Modelul Lui Jakobson
Încărcat de
ScribdTranslationsModelul Lui Jakobson
Încărcat de
ScribdTranslationsMODELUL LUI JAKOBSON
Pentru Lingvistica Funcţională (de care Jakobson este unul dintre exponenţi), limba este un sistem
produsul funcț ional al activităț ii umane ș i scopul limbii constă în realizarea
intenț ia subiectului de a exprima ș i comunica.
Contribuț ia pe care o faceRoman Jakobsondin perspectiva lingvistică ș i funcț iile limbajului pe care le dezvoltă
pune în evidenț ă bogăț ia comunicatorie a limbajului în sine. Orice discurs spune
mult mai multe lucruri decât par a fi enunț ate la prima vedere. Cu limbajul convingem,
stabilim legături sociale, ne construim propriile realităț i, etc. Abordarea sa reflectă
coincidenț ele ș i convergenț ele între cele mai recente etape ale metodologiei analizei
lingvistic ș i modul în care se consideră limbajul în Teoria Matematică a Informaț iei
pornind de la analiza unei serii de concepte împărtăș ite: Redundanț ă, Informaț ie, Cod, Zgomot
Semantic
Cu toate acestea, în ciuda acestei colaborări reciproce, studiul comunicării din perspectiva lingvisticii
are de asemenea alte obiective printre care se numără considerarea limbii ca fundament al
cultura ș i ca instrument de comunicare.
Contribu ț ia lui Jakobson la modelele de comunicare se concretizează în cunoscutul său
articolul "Linguistica ș i Poetica" publicat în 1960 în opera Stil în Limbaj, coordonată de T. A.
Sebeoky editată de laMIT Press.
Acolo, Jakobson îș i propune să investigheze funcț iile limbajului ș i primul pas înainte de a le stabili.
este concretiza un model de comunicare ș i de aceea îl numeș te "Despre Factorii de Comunicare"
ș i Funcț iile Limbajului” (Vezi Graficul): emitentul transmite un mesaj destinatarului. Acesta
mesajul are un context de referinț ă, un referent pe care destinatarul îl poate prinde.
De asemenea, este necesar ca expeditorul ș i destinatarul să aibă un cod comun, prin care
primul codifică ș i al doilea decodifică mesajul. Ultimul element este contactul, care pentru
Jakobson este un canal fizic ș i o conexiune psihologică între emiț ător ș i receptor, care
permite atât unuia cât ș i celuilalt să stabilească ș i să menț ină o comunicare.
Importanț a modelului lui Jakobson este, în ciuda influenț ei teoriei matematice a
comunicare, în care mesajul nu mai este considerat doar o simplă transmisie de informaț ii.
În[Link]
Cele 6 funcț ii ale limbajului ș i caracteristicile acestora
Funcț iile de limbaj cele mai relevante includ expunerea de referinț e ș i reprezentări ale
lume, a exprima emoț ii ș i a stimula reacț ia persoanelor cu care se interacț ionează. Aceste
funcț iile se pot încadra în procesul comunicativ, în care tot ceea ce se transmite este
informaț ie între indivizi.
Ca fenomen social, limbajul joacă un rol foarte important în viaț a ființ elor
umani. Modul codificat în care oamenii folosesc limbajul, folosind simboluri,
sunete, miș cări, reguli ș i structuri complexe, este unul dintre fenomenele diferenț iatoare cu
relaț ie cu alte specii.
Limbajul este innat fiecărui ființ e umane, fără a ț ine cont de factorii demografici, socioeconomici
ș i diferen ț e etnice. Chiar ș i cu timpul, s-au dezvoltat sisteme de limbaj pentru
standardizarea comunicării între persoanele cu dizabilităț i auditive ș i vizuale; astfel este cazul
al limbajului semnelor ș i scrierii Braille.
Limbajul oferă un mijloc perfect pentru a codifica ș i transmite tot felul de idei: de la cele subtile ș i
simple până la foarte complexe. Func ț iile limbajului permit oamenilor să formuleze
propoziț ii, a întreba, a răspunde, a saluta, a se despărț i ș i alte forme de interacț iune.
Modelul de limbaj
Limbajul a fost studiat de discipline precum sociolingvistica ș i psiholingvistica,
în special în a doua jumătate a secolului XX.
Lingvistul ruso-american Roman Jacobson este cunoscut pentru că a dezvoltat un model în 1958
unde se descrie în detaliu cum trebuie să funcț ioneze actul comunicării prin
un limbaj.
Acest model este încă destul de valid, în ciuda faptului că există alte teorii despre funcț iile lui
limbaj. Fiecare dintre funcț iile prezentate este asociată cu unul dintre elementele de le
comunicare.
Funcț iile principale ale limbajului
Funcț ia referenț ială
Înfunc ț ia referen ț ială influen ț ează contextul a ceea ce se discută. Caută să descrie ș i
a reprezenta situaț ia, obiectul sau starea mentală în conversaț ie. De asemenea, se numeș te funcț ie
cognitivă sau informativă.
