Sunteți pe pagina 1din 292

CURS VOLUNTARIAT UPUSMURD

29-30.11.2014
BRASOV

SUPORTUL VITAL DE BAZ


(BASIC LIFE SUPPORT)

N CONFORMITATE CU
RECOMANDRILE
CONSILIULUI EUROPEAN DE
RESUSCITARE

LANTUL SUPRAVIETUIRII LA
ADULT

C3

Obiective
S nelegem:
Riscurile la care se expune
salvatorul n timpul resuscitrii
Cum se acord primul ajutor
Diferenele dintre primul ajutor
acordat n interiorul i n afara
spitalului

Riscurile salvatorului
Eliminarea sau minimizarea
riscului
Manipularea
Evitarea pericolelor exterioare:
trafic
electricitate
gaz
ap

Riscurile salvatorului:
otrvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul
sulfurat
Se folosete masca i se prsete urgent
zona contaminat

Substanele corozive
se absorb prin piele i tractul respirator
se folosesc haine protectoare

Riscurile salvatorului
Infeciile
Tuberculoza
SARS
Nu se transmite hepatita B sau C,
sau CMV
Nu au fost raportate cazuri de
infectare cu HIV dup aplicarea
manevrelor de resuscitare

Riscurile salvatorului:
precauie n tratarea
infeciilor
Folosirea mnuilor
i protejarea ochilor
Recipiente speciale
pentru materiale
neptoare
Masc pentru fa
cu valve
unidirecionale
Manechine
splare repetat

Evaluare

Se va evalua i se va
asigura salvatorul i
victima

Scuturai i striga

Victima reacioneaz?
DA
Cutarea leziunilor
Stabilirea diagnosticului
Acordarea primului ajutor

Reacioneaz victima?
NU
Strigai dup ajutor
Aezai victima n decubit dorsal
i eliberai-i cile aeriene
Verificai respiraia

Eliberarea cilor aeriene


Hiperextensia
capului
Ridicarea
mandibulei
Dac se
suspicioneaz
leziune de coloan
vertebral
cervical:
Subluxaia
mandibulei

Verificarea respiraiei
Privii expansiunile toracelui
Ascultai sunetul respiraiei
Simii pe obraz aerul
expirat
Toate acestea nu trebuie s
dureze mai mult de 10
secunde dup care hotri
dac pacientul respir sau
nu

Respir victima?
DA
Dac situaia permite, aezai victima
ntr-o poziie lateral de siguran
Sunai dup ajutor ( 112 sau echipa
de resuscitare)
Reevaluai periodic starea pacientului

Poziia lateral de siguran


Faza I

Poziia lateral de siguran


Faza II

Poziia lateral de siguran


Faza III

Poziia lateral de siguran


Faza IV

Respir victima?
NU
Solicitai ajutor calificat ( 112 sau echipa de resuscitare
)
Aplicai podul palmei n zona central a toracelui i
cealalt mn deasupra
ncepei compresiunile toracice la o frecven de
100/minut
Dup efectuarea a 30 de compresiuni administrai 2
ventilaii

Apsai pe stern:
Astfel nct acesta s
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut

Compresiunile
toracice

Respiraia artificial
inei-i brbia
ridicat
Inspirai adnc
Pensai nasul
victimei
ncercai s aplicai
ct mai etan buzele
pe cele ale victimei

LAERDAL
POCKET MASK
Masca pentru
respiraie gur la
gur
Conine:
Masc din silicon
Valva unidirecional
Filtru hidrofobic tip 3M
O pereche mnui sterile
Un ervet dezinfectant
Cutie rigida de protecie i transport
Varianta 830011 are conector pentru
administrare O2 suplimentar
C

24

Respiraia artificial
Expirai continuu (1
sec) n gura
victimei
Verificai dac i se
ridic pieptul
Pstrai-i brbia
ridicat
Verificai micrile
toracelui

Verificarea revenirii toracelui

Resuscitare
cardiopulmonar efectuat
de o singur persoan

Ventilaia gur-la-nas
Dac ventilaia gur-la-gur este
dificil
Dac gura este serios lezat
Victima este salvat de la nec
Resuscitarea este facut de un copil
Motive estetice

Raport
Compresiuni toracice: Frecven
ventilaii
30 compresiuni : 2
ventilaii

Reevaluarea victimei
Resuscitarea de baz va fi
ntrerupt pentru reevaluarea
victimei numai dac aceasta va
prezenta respiraii normale

Resuscitare numai prin compresiuni


toracice

Cnd salvatorul nu dorete sau este n


imposibilitate de a administra ventilaii gur-lagur
Compresiile vor fi aplicate fr ntrerupere cu o
frecven de 100/minut
Resuscitarea de baz va fi ntrerupt pentru
reevaluarea victimei numai dac aceasta va
prezenta respiraii normale

Se continu resuscitarea
pn:
Sosete ajutorul calificat i preia
manevrele de resuscitare
Victima are semne vitale
Salvatorul se epuizeaz

Este lezat coloana vertebral


cervical?
Dac este posibil, s se pstreze
capul, gtul i pieptul n acelai ax
Extensie minim a capului
Preferabil subluxaia mandibulei
Adesea este necesar asistena
specializat

Curarea digital
a cavitii bucale

Se va efectua
numai pentru
ndeprtarea
corpilor strini
solizi, vizibili

SUPORTUL VITAL DE BAZ


SVB
Recunoaterea stopului cardiorespirator
Manevre de baz de susinere a vieii
Ventilaii i compresii toracice
Scop: oxigenarea cerebral i cardiac

C35

SUPORTUL VITAL DE BAZA


SVB
Definiie: meninerea libertii cilor
aeriene, suportul ventilaiei i circulaiei
fr ajutorul vreunui echipament, cu
excepia dispozitivelor de protecie.
Scopul SVB:
cardiac

oxigenarea

Crete eficiena defibrilrii


C36

cerebral

ALGORITM
SVB LA
ADULT

EVALUEAZ STAREA DE
CONTIEN
STRIG DUP AJUTOR
DESCHIDE CILE
AERIENE
ABSENA VENTILAIILOR
NORMALE
ALERTEAZ
112
30 COMPRESII TORACICE

C37

2 VENTILAII
30 COMPRESII

MASCA DE PROTECIE

POCKET - MASK

Obstrucia cilor
aeriene la adult
Evalueaz
severitatea

Obstrucie sever a
cilor aeriene

Incontient
Contient
ncepe resuscitarea 5 lovituri interscapulare
5 compresiuni abdominale
de baz

Obstrucie uoar a
cilor aeriene

ncurajeaz tusea
Continuai s evaluai
dac tusea devine
ineficient nainte ca
pacientul s devin
incontient

Obstrucia cilor
aeriene superioare

5 lovituri interscapulare
Se va verifica obinerea
dezobstruciei dup fiecar
lovitur
Dac nu s-a obinut
dezobstrucia prin lovituri
interscapulare vor fi efectu
5 compresiuni abdominale

Compresiuni
abdominale

MONITORIZAREA CARDIAC
RECUNOATEREA
RITMURILOR

E43

Obiective
S nelegem:
Indicaiile i tehnicile de monitorizare
ECG
Electrocardiografia primar
Cum se citete ritmul pe monitor
Stopul cardiac
Aritmiile
E44

Care pacieni vor fi monitorizai?


Stop cardiac sau alte aritmii
importante
Dureri toracice
Insuficien cardiac
Colaps / sincop
oc / hipotensiune
Palpitaii

E45

Monitorizarea ECG (1):


Derivaii
Sistemul cu 3
derivaii I, II, III
Alegerea culorilor
ndeprtarea prului
Aplicarea electrozilor
deasupra osului
Alegerea derivaiilor
(II)
nregistrarea
E46

Monitorizarea ECG (2):


Cu padelele defibrilatorului
Recomandat pentru
evaluare rapid
Pot da artefacte de
micare
Exist riscul apariiei
unei false asistolii

E47

Monitorizarea ECG (3):


Monitorizarea cu electrozi
adezivi
Monitorizare i
defibrilare fr
mini

E48

POZITIONAREA ELECTROZILOR PE TORACELE PACIENTULUI

E49

ECG pe 12 canale

E50

ECG pe 12 canale
Activitate cardiac electric 3D
Interpretare ECG mai complex
Analiza segmentului ST

E51

Electrocardiografia de
baz (1)
Depolarizare iniiat
n nodul SA
Conducere lent prin
nodul AV
Conducere rapid
prin fibrele Purkinje

E52

Electrocardiografia de
baz (2)
Unda P = depolarizare
atrial
QRS = depolarizare
ventricular (< 0.12 s)
Unda T = repolarizare
ventricular

E53

Ritmurile stopului cardiac

E54

Fibrilaie ventricular
Tahicardie ventricular fr puls
Asistol
Activitate electric fr puls (AEP)

E55

Fibrilaia ventricular

Unde neregulate
Complexe QRS neidentificabile
Frecven i amplitudine ntmplatoare
Activitate electric necoordonat
Cu unde mari i fine
Excludei artefactele de
micare
interferen electric

E56

E57

E58

Tahicardia ventricular fr
puls

Tahicardia ventricular monomorf


Tahicardie cu complexe largi
Rapiditate
Morfologie QRS constant

Tahicardie ventricular polimorf


Torsada vrfurilor

E59

E60

E61

Asistolia
Absena activitii ventriculare (QRS)
Activitatea atrial (undele P) poate
persista
Rareori apare o linie dreapt
Considerai asistolia la prima
monitorizare ca o FV cu unde fine

E62

E63

E64

E65

E66

Activitatea electric fr
puls
Semnele clinice ale stopului cardiac
Traseu ECG asociat n mod normal cu
un debit cardiac

E67

Cum se citete ritmul cardiac pe


monitor?
1.
2.
3.
4.

