui Andrei, transmițându-i și garanția și
alte acte deținute. 
Peste 2 luni televizorul s-a defectat și Andrei l-a dus la centrul de deservire indicat în
certificatul de garanție.  Salariatului centrului de deservire i-a comunicat lui Andrei că el nu
poate fi deservit din motiv că certificatul de garanție este emis pe numele unei alte persoane
(Tudor). 
Andrei s-a adresat cu o pretenție față de magazinul de electrocasnice.  În răspuns magazinul
i-a comunicat că el nu are contract cu Andrei, ci doar cu Tudor.  Suplimentar, în pct. 7 al
certificatului de garanție este specificat că certificatul devine nul dacă marfa este vândută unui
terț. 
Andrei a reparat televizorul la un alt centru de deservire, plătind 1.500 de lei pentru
manoperă și piesă de schimb.  Ulterior, el s-a adresat cu o acțiune în judecată față de centrul de
deservire și magazinul de electrocasnice, cerând obligarea lor să-i ramburseze suma de 1.500 lei
plus cheltuielile judiciare. 
 
Teste – grilă
 
 
1. Care principiu guvernează efectele contractelor:
a)      principiul egalității;
b)      principiul forței obligatorii a contractului;
c)      principiul echității.
 
2. Este nul contractul prin care se vinde un bun care nu aparține vânzătorului:
a)      nu este nul, dar cumpărătorul dobândește proprietatea doar în anumite cazuri;
b)      este nul;
c)      este nul dacă cumpărătorul este de rea-credință.
 
3. Care instituție juridică este excepție de la principiul relativității efectelor
contractului:
a)      promisiunea de pentru fapta altuia;
b)      acțiunea directă;
c)      antecontractul.
 
4. Moștenitorul unei părți contractante:
a)      devine parte contractantă;
b)      rămâne terț față de contract;
c)      devine parte contractantă dacă se încheie un acord adițional în acest sens după
deschiderea moștenirii.
 
5. În virtutea principiul relativității efectelor contractelor:
a)      o parte contractantă nu poate înainta o acțiune față de un terț, întemeind-o pe
contract;
b)      terții pot să înainteze o acțiune față de o parte contractantă dacă contractul le
încalcă interesele;
c)      contractul este legea părților.
 
6. Contractul de împrumut care nu prevede termenul de restituire:
a)      este nul;
b)      se consideră neîncheiat;
c)      este valabil.
 
7. Recipisa de primirea a banilor cu titlu de împrumut:
a)      constituie o dovadă a contractului de împrumut;
b)      constituie o dovadă a plății, dar nu dovedește existența contractului de împrumut;
c)      este nulă dacă nu este contrasemnată de împrumutător.
 
8. Scopul interpretării contractului este:
a)      de a-l prezenta ca probă în instanța de judecată;
b)      de a determina voința comună a părților contractante;
c)      de a modifica contractul.
 
9. Victima accidentului rutier cauzat de un șofer care deține asigurare de răspundere
civilă auto (RCA):
a)      nu poate înainta pretenții față de societatea de asigurări, ci față de șofer;
b)      poate înainta pretenții față de societatea de asigurări sau față de șofer, la alegere;
c)      devine parte la contractul de asigurare RCA.
 
10. Cine este parte la contractul de servicii educaționale încheiat cu o grădiniță privată:
a)      copilul, reprezentat de către părinte;
b)      unul din părinți, dar copilul este terț beneficiar;
c)      unul din părinți, dar copilul nu are drepturi în baza acestui contract.
 
11. Locatorul poate cere de la sublocatar achitarea chirie:
a)      nu poate;
b)      poate dacă nici locatarul și nici sublocatarul nu au achitat chiria în termen;
c)      poate doar dacă este prevăzut expres de contractul de locațiune și sublocațiune.
 
12. Dacă clientul a angajat un avocat, iar acesta, la rândul său angajează un avocat de
substituire:
a)      clientul poate acționa în judecată avocatul de substituire în caz că a comis o
culpă;
b)      clientul nu poate acționa în judecată avocatul de substituire;
c)      clientul poate acționa în judecată avocatul de substituire în caz că a comis o culpă
doar dacă este prevăzut expres de contractul de dintre client și avocat și în contractul
dintre avocat și avocatul de substituire.