Sunteți pe pagina 1din 4

Ce-a decis Curtea in Decizia 1221/2008?

S-a votat o lege de catre Parlament, o lege de aprobare a unei Ordonante simple, si, prin acea lege, au fost acordate anumite majorari salariale pentru anumite categorii profesionale, o anumita categorie profesionala, in speta, cadrelor didactice. Dupa perioada de campanie electorala, dupa ce legea a fost votata in unanimitate, s-a instalat noul Guvern si, Guvernul nou instalat a aprobat o Ordonanta de Urgenta prin care, motivand ca nu sunt fonduri suficiente, ca nu exista la bugetul de stat sustinere pentru masura adoptata de Parlament, a adoptat o Ordonanta de Urgenta si a facut ca nivelul salarial pentru categoria respectiva sa revina la cel de dinainte de majorare. Aceasta este situatia data. In acest mod va va fi prezentata speta. Sigur, cineva a facut o sesizare. Poate fi Avocatul Poporului sau poate fi, fiind vorba de o Ordonanta de Urgenta, de catre persoanele fizice sau juridice implicate in procese aflate pe rolul unor instante de judecata sau alte instante de arbitraj comercial. Una din intrebari poate fi formulata de maniera: ce tip de control pronunta Curtea, exercita Curtea in cauza respectiva? Fiind vorba de o OU, ce tip de control ar putea fi exercitat? Exclusiv control a posteriori. In momentul in care un act are deja un numar, sa stiti ca este vorba de control a posteriori, pentru ca el este in vigoare, el este publicat in Monitorul Oficial, deci a inceput sa produca efecte. Si in ceea ce priveste celalat criteriu : cand este pe cale de actiune, cand este pe cale de exceptie? Cine poate exercita pe cale de actiune si cine pe cale de exceptie? Persoanele fizice sau juridice pe cale de exceptie, prin intermediul instantelor de judecata (deci ori de cate ori instanta este cea care sesiseaza, la solicitarea unei persoane, atunci avem de-a face cu control pe cale de exceptie), iar pe cale de actiune se exercita control atunci cand nu exista un litigiu, ci Avocatul Poporului exercita direct la Curtea Constitutionala acest control, el avand dreptul de a sesiza direct Curtea Constitutionala. Deci daca sunteti intrebati ce tip de control exercita Curtea, raspundeti: a posteriori, pe cale de exceptie (daca este persoana fizica sau juridica), sau pe cale de actiune (daca este Avocatul Poporului). Deci, niciodata control a priori nu poate fi exercitat decat asupra unor acte care nu sunt in vigoare, deci nu apar in vigoare, si atunci nu este vorba de persoane fizice sau juridice pentru ca ele nu au fost afectate. Deci, mare atentie: vedeti numarul actului, e clar ca-i control a posteriori; vedeti ca-i persoana fizica sau juridica, e clar ca este exceptie (pt ca persoanele fizice sau juridice nu au cale deschisa direct la Curtea Constitutionala). Mai departe. Ce a verificat Curtea in speta aceasta, in decizia aceasta? Trei aspecte: mai intai conformitatea cu art.1 alin.4, care reglementeaza principiul separatiei , care stabileste ca Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor -legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. Si, pornind de aici, a analizat functiunile fiecarei puteri, si anume ce trebuie sa faca puterea legislativa si ce trebuie sa faca puterea executiva, pentru ca evident, in aceasta decizie, aceste doua puteri erau implicate. Si ce-a stabilit? Ca Guvernul nu putea interveni in activitatea Parlamentului. Si a mers pe doua argumente: pe de-o parte, a stabilit ca potrivit art.61 alin.1, Parlamentul este organul legiuitor suprem, si fiind unica autoritate legiuitoare a tarii, numai el are dreptul de a legifera in mod obisnuit. Continuand rationamentul, Curtea spune: este adevarat ca exista si art.115 alin.4 care da dreptul Guvernului sa adopte Ordonante de Urgenta in anumite situatii, si mai exact, in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata si, spune Constituatia in continuare, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Prin raportare la aceste articole, art.61 alin.1 si art.115 alin.4, putem face urmatorul rationament : atata timp cat Parlamentul este autoritatea legiuitoare suprema si Guvernul are ca sarcina sa execute, sa aduca la indeplinire legile adoptate de Parlament, el nu poate interveni pentru a modifica/contracara o masura legislativa pentru simplul motiv ca nu este de acord cu ea si apreciaza ca nu o poate pune in executare. Mai exact, Curtea motiveaza ca Guvernul ar putea interveni numai daca intre momentul adoptarii legii in Parlament si momentul intervenitie Guvernului apare o situatie extraordinara si care nu sufera amanare., necesitand reglementare de urgenta. Ce inseamna situatie extraordinara? Unii ii mai spun