Exist activitate electric?


Ce este alura ventricular (QRS)?
Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
Complexul QRS este normal sau lrgit?

5. Exist activitate atrial?


6. Care este raportul acesteia cu
activitatea ventricular?

E68

Interpretarea ritmului ECG


Tratamentul eficace este posibil
adesea chiar i fr un diagnostic
ECG precis
Consecinele hemodinamice ale
oricrui ritm cardiac pot varia
Tratai pacientul, nu ritmul
cardiac!!!!!!!
E69

Ce este ritmul ventricular?


Normal
Bradicardie
Tachicardie

60-100 /min
< 60 /min
> 100 /min

Ritmul =
300
numrul de ptrate mari dintre
complexele QRS consecutive*
* La o hrtie standard cu viteza de 25 mm /sec, 5 ptrate mari =
1 sec
E70

Ritmul QRS este regulat sau


neregulat?
Greu de decelat la un ritm cardiac
rapid
Comparai intervalelor R-R
Neregulat = AF

E71

Lrgimea QRS este normal sau


crescut?
QRS normal:
< 0.12 s (< 3 ptrate mici)
provine de deasupra bifurcaiei
fasciculului His

E72

Lrgimea QRS este normal sau


crescut?
Complexul QRS larg (> 0.12 s)
provine de la nivel:
ventricular
supraventricular (conducere aberant)

E73

O tahicardie cu complexe QRS largi


are origine ventricular n afara
cazului n care exist motive
ntemeiate s se considere altfel

E74

Exist activitate atrial?

E75

Undele P (derivaiile II i V1)


Frecven, regularitate, morfologie
Unde de flutter
Activitatea atrial poate fi evideniat
prin ncetinirea ritmului QRS cu
adenozin

E76

Care este raportul dintre


activitatea atrial i cea
ventricular?
Interval PR constant
Variabil, dar identificabil
Nici o relaie disociaie
atrioventricular

E77

Bloc AV: Gradul I

E78

Bloc AV: Gradul II


Bloc tip Mbitz I (Wenckebach)

Bloc tip Mbitz II

E79

Bloc AV: Gradul III

Locul pacemaker-ului:
Nodul AV
Miocardul ventricular
E80

40 - 50 /min
30 - 40 /min

Rezumat
Monitorizare
care pacieni
tehnici

Identificare
ritmurile stopului cardiac
alte ritmuri

E81

REGULI DE IGIENA
in unitatile sanitare

Definitii
Igiena este ramura a medicinii care studiaza
mijloacele de pastrare a sanatatii si de prevenire
a bolilor sau - ansamblul de reguli si de masuri
menite sa apere sanatatea.

Igiena se realizeaza prin:


curatare
dezinfectie
dezinsectie
deratizare

Curatarea
Este suma operatiilor prin care
murdaria(organica sau anorganica) este
indepartata de pe anumite suprafete
(inclusiv tegumente) prin operatiuni
mecanice sau manuale, utilizandu-se
agenti fizici sau chimici.
Curatenia = rezultatul aplicarii corecte a
programului de curatare.

Dezinfectia
Reprezinta procedura de distrugere a
microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-se
agenti fizici si/sau chimici.
Metode de dezinfectie:
-metode mecanice: stergerea si maturarea umeda, aerisirea,
spalarea, fierberea.
-metode fizice: caldura uscata care se face prin flambare
(trecerea unui obiect prin flacara), caldura umeda (autoclav),
raze ultraviolete.
-metode chimice: - biocidele de tip I dezinfectia
tegumentelor intacte)
- biocidele de tip II - deinfectia
suprafetelor si materialului moale.

NIVELE DE DEZINFECTIE:
Sterilizarea chimica

distrugerea tuturor

microorganismelor in forma vegetativa

Dezinfectie de nivel inalt

distrugerea bacteriilor,

fungilor, virusilor

Dezinfectie de nivel intermediar

ex.

Mycobacterium tuberculosis

Dezinfectie de nivel scazut

distrugerea
majoritatii bacteriilor fara actiune asupra microbacteriilor,
virusilor si a mucegaiurilor.

Important este respectarea concentratiilor si a


timpului de contact specific fiecarui nivel de
dezinfectie.

Dezinsectia operatia de distrugere


a insectelor daunatoare cu ajutorul
unui insecticid.
Deratizarea operatia de starpire a
soarecilor si sobolanilor prin otravire
cu substante chimice.

PREVENIREA INFECTIILOR
NOZOCOMIALE
Infectia nosocomiala este orice infectie contractata in
timpul spitalizarii, la un pacient care a fost internat
pentru alta boala.
Pacientii cei mai expusi la astfel de infectii sunt cei cu
acte chirurgicale din ce in ce mai grele si invazive, care
constituie porti de intrare pentru infectii (sonde
vezicale, catetere vasculare, ventilator artificial, etc).

Frecventa aparitiei acestor infectii este variabila, dupa


tipul ingrijirilor acordate:
-mai ridicata in serviciile de ingrijire intensiva, de
reanimare;
-dupa durata spitalizarii mai ridicata in serviciile cu
spitalizare indelungata si de reeducare functionala din
cauza prezentei escarelor, sondelor stabile care
favorizeaza infectiile;
-dupa vulnerabilitatea pacientilor cei care sufera de
boli acute grave, care au organismul fragilizat prin varsta
inaintata sau din contra, varsta foarte mica, cei cu
cancer, cei care sunt internati pentru alcoolism cronic, cu
imunosupresie legata de SIDA, cu imunoterapii
anticanceroase sau de grefele de organe.

Caile de transmitere
Contactul direct prin mainile
infectate ale personalului medical sau
ale pacientului.
Contactul indirect cu un
instrument medical incomplet steriliat
sau contaminat de personalul medical.

Polii luptei impotriva infectiei intraspitalicesti sunt: o buna


formare a personalului de ingrijire, o strategie de prevenire si
control a infectiilor intraspitalicesti, respectarea regulilor de igiena
spitaliceasca (asepsia sau igiena ingrijirilor in mediul septic).
Metodele de prevenire a infectiilor nozocomiale se adreseaza
cauzelor favorizante sau secundare ale modului de transmitere ale
acestor infectii si se refera la:
1) reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin maini),
contaminarea aerogena, contaminarea prin contact politica
vestimentara;
2) conceptia arhitecturala a spitalului (organizarea spatiului si
timpului, circulatia persoanelor, circulatia materialelor si
obiectelor);
3) suprimarea contaminarii prin materiale si instrumente (dezinfectia,
decontaminarea, asepsia si sterilizarea);
4) asanarea (imbunatatirea) regulata si sistematica a mediului
ambiant (decontaminarea zilnica, dezinfectie cu formol sau cu
ultraviolete).

Contaminarea prin
maini
Minile reprezinta cea mai rapida cale de transmitere a infeciilor,
astfel nct, n unitile spitalicesti splatul pe mini este absolut
obligatoriu inainte si dup orice procedur realizat de catre
personalul medical.

S-a demonstrat stiinific c o igien temeinic a minilor reduce


considerabil rspndirea bacteriilor n spitale.
Doctorii, asistentii medicali, infirmierii, ntregul personal medical pot
s si contamineze minile doar fcnd lucruri extrem de simple
precum: lund tensiunea sau pulsul pacientului, atingnd pacientul sau
aternuturile acestuia, atingnd echipamentul din spital.

Contaminarea prin
maini

Flora microbiana de pe maini este de doua tipuri:


-tranzitorie:
-colonizeaza stratul superficial al pielii si este
indepartata prin spalarea simpla;
-este reprezentata de microorganismele care sunt cel
mai frecvent asociate cu infectiile nozocomiale;
-este dobandita de personalul in contact cu pacientul
sau cu o suprafata contaminata din mediu.
-rezistenta:
-este atasata de straturile profunde ale pielii;
-este mult mai rezistenta la indepartare;
-este reprezentata de microorganismele care sunt
mai putin asociate cu infectii.

Spalarea mainilor este cea mai importanta


procedura de prevenire a infectiilor, a contaminarii
si diseminarii agentilor microbieni in spital.
Tehnica corecta de spalare a mainilor trebuie sa
fie cunoscuta si aplicata de intreg personalul.
Clasic sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a
minilor:
1. Splarea simpla a minilor igienica.
2. Antiseptica (dezinfectarea) igienic.
3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgical.

Tehnica de spalare a mainilor

Contaminarea prin
contact
Mijloacele de prevenire sunt simple, dar
deosebit de importante, si pot fi sintetizate
in doua cuvinte: politica vestimentara. De
modul corect sau incorect de folosire a
echipamentului de protectie depinde daca
vom contribui la micsorarea sau marirea
frecventei infectiilor.

