Avantajele i dezavantajele

utilizarii Internetului

Internetul este o reea electronic de reele care conecteaz oamenii i

informaiile prin calculatoare i alte dispozitive digitale permind
comunicarea de la persoan la persoan i obinerea de informaii.
n 1957, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) lanseaz
n spaiul cosmic primul satelit artificial al Pmntului denumit Sputnik.
Internetul s-a nscut la mijlocul anilor 60 n forma ARPAnet
(Advanced Research Projects Agency Net)o reea ntre mai multe
computere din unele instituii americane, ce lucrau pentru ARPA, un
departament de cercetare din cadrul Pentagonului.
Cuvntul "Internet" provine din mpreunarea artificial i parial a
doucuvinte englezeti: interconnected = interconectat i network = reea.
Internet-ul "civil" a nceput ca o reea de patru computere ntre
Universitile din Utah, Santa Barbara i Los Angeles i Institutul de
Cercetare din Stanford. n curnd, cercettori din alte instituii de stat au
devenit interesai. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au
vzut imediat avantajele folosirii n comun a unei reele.

La sfritul anilor 60 i nceputul anilor 70, cnd Internetul numra n

jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre servicii, folosite
nc i azi pentru transferul informaiei:- File Transfer Protocol pentru
trimiterea i regsirea fiierelor - Telnet pentru accesarea i folosirea
bazelor de date, a bibliotecilor.
Marea schimbare a nceput n 1989, cnd Tim Berners Lee de la CERN
(Centrul European pentru Fizica Nucleara) din Geneva a pus bazele n
1989 dezvoltrii primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W).
Ca de obicei n istoria Internetului, scopul iniial al WWW-ului era destul
de limitat.
Gradul de rspndire a Internetului pe glob este uria: n 30 iunie 2009
aveau acces la Internet circa 1,67 miliarde de locuitori ai globului
pmntesc.
Internetul reprezinta un spatiu fascinant, n care comunicarea,
informatia si divertismentul sunt beneficii pentru toti oamenii indiferent
de varsta si de cultura careia i apartin.

10 reguli pentru o navigare sigura si placuta pe Internet!

Fii ntotdeauna atent cand navighezi pe Internet! Pentru a evita
riscurile specifice Internetului, trebuie sa fii selectiv n accesarea siteurilor pentru informare sau pentru downloadarea materialelor si
programelor cautate. De asemenea, jocurile alese pentru recreere nu
trebuie sa va afecteze performantele scolare, nefiind menite sa va
nlocuiasca orele petrecute cu familia sau prietenii.

Nu da nici unei persoane ntalnite pe Internet informatii

personale despre tine sau familia ta, cum ar fi: numele, varsta,
numarul de telefon, fotografii personale, adresa, scoala la care nveti,
locul de munca al parintilor, detalii de pe cartea de credit etc.

Parolele sunt secrete si ti apartin.

Daca vrei sa te ntalnesti n mod real cu persoana cunoscuta pe

Internet sau de la care ai primit mesaje pe telefonul mobil, anunta-ti
parintii pentru a te nsoti, preferabil ntr-un loc public.

Nu tot ceea ce citesti sau vezi pe Internet este adevarat.

Posteaza cu mare grija fotografii cu tine sau cu familia ta!

Fii atent la programele sau jocurile gratuite pe care le downloadezi.

Daca cineva te face sa te simti inconfortabil poti oricand sa renunti

la comunicarea cu acea persoana.

Da dovada de respect, chiar daca nu-i cunosti pe cei cu care

comunici.