Această funcț ie expune conexiunile între referinț ele din lumea reală ș i referinț ele în
minte, în cunoaș tere sau în idei. Cu aceste referinț e, oamenii stabilesc contextul
de la conversaț ie.
Funcț ia referenț ială recunoaș te doar semnificaț ia cea mai reală ș i adevărată a cuvintelor; adică,
ia în considerare doar operativitatea ș i utilitatea mesajului pentru a stabili contextul cât mai clar
posibil.
Funcț ia poetică
Este aceea care se concentrează pe mesajul în sine ca un mijloc de expunere a ideilor,
reconoscând elementul estetic sau creativ al utilizării limbajului. În această funcț ie, se iau în considerare
include aspecte precum simbolistica ș i limbajul figurativ.
Asociaț iile între semnificaț ii, repetarea sunetelor, accentele, pronunț iile ș i
relaț iile dintre cuvinte ș i fraze sunt variante care fac utilizarea limbajului ceva mai organic ș i
creativ
Această funcț ie este folosită ca materie primă a poeziei ș i altor forme de exprimare literară, dar
nu este exclusivă pentru acestea.
Sloganurile publicitare ș i glumele sunt exemple de utilizare a funcț iei poetice sau estetice a limbajului.
Funcț ia emotivă
De asemenea, numită func ț ie expresivă sau afectivă, se reliează la emi ț ătorul mesajului ș i la acesta
intenț ii.
Această func ț ie nu trebuie văzută doar ca modul de utilizare a limbajului pentru
comunicaemoț iiysentimenteumani. Recunoaș te în special atitudinile emiț ătorului
către ceea ce este exprimat. Orice mesaj, oricât de neutru ar fi, va revela întotdeauna
condiț ia vorbitorului.
Folosind limbajul împreună cu interjecț ii, schimbări de ton, accentuare, volum, ritm ș i schimbări de
sunet (fără a schimba semnifica ț ia cuvintelor), de asemenea, se adaugă informa ț ii suplimentare
important despre starea internă a emitentului.
Funcț ia fatică
Este utilizarea acelea ș i limbi pentru a asigura că cei implica ț i se comunică
corect. Scopulfuncț ia fatică este interacț iunea în sine: a o stabili, a o prelungi,
termina-o sau confirmă dacă mai există.
Se exemplifică în principal cu salutul ș i conversaț iile informale, în special între persoane.
străine, în care interacț iunea este rapidă ș i trivială.
În conversaț iile telefonice cu dificultăț i de conexiune, este foarte comun să se folosească cuvinte precum
„Salut?”, „Alo?” sau „Mă auzi?”, pentru a verifica dacă contactul există.
Funcț ia metalingvistică
De asemenea, numită funcț ie reflexivă,funcț ia metalingvisticăpentru ca oamenii să stabilească
criterii de înț elegere cu privire la mesaj ș i contexte ale comunicării. În acest
sens, se leagă de codul procesului comunicativ.
Prin această funcț ie se foloseș te limbajul pentru a se descrie pe sine, în scopul de a menț ine mesajul.
clar ș i a evita confuziile sau neînț elegerile.
Având în vedere că diferite persoane pot folosi limbajul în moduri diferite, este important ca
implica ț i să ș tie că sunt în ț eleș i ș i că în ț eleg mesajul pentru ca
comunicarea să fie corectă.
În acest sens, trebuie luate în considerare factorii socioculturali, socioeconomicii ș i
educaț ionale legate de utilizarea limbajului care pot genera diferenț e în semnificaț ii
de cuvinte ș i fraze. Exemplu în acest sens sunt dialectele, sociolectele, idiolectele, jargonurile, argoul, între
altele.
Prin funcț ia metalingvistică, cei implicaț i folosesc limbajul pentru a stabili măsuri de
înț elegere atunci când există îndoieli sau posibile neînț elegeri.
Funcț ia apelativă
Lafunc ț ia apelativă se relationează direct cu receptorul mesajului. Focalizarea sa sunt
elemente ale limbajului folosite cu scopul ca oamenii să schimbe, să altereze percepț iile,
ajustă comportamentele sau răspundă într-un mod particular.
Cele mai comune exemple sunt utilizarea imperativelor, comenzilor, cererilor ș i solicitărilor, printre
altele.
Referinț e
Profesorul John Lye. Comunicare bazată pe atingere – Sinteza lucrării lui Jakobson „Linguistica ș i Poética”
(document online). Limbajul Media MIT. Institutul Tehnologic din Massachusetts. Recuperat de la
[Link]
Eseuri, Regatul Unit. (2013). Cinci Func ț ii Ale Limbajului. Eseu De Limba Engleză. Preluat de la
[Link]
Vyv Evans Ph.D. (2014). La ce folosim limba? Psychology Today–com. Recuperat de la
[Link]
Louis Hébert (2011). Funcț iile limbajului. Semiotica Signo. Recuperat de la [Link]
David Crystal, Robert Henry Robins (2017). Limbaj. Enciclopedia Britannica. Enciclopedie
Britannica, inc. Recuperat de la [Link]
Goodship11 (2012). Cele ș ase func ț ii ale limbajului. Observa ț ii ș i rapoarte. Recuperat din
[Link]
En: [Link]