Izolarea
Izolarea este o metoda cu caracter profilactic prin care se
interzice unui bolnav de a veni in contact cu alte persoane.
Metode de izolare:
-izolare absoluta se face prin bula fara nici un contact cu
exteriorul, cu aer steril, flux luminat si personal medical
limitat, cu echipament special.
-izolare stricta formata dintr-o camera speciala cu un pat
si un grup sanitar propriu, cu materiale proprii.
-izolare in camera cu mai multe paturi, iar distanta dintre
paturi sa fie mai mare pentru a evita contagiunea directa.
-izolarea pe pavilioane in care sunt bolnavi cu poarta de
intrare aeriana, digestiva sau cutanata.

Respectarea cu strictete a
circuitelor din spital:
- Intrarea si iesirea personalului
- Primirea bolnavului in spital
- Circuitul lenjeriei
- Circuitul instrumentelor si materialelor
- Circuitul vizitatorilor
- Circuitul deseurilor rezultate din
activitatea medicala

Profilaxia primara a
accidentelor prin expunere
la produse biologice
Principii de baza:
Toti pacienti sunt considerati potential infectati.
Se considera ca sangele, alte fluide biologice
(secretii salivare, nazale, lacrimale, varsaturi,
urina, materiale fecale) si tesuturile pot fi
contaminate cu HIV, VHB, VHC/ alte
microorganisme.
Se considera ca toate instrumentele folosite in
practica medicala sunt contaminate dupa
utilizare.

Cele mai importante precautiuni in cazul


expunerii la produse biologice sunt:

- spalarea pe maini inainte si dupa fiecare


manopera care presupune contactul cu
lichide biologice/ produse contaminate
cu sange.
- purtarea manusilor de fiecare data cand
exista risc de contact cu sangele/ alte
produse biologice.

Atitudinea in caz de accident prin expunerea la sange:


- intreruperea ingrijirii cu asigurarea securitatii pacientului.
- persoana accidentata anunta imediat cadrul medical superior
din sectia respectiva.
Asigurarea ingrijirilor de urgenta in caz de expunere
cutanata:
- se spala imediat locul cu apa si sapun
- se clateste
- se utilizeaza un antiseptic cu timp de contact minim de 5
minute, solutie clorigena diluata 1/10, compus iodat in
solutie dermica, alcool 70 de grade/ alt dezinfectant
cutanat.

In caz de expunere percutanata se


vor lua aceleasi masuri ca in cazul
expunerii cutanate cu mentiunea ca
este interzisa sangerarea, deoarece
poate crea microleziuni care pot
accentua difuziunea virusului.
In caz de expunere a mucoaselor
se spala abundent timp de 5 minute
cu ser fiziologic iar in lipsa acestuia
apa.

Echipamentul de
protectie
Halatul sau costumul din doua
piese
Pantofii speciali pentru spital, silentiosi,

odihnitori, comozi
Manusi sterile, nesterile, de uz general
Sorturi, buze impermeabile ex. la serviciul
de anatomie patologica
Masca
Etc.

PROCEDURA DE COLECTARE, SORTARE SI


ELIMINARE DESEURI

1. SCOP:

Procedura prezinta modalitatea de sortare,


colectare, depozitare si eliminare a deseurilor in cadrul
Spitalului .

Procedura stabileste norme privind colectarea,


trierea deseurilor la locul generarii, depozitarea si
eliminarea finala a acestora, respectind precautiunile
universale in cadrul Spitalului .

2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se adreseaza intregului personal
medical si auxiliar din cadrul unitatii in vederea
respectarii cu rigurozitate a normelor de colectare,
triere si depozitare conform Ord. M.S. nr.219/2002.
Exista sarcini precise pentru tot personalul medical
si auxiliar privind obiectivele care reduc aparitia
infectiilor nosocomiale si a accidentelor prin expunere
la produs biologic:
- colectarea si trierea la locul generarii
- depozitarea temporara.
- eliminarea finala
- respectarea precautiunilor universale
- masuri de reducere

Colectarea si trierea deseurilor periculoase si nepericuloase

Tipuri de deseuri: a.deseuri periculoase


nepericuloase

b.deseuri

Deseurile periculoase:
-deseuri infectioase
-deseuri taietoare-intepatoare
-deseuri anatomo-patologice
-deseuri chimice
Deseurile nepericuloase: deseurile asimilabile celor menajere. In cazul in care
au venit in contact cu produs biologic sau orice deseu infectios devin
infectioase.
Deseurile infectioase: seringi, pansamente, comprese, manusi, tubulatura
perfuzorului, precum si materiale care au venit in contact cu virusuri, bacterii,
paraziti etc.
Deseurile taietoare-intepatoare: ace, catetere, branule, sticlarie de laborator
care a venit in contact cu material infectios etc.
Deseurile chimice si farmaceutice: substante dezinfectante si substante
tensioactive (termen de valabilitate expirat), serurile, vaccinurile, reactivii
folositi in laborator etc.
Colectarea se face intr-un ambalaj de unica folosinta care se elimina
impreuna cu continutul, separat pentru fiecare categorie de deseuri.

CODURI DE CULOARE
Deseurile infectioase - in cutii de carton de
culoare galbena cu saci de polietilena de
asemenea de culoare galbena. Pe cutie
obligatoriu sa existe pictogramaPericol
biologic,
Deseurile taietoare-intepatoare -in cutii de PVC
de culoare galbena, de asemenea cu
pictogramaPericol biologic.
Nivelul de umplere al cutiilor este de 3/4 din
volumul sau.

Deseurile sunt sortate n locuri bine delimitate, marcate si utilizate


doar n acest scop. Sortarea se face pe categorii de deseuri dupa
cum urmeaza:
a) Deseurile nepericuloase se colecteaza n saci de culoare
albastra: ambalajele materialelor sterile, sticle care nu au venit n
contact cu snge, hrtie, resturile alimentare, saci si alte ambalaje
Toate ambalajele de hrtie sau carton vor fi desfacute si colectate
separat n vederea reciclarii
b) Deseurile periculoase se colecteaza n saci transparenti si saci
de culoare galbena: flacoane de perfuzii, seringi, catetere,
perfuzoare, cmpuri operatorii, pansamente, manusi si orice
deseuri care au venit n contact cu sngele sau alte lichide
biologice
Aceste deseuri vor fi sortate dupa cum urmeaza:
Material plastic (flacoane de perfuzie, truse pt. perfuzie, seringi
etc., fara urme de produse biologice) se va colecta n saci
transparenti
Material moale si manusi se vor colecta n saci de culoare
galbena

CURS PERFECTIONARE
VOLUNTARIAT
UPU-SMURD

Formator: As. Med. Pr. Costinel Bratu

MIJLOACELE DE
TRANSPORT
ALE PACIENTILOR

Descrierea mijloacelor de
transport
In functie de gravitatea afectiunii, de
scopul transportului, de distanta,
transportul se face cu:
-targa (brancarda);
-carucior sau scaun rulant;
-fotoliu rulant;
-pat rulant;
-mijloace improvizate (in caz de
urgenta) din paturi, cearsafuri,
scanduri etc.
-vehicule speciale (ambulante,
elicoptere SMURD).

TIPURI DE ECHIPAMENTE DE
TRANSPORT PENTRU
PACIENTI
targa rigida :
este realizata din
material plastic
rigid, folosita in
special in
ambulante,
spitale, situatii de
urgenta;

targi pliabile:
utilizate in special
ca targi in
ambulante;

-pat de spital cu partea


superioara targa detasabila
(pentru urgente);

Targa tip lopata: se foloseste


in cazul ranitilor grav, cu
fracturi diverse, se poate
desface si inchide in jurul
pacientului ridicarea
pacientului facandu-se fara a fi
nevoie ca acesta sa fie miscat
sau mutat;
Targa tip cos : utilizata in
situatii de urgenta,
salvamont, salvari cu
transport aerian si pe mare

targa mobila: pe langa platforma pentru


pacient asezata pe un cadru metalic cu
picioare si intarituri laterale, mobilitatea
este asigurata de patru roti doua fata doua
spate prevazute cu sisteme de franare;

Targa pentru
ambulanta

masa de operatie-targa: este o targa


complexa fiind folosita atat ca masa de
operatii cat si targa mobila (unele pot asigura
accesul la aparatele cu raze X, platforma pentru pacient
fiind permeabila razelor X, pacientul nu mai este nevoie sa
fie mutat sau miscat).

targa tip scaun - transportul


pacientilor in cladiri cu multe
trepte si spatii inguste

scaun/carut

saltea-targa vacuum cu
chingi pentru imobilizare

Accesoriile echipamentelor
rulante:
-suport (stativ) pentru
perfuzii;
-bare laterale de protectie;
-manere pentru transport;
-sistem de chingi;

Verificarea echipamentului de transport al


bolnavilor :
-sistemul de franare;
-mecanismul de urcare/coborare (majoritatea
sunt actionate hidraulic)
-functionarea corespunzatoare a partilor
mecanice;
-etanseitatea tuturor elementelor de fixare;
-lubrefierea imbinarilor mobile;
-uzura suprafetei de transport pentru bolnav
(platforma la targi, scaunul si spatarul la
carucioare).

Igienizarea si dezinfectia
echipamentelor de transport
-se spala si dezinfecteza
suprafetele/platformele targilor si
scaunelor rulante folosind un
dezinfectant de suprafete in uz ;
-procedeul se repeta dupa
transportul fiecarui bolnav in parte si
ori de cate ori este nevoie;

POZITIILE
PACIENTILOR
Repausul la pat impune bolnavului
adoptarea anumitor pozitii. Scopul
acestor pozitii:

antalgic;

terapeutic;

odihna si confort.

Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala


si de starea generala. Aceste pozitii sunt:
-pozitia activa (libera) - cand bolnavul se
misca singur, nu are nevoie de ajutor, este
asemanatoare cu cea a omului sanatos.
-pozitia pasiva - cand bolnavul este in stare
grava, lipsit de forta fizica, are nevoie de ajutor
pentru schimbarea pozitiei. Apare in stari grave
somatic (stari comatoase, neplazii sau boli de
sistem in stadiu terminal etc.) sau psihice (stari de
depresie profunda, catatonia din schizofrenie
etc.).
-pozitia fortata - cand bolnavul are o pozitie
neobisnuita, impusa de boala (usureaza suferinta,
bolnavul fiind obligat sa ia aceasta pozitie
pentru a diminua intensitatea unor tulburari
organice sau functionale) sau de necesitatea unui
tratament (ex. pozitia genupectorala).

Pozitiile impuse de boala


pozitia ghemuita - bolnavul
exercita o presiune cu pumnul
asupra regiunii dureroase, sta
ghemuit cu genunchii la gura (ex. in
ulcer);

pozitia opistotonus - bolnavul se gaseste


in hiperextensie avand forma unui arc cu
concavitatea dorsal sprijinindu-se pe calcaie
si pe ceafa datorandu-se contractiei
muschilor cefei si a coloanei (ex.in tetanos,
meningita, hemoragie subarahnoidiana,
tumori cerebrale, leziune cerebrala severa)

pozitia pleuro-stotonus - aceeasi pozitie


ca la opistotonus dar cu concavitatea lateral
se datoreaza contractiei musculaturii laterale
(ex. tetanos);

-pozitia cocos de pusca - culcat pe o parte


cu genunchii flectati, cu mainile intre genunchi,
cu capul in hiperextensie (ex.in meningita);

-pozitia
ortopneica bolnavul sta la
marginea patului
sezand, capul
ridicat, cu sprijin
in brate si
membrele
inferioare
atarnandu-i.

Pozitiile impuse de
tratament

pozitia
genupectorala (cu
toracele lipit de pat,
mainile pe langa corp,
genunchii adusi la
piept, bazinul ridicat);

pozitia de decubit lateral


stang - bolnavul sta culcat pe
partea stanga cu membrul
inferior stang intins si cel drept
flectat;

Pozitiile obisnuite
Decubit dorsal - (bolnavul este culcat pe
spate, cu fata in sus, cu mainile pe langa corp,
fara perna);
Variante: - decubit dorsal cu o perna subtire
decubit dorsal cu doua perne (pozitia obisnuita)

decubit (culcat)
lateral drept sau
stang -bolnavul
sta culcat pe o
parte, cu piciorul
dinspre pat intins,
cu cel de
deasupra flectat,
cu o perna sub
cap, cu bratul pe
langa cap.

Decubit (culcat) ventral


Este indicata aceasta pozitie la pacientii inconstienti, la cei
cu escare in regiunea sacrala, la bolnavii operati la coloana.
Sub glezne se aseaza un sul (pentru a se evita escarele la acest
nivel) si se pune o perna sub abdomen (pentru a usura
respiratia-scade presiunea asupra cutiei toracice).

pozitia sezanda: trunchiul


face cu membrele inferioare un
unghi de 90 . se realizeaza prin
asezarea a doua perne la
spate, gambele sunt in
semiflexie pe coapse cu un sul
sub genunchi. La picioare are
un sprijinator special pentru ca
acestea sa nu atarne.
Membrele superioare se
sprijina pe cate o perna.
Aceasta pozitie este indicata in
criza de astm bronsic, in
insuficienta cardiaca pentru ca
favorizeaza respiratia. In fotoliu
bolnavul se aseaza confortabil,
bine imbracat si acoperit cu o
patura.
Avantaje: ofera bolnavului
posibilitatea utilizarii bratelor,
asigura stabilitate.
Dezavantaje: este obositoare
daca este mentinuta timp
indelungat.

pozitia semisezanda se realizeaza prin


ridicarea extremitatii proximale a patului
la un unghi de 45 si sprijinirea la spate a
bolnavului cu doua perne. Pozitia este
indicata in tulburari respiratorii, pacienti
intubati, in afectiuni cardiace);

pozitia decliva (pozitia Trendelenburg) se realizeaza prin coborarea patului la


extremitatea proximala cu 60 astfel incat
bolnavul sta cu capul mai jos de corp.
Pozitia este indicata in anemii severe, in
drenaj postural, in hemoragii ale
membrelor inferioare, ale organelor
genitale dupa interventii ginecologice.

pozitia procliva (sau antitrendelenburg) - este inversul


pozitiei declive;

pozitia ginecologica bolnavul este asezat pe


spate, coapsele flectate pe abdomen, gambele
flectate pe coapse, genunchii indepartati. \
ste indicata in consultatii, tratamente si
interventii ginecologice sau asupra regiunii
perianale, in efectuarea toaletei regiunii anogenitale).

pozitia genupectorala - bolnavul se


aseaza pe genunchi cu acestia usor
departati si sprijin pe antebrate si
coate. Este indicata in explorari
anorectale.

TEHNICI DE
MANEVRARE A
BOLNAVULUI

Scopul brancardierului este de a asigura


pozitionarea pacientului in functie de
necesitati.
Pentru o manevra corecta:
- Informarea pacientului asupra procedurii
(explicand inofensivitatea procedurii precum si
contributia sa la realizarea procedurii)
- pozitionarea corespunzatoare in functie de
actiune
- pregatirea corespunzatoare a locului unde se
fac manevrele si a materialului rulant;

Cerinte pentru o buna pozitionare:


pozitia va fi stabila;
confortabila;
absenta durerii;
sa nu fie obositoare;
asigura simetria corporala;
sa permita desfasurarea unei activitati
daca este cazul.

Manevrarea pacientilor implica


actiunile: intoarceri, deplasare laterala
in pat, ridicare si deplasare, transfer.

Atenie!
Gata? Hop!

Va voi misca
pe o parte!

A) INTOARCERILE: pot fi pasive


sau active

-din decubit dorsal in decubit lateral: se


realizeaza prin tractiuni simultane
la nivelul umarului si a bazinului;
- apoi pentru a-l aduce in decubit
ventral ii se duce bratul de pe
partea degajata in lateral si se
tractioneaza de umar si bazin astfel
incat bolnavul sa ajunga culcat pe
abdomen;
-din decubit ventral in decubit dorsal se
face cu trecere prin pozitia de
decubit lateral astfel se executa
miscari de tractiune la nivelul
soldului si umarului, se plaseaza
bratul opus miscarii deasupra
capului pentru a nu fi prins sub
trunchi in decubit lateral.

B) DEPLASAREA LATERALA IN PAT: se


executa de obicei in decubit dorsal prin
deplasarea trunchiului si capului apoi a
membrelor inferioare dupa care a bazinului.

C) RIDICAREA SI
DEPLASAREA:
-pasiva cu doua ajutoare,
cei doi fiind plasati fata
in fata, isi plaseaza
mainile sub umerii si
genunchii pacientului
ridicandu-l simultan. Este
folosita la pacientii
imobilizati si la cei cu
greutate foarte mare.
-pasiv-activa cu un
singur ajutor care isi
plaseaza un brat sub
umeri si celalalt la
nivelul feselor executand
o fenta laterala.

D) TRANSFERUL:
combina miscarile
de intoarcere,
deplasare laterala in
pat, ridicare si
deplasare a
bolnavului.

TRANSPORTUL
PACIENTILOR
IMPORTANT: transportul
intarziat, fortarea bolnavului sa
se deplaseze singur, efectuat in
conditii neadecvate poate avea
efecte daunatoare sau chiar
fatale (inrautatirea starii de
sanatate, producerea unui soc
traumatic, transformarea unei
fracturi inchise intr-una deschisa,
provocarea de hemoragii, etc).

Transportul primar
Domiciliu
Locul accidentului
Locul solicitarii

Spital

Sunt transportati fara un diagnostic sigur,


de aceea transportul are un risc mai ridicat.
Transportul trebuie facut cu mare atentie,
pentru a nu inrautatii starea de sanatate,
pentru a evita durerile, pentru a preveni
socul traumatic sau reaparitia hemoragiei.
Se efectueaza cu brancarda (targa) pana la
ambulanta sau elicopter, etc.

In spital

Transportul
secundar
-in afara spitalului (cand pacientul
necesita transport dintr-un spital la altul sau
de la spital la domiciliu necesita acelasi
tip de transport ca la transportul primar);
-in interiorul spitalului (intraspitalicesc)
cand pacientul necesita transport de la o
sectie la alta, dintr-un salon in altul etc.
Transportul pacientului este diferit bolnavul fiind deja sub ingrijire, transportul
va fi pregatit si efectuat in functie de starea
lui.