Da dovada de respect, chiar daca nu-i cunosti pe cei cu care

comunici. (sigur.info.ro)

Puterea Internetului
In cartea Dependenta virtuala, Dr. David Greenfeld sugereaza ca
trasaturile caracteristice unice ale Internetului pot contibui la
tendintele de dezvoltare a dependentei. Aceste caracteristici includ:
- Accesul usor cu un singur click utilizatorii se pot conecta 24h/24h
si 7/sapt. Nu exista o limita a informatiei disponibile, mereu exista un
nou link si un alt site de vizitat.
-Stimularea- culorile vii, viteza mare, usurinta de folosire si calitatile
interactive transforma Internetul intr-o experienta incitanta. Utilizatorii
pot interactiona pentru a stimula schimburi sociale si intelectuale, atat
ca participanti, cat si ca observatori.
- Anonimatul- inhibitiile simtite in lumea reala sunt inlaturate
deoarece utilizatori nu se cunosc intre ei,in majoritatea cazurilor. Ei
pot fi oricine vor sa fie. Daca utilizatorii sunt nefericiti in viata reala,
ei pot crea o viata virtuala ideala.
-Pierderea notiunii timpului
Internetul este o unealta puternica ce poate fi folosita inmulte moduri
utile, insa pe de alta parte poate deveni un substituent pentru ce n-ai
avut sau n-ai putut gasi in viata reala (Young).

Riscuri potentiale ale utilizarii Internetului de catre

adolescenti
- Caracterul necenzurat al Internetului i dificultile intampinate de
adolescenti in evaluarea critic a informaiei la care sunt expui.
- Potenialele pericole asociate cu oferirea de detalii personale sau cu
stabilirea unor intalniri personale cu indivizii intalnii on-line.
- Efecte negative ale expunerii la pornografie nesolicitat.
- Aparitia si efectele solicitrii sexuale.
- Efectele expunerii la site-uri care incit la ur i violen.

Rezultatele unui studiu paneuropean publicat de

Comisia European relev:
1. Copiii din Europa ncep s foloseasc `Internetul la apte ani, dar numai
unul din trei copii cu vrste ntre 9 i 12 ani cred c sunt suficiente "lucruri
interesante" online.
2. Studiul mai arat c unul din opt copii au avut experiene neplcute online
i nu au abilitile de a folosi internetul.
3. Copii care acum au 15-16 ani au declarat c au accesat Internetul de la
vrsta de 11 ani, n timp ce copii cu vrste de 9-10 ani au spus c au folosit
prima oar internetul cnd aveau apte ani.
4. Copii din rile nordice, Estonia, Olanda i Marea Britanie acceseaz
internetul la vrste mai mici comparativ cu cei din Austria, Grecia, Italia,
Portugalia i Romnia.
5. Jumtate dintre copiii care au participat la sondaj au declarat c intr pe
internet zilnic, petrecnd online, n medie, o or i jumtate.
Copiii cu vrste de 15-16 ani sunt cei mai activi pe internet, 77% dintre ei
intrnd online n fiecare zi.

Studiul arat c Internetul este folosit de copii pentru:

- a-i rezolva temele de la coal (84%)
- pentru a urmri videoclipuri (83%)
- copii intr online pentru jocuri video (74%)
- pentru a comunica prin mesaje instant (64%)
Conectarea copillor pe Internet se realizeaz:
- 85% dintre copii intr pe internet de acas
- 63% dintre respondeni au declarat c intr pe internet de la coal.
Majoritatea copiilor acceseaz internetul de pe computere, ns unul din
trei intr pe internet de pe telefonul mobil sau alte dispozitive
portabile.

Aspecte negative evidentiate:

Studiul indic faptul c 5% dintre copii au fost hruii pe Internet,
cu o rat mai mare (14%) n Estonia i Romnia.
Unul din opt copii a mrturisit c a fost deranjat de ceva ce a gsit
pe Internet.
Dei adulii consider c fac parte dintr-o "generaie digital", studiul
arat c majoritatea copiilor nu au abiliti de navigare pe internet sau
de protecie a informaiilor private n online.
Studiul a fost realizat pe un eantion de peste 23.000 de copii alturi
de un printe n Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca,
Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia,
Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovenia,
Spania, Suedia, Turcia i Marea Britanie.