eveniment imprevizibil, exceptional care a aparut deodata, intempestiv. Si ce inseamna situatie de urgenta? Inseamna ca nu suporta amanare, pentru ca daca ar fi amanata interventia in legiferare, ar fi afectat grav un interes public. Deci, atentie, situatie extraordinara si situatie de urgenta nu sunt unul si acelasi lucru! Situatia de urgenta poate sa intervina o situatie de catastrofa, dar care sa nu impuna o reglementare de urgenta, ea putand fi gestionata si cu actualele reglementari. De exemplu, nu pot sa ma prevalez de o situatie extraordinara de dezastru pentru a reglementa disciplina in constructii; deocamdata salvez ceea ce s-a distrus, cu mijloacele pe care le am, si abia dupa aceea ma gandesc cum va fi in viitor norma de construire. Asta este diferenta dintre situatie extraordinara si situatie de urgenta. Acesta a fost un prim aspect. Curtea a stabilit ca pe de-o parte i-a fost incalcata/nesocotita suprematia Parlamentului in materie de legiferare si ca Guvernul a intervenit nepermis, fara a fi existat o situatie extraordinara si de urgenta de la momentul adoptarii legii si pana la momentul interventiei sale. Mai exact ce spune? Ca Guvernul nu poate sa suplineasca, nu poate sa contravina, nu poate sa vina pentru a face ceva cu care nu este de acord cu ceea ce a spus Parlamentul: nu vreau sa aud aceasta lege pentru ca nu este buna, pentru ca nu-mi place. Ce spune? Guvernul poate sa intervina numai pentru a suplini, pentru a fi in locul Parlamentului atunci cand situatia de urgenta si extraordinara o cere, dar nu poate interveni impotriva vointei Parlamentului, nu poate spune: ai gresit, nu trebuia sa iei aceasta masura, eu Guvern intervin si stiu ca este mai buna masura mea. , chiar daca aceea ar fi masura salvatoare. Dar din moment ce situatia din momentul adoptarii legii ,adica Parlamentul s-a aflat exact in aceleasi conditii cu Guvernul care a intervenit si el prin OU, nu se schimbase nimic, ce se putea schimba esential in 3 luni? Guvernul nu avea dreptul sa intervina si sa spuna nu, refuz sa pun in aplicare legea adoptata de Parlament, cred ca este o masura proasta, si atunci intervin eu pentru a salva tara, pentru a restabili situatia anterioara, pt ca tu, Parlamentul, ai gresit. Pentru ca, din contra, Guvernul se afla sub control parlamentar si nu invers. O alta chestiune pe care a luat-o in discutii Curtea in aceasta speta a fost cea a unor drepturi, cea a afectarii unor drepturi fundamentale. Mai exact, art.115 alin.6 care stabileste ca Ordonantele de Urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutie, drepturi electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unui bun in proprietate publica. Ce a spus Curtea, ce drept fundamental credeti ca ar fi putut sa fie implicat in aceasta situatie? Este inscris in Constitutie dreptul la salariu? Nu, dar este in schimb dreptul la munca! Dreptul la munca nu poate exista fara dreptul la salariu, pentru ca atunci ar fi supunere la munca fortata sau actiune umanitara. Dreptul la salariu este asadar de esenta dreptului la munca, este o componenta esentiala a dreptului la munca, iar dreptul la munca este un drept fundamental pentru ca este consacrat in Constitutie. De aceea, el nu poate fi afectat. Ce inseamna afectat? Ca i se aduce atingere, ca ii este diminuata garantia, ii este diminuata protectia. Va intreb: daca patronul diminueaza salariul unui angajat, este afectat dreptul angajatului la munca? Daca patronul, angajatorul, statul a spus iti scad salariul, de ce la ei (la cadrele didactice)a fost afectare de drepturi si la alte categorii de salariati care nu sunt angajati la stat, am putea admite ca se poate diminua salariul? Nu poti sa garantezi prin Constitutie un anumit nivel salarial, nimeni nu poate sa primeasca mai putin decat a primit la un moment dat. Nu se poate interpreta asa ceva, pentru ca daca spunem ca dreptul la salariu este o componenta esentiala a dreptulu la munca, am putea intelege ca nimeni, niciodata, nu ar putea sa primeasca mai putin decat nivelul salarial la care a ajuns. Diferenta este in faptul ca acel salariu era prevazut in lege! Nivelul salariului, cuantumul, era clarificat de lege, de legea de salarizare, nici macar de-o lege a bugetului. Aceasta spunea ca profesorii primesc salariu conform unei anexe, inmulteau o grila cu un coeficient, etc... Asta era in lege. Ori , Curtea ce-a spus? Nivelul de salariu, fiind inscris in lege, el este garantat prin lege inclusiv in cuantum si orice interventie a Guvernului prin modificarea legii respective, reprezinta de fapt o diminuare a unei garantii prevazute in lege, pentru ca daca nu ar fi fost prevazut in lege si daca ar fi fost doar.......... contractual, nu ar fi fost un ......., la fel cum sunt salariile din contractele colective in care sunt inserate anumite nivele salariale, dar dupa expirarea contactului colectiv, evident ca nivelul salarial poate sa fie sub nivelul celui anterior. Deci, diferenta era ca aici ca era inserat in lege,