Categoriile de pacientii care necesita


transport sunt:

- pacientii accidentati, in stare de soc, cu


leziuni ale membrelor inferioare;

- inconstienti, somnolenti, obnubilati,


comatosi;

- astenici, adinamici, cu tulburari de echilibru;

- febrili;

- pacienti cu interventii chirurgicale;

- cu insuficienta cardiaca, respiratorie grava;

- pacienti cu afectiuni psihice;

- pacienti cu afectiuni neurologice

- pacienti care prezinta dizabilitati etc.;

1. Transportul pacientilor
cu targa
Pregatirea materialului de transport:
-materiale necesare: targa, paturi, cearsaf, (la nevoie
musama si aleza, perna subtire), tavita renala la nevoie.
Pregatirea psihica a pacientului
-se informeaza atat pacientul (daca este posibil) cat si
apartinatorii acestuia asupra scopului transportului si
locului unde va fi transportat;
-se explica inofensivitatea procedurii precum si modul cum
poate contribui pacientul la realizarea acesteia;
-in cazul in care pacientul are instalate o perfuzie, sonda,
drenuri etc., se vor lua masuri de siguranta: sprijinirea
(eventual pe un suport) a perfuziei; fixarea sau pensarea
sondelor (nu se penseaza drenul toracic la pacientii
ventilati) etc., in functie de durata si conditiile de transport.
-in cazul pacientilor care prezinta varsaturi se asigura tavita
renala.

Asezarea pacientului pe targa in


functie de afectiune:
In decubit dorsal vor fi asezati:
- pacienti cu traumatisme abdominale, avand

grija sa ii flectam genunchii;


accidentati constienti, suspecti de fractura a
coloanei vertebrale sau a bazinului. Pentru
acesti pacienti se asigura suprafata rigida;
leziuni ale membrelor inferioare avand grija ca
sub membrul lezat sa asezam o perna;
leziuni ale membrelor superioare avand grija
ca membrul lezat sa se aseze peste toracele
pacientului, sau sa se fixeze cu o esarfa;
accidentati in stare de soc cu hemoragie avand
grija ca membrele inferioare sa le pozitionam
mai sus decat restul corpului.

In pozitie sezand vor fi asezati:


- pacientii cu traumatisme craniene, constienti si
fara semne de soc, mentinuti cu ajutorul pernelor;
- leziuni ale gatului capul va fi flectat astfel incat
regiunea mentoniera sa atinga toracele;
In pozitie semisezand vor fi asezati:
- pacienti care prezinta leziuni la nivel toracopulmonar;
- pacientii care prezinta insuficienta cardiorespiratorie;
- pacienti care prezinta leziuni abdominale (pozitia
Fowler), cu genunchii flectati.

In decubit lateral vor fi asezati:


pacientii in stare comatoasa.
In decubit ventral vor fi asezati:
pacientii cu leziuni ale spatelui sau
regiunii fesiere (plagi, escare, incizii
postoperatorii la acest nivel).
In decubit semiventral vor fi asezati:
-pacienti inconstienti iar in caz de
tulburari de deglutitie sau hipersecretie
salivara vor fi asezati in pozitie
Trendelenburg, pentru a preveni
acumularea si aspirarea secretiilor.

In pozitia Trendelenburg cu inclinare maxima de


10-15:

-pacientii accidentati in stare de soc;

-in colaps periferic, pentru a a asigura un


aport mai mare de sange in organele vitale;

In pozitia Trendelenburg inversat cu inclinare


maxima de 10-15:
-pacientii cu fracturi ale boltei si bazei craniului.

Pacientii cu afectiuni psihice, agresivi, se vor


transporta imobilizati (chingi) dupa caz si numai
dupa ce asistenta le-a administrat medicatia
calmanta. Pacientii cu fracturi ale coloanei
vertebrale vor fi transportati pana la spital pe o
suprafata dura. Recomandat este ca acesti
pacienti, sa fie transportati in pozitia in care au
fost gasiti.

2. Transportul pacientului
cu scaunul / fotoliul
rulant

http://www.youtube.com/watch?v=M6
EPsZf-XbI&feature=related
Body Mechanics & Manual Transfers
filmulet
Nursing_ Transfer Patient From Bed to
Wheelchair - filmulet

3. Transportul pacientului
cu patul rulant
forma ideala de transport deoarece pacientul nu
mai trebuie mobilizat.
Categoriile de pacienti care se transporta cu patul
rulant sau targa sunt: pacienti cu traumatisme
toraco-abdominale; pacienti cu fractura a coloanei
vertebrale, a bazinului, a membrelor inferioare;
pacienti comatosi; pacienti imobilizati, operati, etc.
In functie de afectiune pacientii vor fi asezati in
aceleasi pozitii descrise mai sus (vezi Pozitionarea
pacientului pe targa in functie de afectiune).
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul
inainte, astfel acesta putand fi observat de
brancardier.
http://www.youtube.com/watch?v=pKtCxfsnZis

4.Transportul pacientului de la
sala de operatie
Se face cu targa sau patul rulant.
Cand transportul se face cu targa, bolnavul este luat
de pe masa de operatie la indicatia medicului
anestezist si dus in salon sau in salonul de terapie
intensiva.
Trecerea pacientului de pe masa pe brancarda este
asigurata de trei persoane, astfel ca bolnavul sa-si
pastreze pozitia orizontala si cu grija pentru a nu-i
smulge tuburile de dren, sondele, perfuzia, etc. Targa
este pregatita cu cearsaf si patura. Aceeasi atentie
se va acorda si la trecerea pacientului de pe targa pe
pat.
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul inainte,
astfel acesta putand fi observat de brancardier.
http://www.youtube.com/watch?v=39mTf6gk3-o&feat
ure=related

5. Transportul cu
ascensorul
Efectuarea tehnicii:
-se mpinge patul rulant n ascensor i brancardierul
intr dup bolnav.
-la ieire, brancardierul iese din lift naintea
bolnavului i trage patul.
Intotdeauna pacientul se transporta cu capul
inainte, astfel acesta putand fi observat de catre
brancardier.
Transportul cu scaunul sau fotoliul rulant:
-brancardierul intr primul n ascensor i trage dup
el mijlocul de transport, astfel ca bolnavul s fie
poziionat cu privirea spre ua liftului.
-la sosire, fotoliul sau cruciorul este mpins afar din
lift, brancardierul rmnnd n spatele bolnavului.

6. Transportul de la locul
accientului
Accidentatul cu leziuni minore se poate
transporta de o singura persoana:
- Este important sa nu agravam leziuni
ale coloanei vertebrale, ale bazinului;
ale membrelor.
- Manevrarea accidentatului se va face
dupa regula corpul ca o rigla rigida,
lin si fara smucituri. Adica acesta este
ridicat si transportat cu corpul in
rectitudine (drept).

Reguli pentru a nu agrava starea pacientului:

- nici un accidentat nu va fi transportat inainte de a i


se fi executat manevrele esentiale ale primului
ajutor, care constau din resuscitare cardiorespiratorie, oprirea sangerarii, prin aplicarea unui
pansament compresiv sau a garoului si imobilizarea
provizorie a fracturilor (tehnici efectuate de catre
medicii sau paramedicii aflati la fata locului).
- transportul se va face spre cea mai apropiata
unitate sanitara, unde poate primi ingrijiri de
specialitate.
- orice accidentat grav este transportat in pozitia
culcata. La cei constienti se prefera decubitul
dorsal, pentru ca pot fi adoptate diverse variante,
in functie de leziunile principale constatate:
- -decubit dorsal in suspiciunea unei fracturi de
coloana sau bazin;

- decubit dorsal cu capul mai ridicat, in cazul


unui traumatism grav al craniului, pentru a
reduce rata de formare a edemului cerebral;
- pozitia Trendelenburg decubit dorsal-decliv,
adica cu ridicarea cu 10-15 a targii spre
picioarele victimei, in cazul celor socati dar
constienti, pentru a favoriza circulatia spre
organelle vitale si spre creier;
- pozitia semisezanda la cei cu traumatisme
toracice si cu insuficienta cardio-respiratorie,
pentru a usura respiratia;
- pozitia Fowler semisezand cu genunchii
flectati prin introducerea sub genunchi a unui
sul, perne, etc., indicate in traumatismele
abdominale, pentru relaxarea peretelui
abdominal;
La traumatizatii inconstienti, transportul se
face in decubit lateral, pentru evitarea asfixiei
prin aspirarea varsaturilor. Pe tot timpul
transportului se va supraveghea victima.

Materiale folosite:
Targa metalica are avantajul ca este
formata din doua piese ceea ce usureaza
foarte mult folosirea sa. Se poate regla
lungimea targii n functie de lungimea
victimei. Pentru a utiliza targa este
nevoie de asemenea de minimum trei
persoane. Cel care sta la capul victimei si
tine capul imobilizat v-a conduce
operatiunea. Ceilalti salvatori vor
ntoarce victima lateral odata pe partea
staga apoi pe partea dreapta, astfel nct
sa se poata pozitiona targa sub pacient.

Targa vacuum este cea mai optima


varianta de imobilizare (saltea din care
se extrage aerul, ea poate fi modelata
dupa forma corpului victimei).
Acest lucru asigura o imobilizare
suplimentara a coloanei cervicale,
nepermitndu-i miscarea laterala
miscare care era totusi posibila prin
simpla folosire doar a gulerului cervical.
Transportul victimei se va face cu capul
inainte, astfel acesta putand fi observat
in permanenta de catre brancardier.