Conform cercetarilor anterioare, ale lui Young si Goldberg,

s-au identificat anumite simptome ce insotesc utilizarea excesiv
a Internetului:
1. schimbari drastice in stilul de viata pentru a putea petrece mai mult
timp pe net;
2. scaderea activitatii fizice generale;
3. nepasare fata de propria sanatate;
4. evitarea unor importante activitati din viata, cu scopul de a petrece
mai mult timp pe net;
5. deprivare de somn sau o schimbare in patternul/ ritmul somnului, cu
scopul de a petrece mai mult timp pe net;
6. o scadere in socializare, avand ca rezultat pierderea/ instrainarea
prietenilor;
7. neglijarea familiei;8. refuzul in a petrece o perioada mai mare de
timp offline;
9. dorinta de a petrece tot mai mult timp online;
10. neglijarea locului de munca si a obligatiilor personale.

Exist i posibile corelatii fiziologice cu utilizarea excesiv a

Internetului

1. un raspuns conditionat: puls crescut, presiune sangvin crescut, fat

de conexiunea modemului;
2. o stare modificata a constiintei pe perioade lungi de interactiune in
diade/ grupuri mici ( o centrare si concentrare totala asupra ecranului,
stare asemanatoare cu cea prezenta in meditatie/ starea de transa)
3. vise ce pot aparea in timpul citirii unui text de pe ecranul
calculatorului;
4. o iritabilitate extrem atunci cand suntem deranjati de oameni/ lucruri
din viata reala in timp ce noi suntem cufundati in sptiul virtual.

Dependenta de computer vs. dependenta de Internet

Dependentele tehnologice sunt dependente nonchimice, si pot fi
impartite in doua categorii:
- dependente pasive (de exemplu cea de televizor)
-dependente active (jocuri pe computer, Internet).
O remarca importanta se refera la faptul ca de multe ori dependenta de
Internet este de fapt o utilizare excesiva a acesteia, ce intretine alte
dependente. Astfel, in unele cazuri internetul este doar un mediu unde
individul poate desfasura aceste comportamente.
Insa dependenta de Internet exista, si se refera la acei oameni care
folosesc camerele de discutii (chat rooms) si aplicatiile interactive intrun mod excesiv, daunator relationarii din lumea reala, care devine
semnificativ redusa.
Elementul definitoriu al acestor doua dependente, sta in ideea legaturii
cu ceilalti.

In cazul dependentei de Internet este vorba de o includere intr-o

retea de calculatoare/de utilizatori, de dimensiuni foarte mari, in care
stii ca niciodata nu esti singur, ca in orice moment poti lua legatura cu
un altcineva, chiar daca in acel moment ai decis sa navighezi in
cautarea unor date stiintifice sau de alta natura.
Dependenta de computer se poate insa rezuma in felul urmator:
individul relationeaza strict cu calculatorul, nu are nevoie de
prezenta unei alte persoane ci doar de programele/jocurile care ii
intretin interesul si activitatea.
Dupa cum se poate observa, in primul caz este vorba de un
comportament ce urmareste socializarea (social seeking behaviour), pe
cand in cel de-al doilea caz de comportamente ce cauta (oarecum) o
recompensa (reward seeking behaviour) cel mai relevant exemplu
fiind cel al jocurilor pe computer.

Efectul de dezinhibare online

Este bine cunoscut faptul ca oamenii spun si fac lucruri in spatiul
virtual, lucruri pe care nu le-ar face/ spune intr-o relationare fata in
fata. Aici sunt mai relaxati, mai dezinhibati si astfel se exprima mai
liber.
Acest fenomen se numeste efectul de dezinhibare, ce poate avea doua
taisuri.
Dezinhibitia benigna- uneori oamenii impartasesc lucruri foarte
personale despre sine emotii ascunse, temeri, dorinte - , sau recurg la
acte neobisnuite de bunatate si generozitate.
Dezinhibitia toxica- ce se manifesta printr-un limbaj obscen, critica
dura, manie, ura si chiar amenintari, prin explorarea site-urilor
pornografice sau cele care prezinta violenta explicita, locuri pe care
acesti oameni nu le-ar vizita in realitate.
Din perspectiva benigna, dezinhibitia indica o incercare de a intelege
si de a-si explora sinele, de a-si rezolva problemele si de a descoperi
noi modalitati de a fi. Dezinhibitia toxica este o exprimare a unor
nevoi si dorinte nesanatoase, fara a avea un scop dezvoltarea
personala.