aveau o protectie legala de un anumit nivel si Curtea a stabilit: intrucat salariul este componenta a dreptului la munca, prevazut in lege de catre Parlament, Guvernul nu poate interveni prin Ordonanta de Urgenta pentru a diminua/micsora aceasta protectie legala de care se bucurau profesorii; chiar daca ar fi fost inscris intr-un atac, intr-o ordonanta, o Ordonanta de Urgenta, aprobata de Parlament, era considerat acelasi lucru. Pot sa cresc, pot sa sporesc protectia, dar nu o pot diminua, nu o pot diminua, pentru ca imi interzice Constitutia. Daca nu as avea art.115 alin.6, as putea inclusiv sa diminuez. Potrivit Constitutiei noastre insa, pot sa diminuez nivelul de protectie legala a unor drepturi fundamentale? (care este modalitatea prin care ele sunt protejate de lege?). Le pot diminua doar printr-o alta lege. Doar asa? Ce institutie intervine atunci cand diminuez un drept protejat de lege? Cum pot fi drepturile? Drepturile pot fi restranse: restrangerea unor drepturi si libertati! Art.53 din Constitutie spune ca pot sa restrang exercitiul unor drepturi si libertati in anumite conditii, si anume: numai prin lege, numai daca se impune pentru apararea securitatii, ordinii, moralei, sanatatii, drepturilor si libertatilor cetatenesti desfasurate.....(vezi art 53). Acum, revenind la speta noastra, inafara de art.41 care reglementeaza dreptul la munca, vi se pare ca este afectat si un alt drept? Ce alt drept ar mai putea fi incident in aceasta speta? Art.47, cu privire la nivelul de trai decent: statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent. Asadar, prin diminuarea aceasta a unor salarii care oricum nu erau la un nivel foarte ridicat, diminuare operata de catre Guvern prin aceasta Ordonanta, a fost afectat inclusiv nivelul de trai decent. Adica, daca am ajuns la un anumit nivel care este oricum departe poate de decenta, daca Guvernul intervine si afecteaza/diminueaza prin Ordonanta, in mod cert nivelul de trai decent va fi si el la randul sau afectat. Deci Curtea a spus in concluzie ca este afectat dreptul la munca, dreptul la un nivel de trai decent, iar aceste afectari nu ar putea fi facute prin intermediul unor ordonante de urgenta , pentru ca art.115 alin.6 din Constitutie nu permite astfel de afectari prin intermediul Ordonantelor de Urgenta. In rezumat, cele 3 chestiuni sunt: ......., apoi principiul separatiei puterilor in stat astfel ca fiecare autoritate are menirea ei constitutionala (Parlamentul-unica autoritate legiuitoare, Guvernul-executa, duce la indeplinire legile adoptate de catre Parlament, puterea judecatoreasca-are competenta de a solutiona diferendele in cadrul societatii). Pornind de aici, a spus Curtea ca: in conditiile art.115 alin.4, Guvernul ar putea sa intervina, dar numai in conditiile unei situatii extraordinare si de urgenta care ar interveni intre momentul adoptarii legii de catre Parlament si momentul adoptarii Ordonantei de Urgenta de catre Guvern. Pe de alta parte, Guvernul nu poate interveni oricum, chiar daca ar exista o situatie de urgenta. Deci de regula, el nu poate interveni decat in aceste situatii , dar nici atunci nu poate interveni deloc daca afecteaza drepturi si libertati fundamentale. Ori in speta noastra, in aceasta decizie, era afectat dreptul la munca prin componenta sa esentiala, dreptul la salariu, si nivelul de trai decent. Ce gen de intrebari ati putea primi din decizie? Sa mai structuram cele 3 chestiuni prezentate in decizie: principiul separatiei puterilor, cele 2 drepturi afectate (dreptul la munca prin componenta sa, dreptul la salariu, si dreptul la un nivel de trai decent) care au fost afectate printr-o Ordonanta de Urgenta, ceea ce nu se poate pentru ca exista interdictie expresa prin art.115 alin.6, si cea de-a treia: art.61 alin.1, prin coroborare cu art. 115 alin.4, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, iar Guvernul poate interveni dar numai in situatii extraordinare si de urgenta, situatii care trebuie sa intervina intre momentul adoptarii de catre Parlament a legii si momentul interventiei Guvernului. Pentru ca Parlamentul s-a aflat si el in aceeasi situatie, Guvernul nu poate interpreta ca o situatie extraordinara si de urgenta aceeasi situatie existenta si la momentul la care s-a pronuntat Parlamentul; la fel de mare criza era si in 2007, la finalul anului, si la inceputul anului 2008, nu se intamplase nimic spectaculos, sau cel putin Guvernul nu a justificat in nota de fundamentare Ordonantele de urgenta sunt insotite de obicei de un instrument de prezentare numit nota de fundamentare si acolo sunt prezentate