7. Transportul
decedatilor
Transportul persoanei decedate se face in liniste
si cu decenta.
Transportul decedatului se face intotdeauna in
decubit dorsal si acoperit in intregime cu un
cearsaf eventual imobilizat in chingi pentru a se
evita caderea unui membru in exteriorul targii si
provocarea de leziuni (important pentru
examenul necropsic).
Transportul se efectueaza pe cai bine
prestabilite in unitatea spitaliceasca evitandu-se
contactul cu alti bolnavi, apartinatori, vizitatori.

SIGURANTA PACIENTULUI PROTEJAREA PACIENTULUI IMPOTRIVA


CAZATURILOR SI RANIRILOR

Czturile din timpul spitalizrii, n special


n departamentele pentru pacieni cronici
i clinicile geriatrice sunt un fenomen
frecvent.
Czturile sunt urmate frecvent de
complicaii cu urmri grave ca urmare:
- prelungesc perioada de spitalizare;
- provoac dureri pacienilor obstacol
pentru terapia viitoare;
- spitalele sunt ameninate de litigii din
partea pacientului sau rudelor acestuia .

Cauzele externe ale czturilor sunt


reprezentate de:
- proasta iluminare a salonului
- paturile nalte
- podele alunecoase
- pragurile
- paturile sau scaunele instabile
- incaltamintea inadecvata
- lipsa suporturilor ajuttoare la nivelul patului
sau langa pat
- proasta pozitionare in pat, pe targa, pe
carucior.
Cauzele interne sunt motivate de tipul de
boala, schimbarile in starea de sanatate a
pacientului pe parcursul spitalizarii.

Peste 50% din cazaturi au loc in zona


patului, restul in baie/toaleta, holuri si
se datoreaza:
- platformei inalte a patului
- rotilor neblocate
- paturi fara panouri laterale
- noptiere glisante

Masuri necesare pentru evitarea accidentelor in zona


patului:
- ridicarea panourilor laterale ale patului care ofera un
sprijin sigur pentru pacient, pacientul nu trebuie sa se
simta intemnitat si sa i se explice ca este in siguranta;
- in cazul saltelelor cu platforma inalta se coboara patul
(reglarea pe inaltime)-sporeste sentimentul de siguranta
al pacientului, pacientul poate sa atinga cu picioarele
pamantul si astfel mobilizarea lui este mai usoara;
- lumina de veghe pe timpul noptii: imbunatateste
orientarea pacientului in intuneric, atrage atentia
acestuia asupra oricarui obstacol, ajuta la estimarea
inaltimii platformei patului de la pamant;
- blocarea tuturor rotilor patului;
- blocarea tuturor rotilor noptierei;
- amplasarea targii sau carutului de transport chiar langa
pat pentru ca pacientul sa poata fi mutat in siguranta.

Boli profesionale in unitti


sanitare
Cele mai des intalnite sunt problemele
legate de afectiunile coloanei lombare
(infirmiere, brancardieri, ingrijitoare si
asistente)
Ridicarea sau schimbarea pozitiei
bolnavilor imobilizati la pat, transportul
acestora cu targa sau caruciorul
necesita o tehnica corecta pentru a nu
se produce vatamari ale sistemului
locomotor al personalului (febra,
discopatii, intinderi de ligamente, etc).

Pentru evitarea efortului exagerat:


utilizati ascensoarele si carucioarele
schimbarile de pozitie ale bolnavului sa
se faca de catre 2-3 persoane
La ridicarea bolnavilor trebuie avut in
vedere ca baza de sustinere a picioarelor
sa fie cat mai mare, genunchii sa fie usor
flectati, corpul aplecat inainte, in acest
fel, centrul de greutate coboara, se
mareste stabilitatea corpului, iar efortul
de ridicare se executa in mai mica
masura din coloana vertebrala.

Cele doua greseli frecvente facute atunci


cand ridicam greutati:

1) Folosirea muschilor gresiti - si anume


muschii spatelui, in loc de muschii
fesieri si pe cei ai picioarelor.
2) Ridicarea unui obiect prea departe
de corp. Apropie-te de ceea ce ridici,
fiindca astfel vei reduce presiunea
exercitata asupra colanei vertebrale.

Interzis
- sa ridici greutati cu picioarele prea apropiate unul
de celalalt. Daca picioarele nu sunt pozitionate la
nivel cu umerii, vei avea tendinta de balans, iti vei
indoi spatele si astfel il vei supune problemelor
- sa ridici in timp ce ai genunchii intinsi, iar spatele
indoit
- sa iti arcuiesti gatul atunci cand ridici, pentru ca
altfel te va durea
- sa cari sau ridici greutati neechilibrate
- sa ridici prea mult sau sa te apleci excesiv intr-o
perioada scurta de timp
- sa incerci sa ridici obiecte mult prea grele pentru
tine
- sa ridici obiecte grele imediat dupa ce te-ai ridicat
de jos
- sa nu ridici nimic peste cap, tinand gatul si spatele
arcuite.

Recomandat
- sa iti plasezi picioarele intr-o pozitie fie la nivelul
umerilor, fie in fata si in spate, ca atunci cand vrei
sa faci un pas mare
- sa te apleci tinand pieptul iesit in afara si fesele
incordate puternic
- sa iti eliberezi o mana de greutate si sa sprijini cu ea
spatele sau sa te sprijini de o alta structura
- sa balansezi greutatea de pe o parte pe cealalta,
astfel incat sa existe un echilibru intre presiunea
aplicata intr-o zona si in cealalta
- sa iti "sugi" abdomenul puternic si sa tii pieptul in
fata atunci cand ridici greutati deasupra capului
- sa faci o mica incalzire inainte sa ridici greutati, mai
ales daca ai stat o perioada indelungata culcat sau
relaxat. De asemenea, nu uita sa faci si la sfarsit
niste exercitii care sa te ajute sa te destinzi.

Traumatismele prilor moi


hemoragii, hemostaza, pansamente

Traumatismele prilor moi


hemoragii, hemostaza, pansamente
Obiective:
S putei recunoate diferitele tipuri de leziuni de pri

moi
S putei descrie principiile tratamentului n cazul
leziunilor de pri moi.
S putei acorda primul ajutor n cazul leziunilor
S putei enumera semnele i simptomele unei
hemoragii
S putei executa corect hemostaza
S putei efectua un pansament simplu i unul compresiv

Traumatismele prilor moi

n funcie de starea tegumentului traumatismele


pot fi:
nchise - contuzii
deschise - plgi
n cazul traumatismelor nchise, tegumentul
rmne intact, iar n cazul celor deschise,
acesta este lezat.

Traumatismele prilor moi


Contuziile
Sunt

traumatisme ce rezult din aciunea unui


agent vulnerant mecanic, care produce leziuni
tisulare, pstrnd ns integritatea tegumentelor.
n fucie de fora de aciune al agentului
vulnerant, contuziile pot fi superficiale,
profunde sau mixte.

Traumatismele prilor moi


Contuziile:
Echimoza este forma cea mai simpl de contuzie, ce
apare datorit ruperii vaselor sangvine din esutul
subcutanat (apare ca o zon roie albstruie, care n
cteva zile i modific culoarea, devenind vnt, apoi
galben-verzuie).
Hematomul este o tumefiere dureroas, de volum
variabil, ce apare din cauza acumulrii ntre esuturi sau
organe, a unei cantiti variabile de snge, prin ruperea
accidental a unor vase sangvine mai mari.

Traumatismele prilor moi


Plgile:
Plgile sunt leziuni produse de ageni
mecanici, fizici, chimici.
n cazul plgilor, o mare importan prezint
intervalul dintre producerea lor i momentul
aplicrii primului tratament.
Astfel, se consider o plag recent aceea
creia i se aplic tratament ntr-un interval de 68 ore de la producere (plag neinfectat), peste
acest interval majoritatea plgilor fiind infectate.

Traumatismele prilor moi

Semne clinice:
durere de intensitate variabil
hemoragie de intensitate variabil

Traumatismele prilor moi

Tratamentul plgilor urmrete prevenirea


complicaiilor i obinerea unei vindecri ct mai
rapide i de bun calitate.
Const din toaleta local a plgii i pansarea
lor.

Traumatismele prilor moi


Principiile de tratament al plgilor:
Contuziile uoare nu necesit tratament.
Alte plgi nchise trebuie tratate prin aplicarea de
ghea, compresie uoar i ridicarea membrului lezat.
Deoarece o contuzie extins poate masca o fractur, n
aceste cazuri membrul lezat se imobilizeaz.

Traumatismele prilor moi

Principiile de tratament ale plgilor deschise:


Controlul hemoragiei
Prevenirea suprainfeciei plgii
Stabilizarea prii lezate
Stabilizarea oricrui corp penetrant

Traumatismele prilor moi

Hemoragii
Hemoragia reprezint scurgerea sngelui n
afara sistemului vascular

Traumatismele prilor moi


Dup tipul vasului lezat poate fi:
arterial
n care sngele este de culoare rou deschis, bine oxigenat i
nete ritmic, sincron cu btile inimii
venoas
sngele de culoare rou nchis (mai puin oxigen, mai mult CO2),
se exteriorizeaz cu presiune constant, relativ modest
capilar
este o hemoragie difuz, fr a se identifica un vas de calibru mai
mare ca surs principal a hemoragiei;

Traumatismele prilor moi


n funcie de sediul sngerrii:
extern
sngele se scurge n afar, printr-o soluie de continuitate
tegumentar ( plag )
intern
sngele se acumuleaz ntr-una din cavitile normale ale
organismului;
exteriorizat
caracterizat prin hemoragie intern ntr-un organ cavitar, urmat
de eliminarea sngelui la exterior pe ci naturale

Traumatismele prilor moi


Dup cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:
mic: se pierde o cantitate de snge pn la 500 ml
medie: se pierde 500-1000 ml de snge i apar urmtoarele
semne: agitaie, ameeli n ortostatism;
mare: cantitea de snge pierdut 1000-1500 ml iar semnele
clinice sunt urmtoarele: paloare, tahicardie, transpiraii reci,
hipotensiune arterial, tahipnee;
cataclismic: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA
nemsurabil, pacient incontient;

Traumatismele prilor moi


Epistaxis
hemoragia mucoasei nazale
Hematemez
eliminarea pe gur, prin vrstur, de snge amestecat cu cheaguri
i eventual resturi alimentare. n hemoragii puternice poate fi snge
rou, proaspt, nealterat, sau n sngerri reduse poate fi vrstur
cu aspect de za de cafea ( cnd sngele stagneaz n stomac).
Melena
exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecaie.
Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul i culoarea pcurei.
Hematuria
reprezint hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin
miciune;

Traumatismele prilor moi

Hemostaza
Oprirea sngerrii poart denumirea de hemostaz.
Ea poate fi spontan n cazul unor hemoragii mici,
prin intervenia mijloacelor proprii organismului,
dar de cele mai multe ori este necesar intervenia
altor persoane, care s realizeze hemostaza.

Traumatismele prilor moi


Hemostaza poate fi:
- provizorie
- definitiv.
Hemostaza provizorie se poate realiza prin:
- compresiune digital
- pansament compresiv
- garou
Hemostaza definitiv se obine prin obliterarea
permanent i definitiv a vasului care sngereaz.
Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

Traumatismele prilor moi

Compresiunea digital
Compresiunea corect executat pe vasul rnit
trebuie s se aplice deasupra rnii n cazul unei
hemoragii arteriale i sub plag n cazul unei
hemoragii venoase, innd cont de sensul
circulaiei.

Traumatismele prilor moi

Compresiunea digital
Cnd hemoragia nu poate fi stpnit prin compresiune
exercitat la distan, se poate folosi compresiune direct
n care caz compresiunea vasului ce sngereaz se face cu
degetul introdus direct n plag sau in vecinatatea plagii.
Aceast metod nu poate fi dect de scurt durat,
trebuind s recurgem la alta care s-o suplineasc i s o
completeze.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Pansament compresiv
Este una din cele mai eficiente metode folosite
pentru a realiza o hemostaz provizorie.
n lipsa unui pansament steril se poate folosi
pentru a pune pe plag o batist, o crp curat,
peste care se strnge pansamentul circular (fa).

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Aplicai pansamentul strns, pentru a controla
hemoragia.
Atenie ns, un pansament aplicat prea strns
poate bloca toat circulaia distal de locul
aplicrii!

Traumatismele prilor moi


Aplicarea garoului

Este ultima variant la care apelm (curea, cravat,


fular, etc.)
Se folosete doar n cazuri extreme i n situaia n care
hemoragia nu se putea controla prin alte metode
(amputaie de membru).
Important este oprirea hemoragiei fr a comprima
excesiv esuturile.
Meninerea sa mai mult de 2 ore poate duce la
complicaii deosebit de grave.

Traumatismele prilor moi


Aplicarea garoului
Intotdeauna la montarea unui garou trebuie ataat un bilet, care
nsoete bolnavul, i pe care se noteaz obligatoriu urmtoarele
date: nume, prenume, ora exact a aplicrii garoului.
Din 30-30 minute se slbete puin garoul pentru a permite
irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n condiii de spital i de
personal competent.

Traumatismele prilor moi

Pansamente
Se aplic difereniat dup regiunea anatomic

Traumatismele prilor moi


Plgile feei i a scalpului
Faa i scalpul sunt zone bine vascularizate. Datorit acestei
bune vascularizri, o plag relativ mic poate fi nsoit de o
sngerare abundent.
Vei putea controla hemoragia prin presiune direct pe plag.
Dac sngerarea continu, ncercai cu o a doua compresa, ns
fr a o ndeprta pe prima.
Dup oprirea sngerrii, aplicai bandajul n jurul capului

Traumatismele prilor moi


La cap
pansamentele se realizeaz cu ajutorul feelor,
tipic pentru acest segment fiind capelina care
ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte,
deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii
dup care se trece succesiv nainte i napoi
(spre rdcina nasului i spre ceaf), de mai
multe ori, pn cnd acoper tot capul.
Capetele feelor se fixeaz apoi cu cteva ture
circulare.

Traumatismele prilor moi

Capelina (Boneta)
Se face cu o singura fasa, de catre 2 persoane
Se incepe cu o tura circulara de la protuberanta occipitala
posterioara, trecand deasupra urechii dr., peste frunte,
deasupra sprancenelor, deasupra urechii stg. si se continua cu
2-3 ture circulare pana la nivelul fruntii
Se fac rasfrangeri succesive ant.-post. in evantai, alternativ
dr.-stg. ca sa acopere toata calota
Se fixeaza prin ture circulare, la nivelul fruntii; se mai poate
fixa si trecand 2 ture peste calota preauricular si
submandibular

Traumatismele prilor moi

Pentru nas, brbie, ochi i urechi


se realizeaz aa numitul pansament n pratie,
cu ajutorul unei fii de tifon de 30-50 cm,
despicat la capete, cu o parte central
nedespicat, care se aplic la nivelul plgii,
legnd capetele tiate ncruciate.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Plgile gtului
Aplicai presiune direct pentru a controla plgile
hemoragice ale gtului.
Dup ce hemoragia s-a oprit, bandajai gtul.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plgile toracelui
Plgile deschise ale toracelui se acoper cu un material
impermeabil pentru aer, nchiznd-o ermetic - pansament ocluziv.
n cazul plgilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui
folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga i-l vom
fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latur se las
liber, nefixat, permind pansamentului s funcioneze ca o
supap.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plag abdominal
Vom folosi pansament pe care de aceast dat l
vom fixa pe toate cele patru laturi.
Dac plaga este complicat cu evisceraia
(ieirea organelor abdominale n exterior) vom
folosi un pansament umed.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

Dac plaga este produs de un corp contondent,


care se afl nc n plag, se las acolo, va fi
imobilizat n poziia gsit i se transport de
urgen la spital.

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi

La membre
pansamentele se realizeaz cu ajutorul feelor
circulare, n spiral

Traumatismele prilor moi

Traumatismele prilor moi


Plgile organelor genitale
Organele genitale au o vascularizaie important, att la
sexul feminin ct i la cel masculin.
Traumatismele genitale sunt frecvent asociate cu
hemoragie sever.
Aplicai presiune direct la nivelul plgii genitale, cu o
compres uscat, steril. Presiunea direct oprete de
obicei hemoragia.

Traumatismele prilor moi


Plgile mpucate
Unele plgi mpucate pot fi trecute uor cu
vederea dac nu efectuai o examinare atent i
complet a pacientului.
Majoritatea deceselor prin plgi mpucate apar
datorit leziunilor la nivelul organelor interne sau
a vaselor sangvine mari.
Deoarece plgile mpucate sunt grave,
tratamentul prompt i eficient este important.

Traumatismele prilor moi


Plgile mucate
Mucturile de animale sau de om pot fi de la
minore pn la severe.
Toate mucturile sunt foarte susceptibile de a
provoca infecie.
Plgile mucate minore se spal cu ap i
spun, dac este posibil

ntrebri?

FRACTURILE SI
IMOBILIZAREA LOR

DEFINITIE
- leziuni ce apar n urma aciunii unui
traumatism semnificativ asupra osului,
constnd n ntreruperea continuitii
acestuia.

Clasificarea fracturilor

- fracturi nchise -tegumentele n jurul focarului de


fractur sunt intacte

- fracturi deschise - focarul de fractur comunic cu exteriorul


printr-o plag

- fracturi directe n care agentul traumatizant


acioneaz chiar la locul de producere a
fracturii

- fracturi indirecte- traiectul de fractur


apare la distan de la locul de aciune al
agentului vulnerant

Pentru recunoaterea unor fracturi sunt dou grupe de semne:


- semne de probabilitate
- semne de certitudine
Semne de probabilitate:
- durere
- impotena funcional
- deformarea i scurtarea regiunii
- tumefacie, edem, creterea temperaturii locale
Semne de certitudine (semne sigure) :
- mobilitate anormal n focar
- crepitaii osoase
- netransmiterea micrilor distal de focarul de fractur
- ntreruperea evident ( la inspecie sau palpare ) a continuitii
osoase

URGENTE ORTOPEDICE
- fractura deschis complicaia cea mai de temut = osteomielita
- luxaia i subluxaia = suprafeele articulare ale oaselor au fost
deplasate complet i nu mai au contact ntre ele
urgena - este din cauza potenialului de afectare neurologic
i vascular
- cu ct este mai mare durata de timp de cnd a fost
dislocat cu att repunerea este mai dificil i
probabilitatea de instabilitate este mai mare dup
reducere
-deficitul neurovascular orice leziune asociat cu afectare
neurologic sau vascular ca cea aparut n urma unei
deformri trebuie tratat ct mai rapid simpla
reducere a unei deformri prin traciune longitudinal
poate, uneori, restabili circulaia i funcia nervului

Odat cu dezvoltarea SMURD tratamentul precoce poate fi


implementat nc din prespital.

Fixarea eficient n atele este crucial din mai multe motive:


- reduce

durerea pacientului

- reduce riscul de lezare a nervilor i vaselor prin protejarea lor de


a fi prinse repetat ntre fragmente sau de a fi elongate de
accentuare angulaiei la locul fracturii
- reduce ansele de transformare a unei fracturi nchise ntr-una
deschis
- faciliteaz transportul pacientului.

Imobilizarea fracturilor nchise:


Imobilizarea trebuie s cuprind n mod obligatoriu articulaiile
situate deasupra i dedesubtul focarului de fractur.
nainte de imobilizare se efectueaz o traciune uoar,
nedureroas a segmentului n ax.
Imobilizarea fracturilor deschise:
Se imobilizeaz n poziia gsit, dup pansarea plgii de la
acel nivel, fr a tenta reducerea lor prin traciune.

este interzis mpingerea oaselor


care strpung pielea

In marea majoritate a situaiilor, este nevoie de minim dou


persoane.

O persoan fixeaz membrul iar cea de-a doua persoan fixeaz


atela.

Imobilizarea trebuie s fie suficient de fix pentru a-i atinge


scopul, dar nu att de compresiv nct s produc tulburri
circulatorii

Tipuri de atele folosite:


- atele Kramer (confecionate din srm)
- atele pneumatice (gonflabile)
- atele vacuum
Atele improvizate: din scndur, crengi de copac,
schiuri, bee, bastoane

Atele Kramer
-trebuie cptuite
bine deoarece
suprafaa lor
poate produce o
presiune
crescut
- sunt folosite n
caz de leziuni ale
oaselor lungi

Atele pneumatice
material plastic
transparent
permite vizualizarea
membrului
aplicare rapid i
uoar
produce hemostaz dar
gonflarea prea puternic
poate afecta circ. sangvin
contraindicat n
fracturile deschise
radiotransparente
243

Atele/saltea vacuum
set atele vacuum

Atele flexibile BLUE SPLINT


material de neopren
uor de curat
inserii de bare de aluminiu
rigiditate crescut
se aplic uor
pot fi adaptate atat la adult
ct i la copii
radioopace
indicate n leziunile articulare

245

Leziuni la nivelul umrului


Cea mai simpl metod de imobilizare a
umrului lezat este prin fixarea acestuia de
torace.
n acest sens se poate folosi bandajului
triunghiular sau o esarf cu ajutorul cruia
braul este susinut.

Fracturile claviculei
-cel mai frecvent n zona medie a claviculei.
-poziia n care trebuie s se efectueze imobilizarea provizorie este cu cotul de partea
bolnav mpins ctre spate i n sus.

Fracturile humerusului (braului)


se produc mai frecvent prin traumatism direct.
La imobilizarea fracturii drept atel putem folosi
chiar toracele de care se fixeaz segmentul
fracturat cu ajutorul unei earfe.
Pansamentul Dessault
se utilizeaz pt. imobilizarea luxaiilor de umr
sau pt. fracturi subcapitale de humerus

timpul 1 ture circulare la baza toracelui pornite din epigastru

timpul 2 - fixarea braului pe torace

timpul 3 fixarea antebraului prin triunghi (n unghi drept fa


de bra si cu mna n epigastru)

timpul 4 fixarea minii cu ajutorul unei fei de tifon


mna rmne afar

Fracturile antebraului
Imobilizarea fracturii se poate face cu oricare tip de
atel special sau folosind atele improvizate

Fracturile oaselor minii


Se imobilizeaz pe faa palmar de la cot la
degete
Rnile de la acest nivel se panseaz steril,
mna rnit se pune n poziie funcional.
n palm se pune una sau dou role de
pansament.

Leziunile pelvisului
Fracturile la acest nivel pot fi adesea complicate
cu hemoragii severe ca urmare a secionrii
vaselor sangvine mari care se gsesc la acest
nivel

n general la acest nivel apar dou tipuri de leziuni: dislocarea


(luxaia) si fractura.
-traumatisme puternice cu energii mari
Oasele bazinului, alctuiesc o centur osoas solid care rezist
la o presiune de circa 250kg.

Odat depistat
fractura la acest
nivel pacientul
rmne nemicat,
nu se mai permite
mobilizarea lui i se
ine pe un plan dur
n poziie culcat pe
spate.

Leziunile coapsei
Fractura femurului este o leziune instabil producnd
deformarea semnificativ a coapsei, la nivelul fracturii.
Fractura femurului poate duce la hemoragie mare cu risc
de oc hemoragic.
Cea mai eficient modalitate de a imobiliza o fractur de
femur este dat de folosirea atelei de traciune.

Femurul este cel mai lung os, muchii care l nconjur sunt
deasemenea puternici.
Atunci cnd se produce fractura de femur musculatura se
contract i trage parile din oase n direcii opuse cauznd
durere, hemoragie, leziuni vasculare i nervoase

-este indicat pentru fracturi izolate de femur


- este contraindicat n fracturile de bazin, leziuni semnificative ale
genunchiului, fracturile gambei

Leziunile genunchiului
ntotdeauna un genunchi rnit se va imobiliza n poziia
n care a fost gsit.
Dac gsim membrul n poziia ntins putem folosi
oricare variant de atel.

Dac membrul afectat este


gsit n poziia flectat vom
imobiliza membrul folosind perne
sau suluri de pturi aezate sub
genunchi, care se fixeaz prin
bandaje.

Leziunile gambei
Imobilizarea gambei se face similar cu cea a antebraului, folosind
diferite tipuri de atele rigide, gonflabile sau vacuum.

Leziuni ale gleznei si piciorului


Pentru imobilizarea gleznei sau a piciorului putem folosi atela
gonflabil, vacuum sau improvizat cum ar fi o pern.
Atelele nu se vor fixa strns, se verific circulaia, inervaia (puls,
recolorarea capilara si motricitatea membrului).

Care sunt fracturile care


nu se imobilizeaz?

FRACTURILE COSTALE

Voletul costal este produs de fractura a cel puin dou


sau mai multe coaste nvecinate n cel puin dou locuri.
Pe partea cu fracturi micrile toracelui vor fi
paradoxale:
-n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se
nfund;
-la expir cnd toracele se micoreaz fragmentul se
deplaseaz spre exterior

n toate cazurile de traum se are n


vedere posibilitatea existenei
leziunii de
COLOANA CERVICALA

Suspiciunea existenei leziunii de coloan cervical


apare:
- la orice pacient politraumatizat (pacienii care au mai mult de
dou leziuni din care cel puin una pune viaa n pericol)
- la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului
- orice pacient care prezint traumatism la nivelul toracelui n
apropierea capului
- la orice pacient contient, care acuz dureri la nivelul gtului
- la orice pacient care prezint crepitaii sau deformri la nivelul
gtului
- la orice pacient care prezint un status mental alterat (aflai sub
influena alcoolului...)

Imobilizarea cervical CORECT la locul accidentului


este CRITIC n prevenirea pericolelor cauzate de
leziunile stabile sau instabile ale coloanei cervicale.

Se aeaz capul n poziie axial i NU SE


EFECTUEAZ nici o operaiune de traciune
asupra capului i coloanei cervicale

Gulerele cervicale pot fi de mai multe


tipuri:
- rigide
- moi
- bucat
- din dou buci
- reglabile
- fixe

Guler cervical reglabil

Guler cervical fix, nereglabil

Guler cervical din dou buci

Alegerea dimensiunii i poziionarea corect a gulerului


cervical se efectueaz prin
4 PASI simpli:
- Se msoar gtul pacientului
- Se face selectarea dimensiunii adecvate pentru
pacient i se fixeaz gulerul la poziia selectat
-Se preformeaz gulerul
- Se aplic gulerul

Se msoar gtul pacientului


Se consider distana dintre umr
i brbie

Se ajusteaz i se blocheaz gulerul


Se ajusteaz suportul brbiei la
mrimea selectat
Se blocheaz lateralele prin apsarea
celor dou clipsuri de fixare

n timp ce capul este meninut n poziie neutr se aplic


gulerul.
Se amplaseaz corect suportul brbiei sub brbia
pacientului
Se trage de captul gulerului n timp ce partea din
fa se menine fixat bine sub brbie apoi se
nchide gulerul
Dac este nevoie de o alt dimensiune, se scoate
gulerul pentru a preveni ntinderile sau
traumatismele, apoi se redimensioneaz i se
aplic din nou

TEHNICA POZIIONRII
GULERULUI CERVICAL

287

n cazul folosirii gulerelor cervicale


confecionate din dou buci, fixarea
este n funcie de poziia n care
pacientul a fost gsit.

Pentru pacientul culcat pe spate, dup selectarea


dimensiunii potrivite, se fixeaz mai nti partea
din spate a gulerului, apoi se aranjeaz
suportul pentru brbie

Pentru pacientul gsit n poziie eznd,


iniial se fixeaz partea anterioar a
gulerului, apoi cea posterioar.