Factorii ce determina aparitia acestui efect sunt:

1. Anonimitatea disociativa (Nu ma cunosti), despre care am vorbit la
caracteristicile mediului virtual, si care are un puternic efect
dezinhibant.
2. Invizibilitatea (Nu ma poti vedea) In relatiile fata in fata, atunci
cand se discuta lucruri personale si cu incarcatura emotionala, oamenii
tind sa ocoleasca privirea celuilalt. Este mai usor sa vorbesti despre
astfel de lucruri fara sa te uiti in ochii celuilalt, iar comunicarea
textuala iti ofera din plin aceasta oportunitate.
3. Asincronicitate (Ne vedem mai tarziu)A nu trebui sa faci fata
reactiei imediate a celuilalt poate fi un lucru dezinhibant. Este ca si
cum am suspenda timpul dupa ce spunem ceva celuilalt, si ne-am
reintoarce la conversatie doar atunci cand suntem dispusi sa auzim
raspunsul. Unii oameni traiesc aceasta comunicare asincrona ca o
fuga din fata reactiei celuilalt fata de mesajul trimis.

4. Introiectia (Este totul in capul meu) Comunicand online cu un cineva,

acesta se transforma intr-un personaj modelat in functie de cum ni se
prezinta pe sine prin comunicare textuala, dar si in functie de asteptarile,
dorintele si nevoile noastre.
Si daca persoana ne aminteste de alti oameni pe care ii cunoastem, vom
completa imaginea ei cu amintirea acestora. La un moment dat realitatea
ar putea fi considerata imaginatia.
Comunicarea textuala online poate deveni tapetul psihologic pe care
mintea unei persoane tese aceste jocuri de rol, de obicei intr-un mod
inconstient si cu o dezinhibitie considerabila.
5. Imaginatia disociativa (Este doar un joc) Oamenii pot avea impresia ca
personajul imaginar creat exista intr-un alt spatiu, intr-o lume
asemanatoare celei de vis, lipsita de asteptarile si responsabilitatile lumii
reale. Acesti oameni separa/ disociaza fictiunea online de realitatea
offline, si uneori chiar isi imagineaza viata din spatiul virtual ca un fel de
joc cu reguli care nu se aplica in viata reala, si de aceea nu considera ca
trebuie facuti respunsabili pentru ceea ce se intampla acolo.

6. Minimizarea autoritatii (Suntem toti egali) Conform filozofiei

internetului toti suntem egali: oricine poate avea acces la toate
resursele si ideile prezente in acest spatiu.
De fapt, internetul este astfel creat incat lipseste controlul centralizat. Pe masura ce se dezvolta, cu
posibilitatea aparent infinita de a crea noi enviromente, multi oameni se autopercep ca si exploratori
independenti ai acestui univers. Aceasta atmosfera si filozofie contribuie la minimizarea autoritatii.

7. Variabilele personale. Gradul in care oamenii se deschid si se

exteriorizeaza in spatiul virtual depinde de forta trairilor, nevoilor si a
impulsului spre actiune.
Personalitatea umana este foarte variata, in functie de mecanismele de
aparare si tendinta oamenilor spre inhibitie sau expresie. Efectul de
dezinhibare online interactioneaza cu aceste variabile de personalitate,
ducand uneori la mici devieri de la comportamentul obisnuit, din viata
reala (offline) a persoanei, iar alteori determinand schimbari
dramatice.

Concluzii....
Internetul dezvolta creierul celor mici, marindu-le atentia
distributiva si ajutand la crearea de noi si noi conexiuni intre
celule, insa micsoreaza capacitatea de concentrare si ii face mai
vulnerabili la bolile mintale, arata un nou studiu.
Agresiunea Internetului asupra omului este o realitate ntrit
prin fapte, mrturii, adevr i prin dovezi medicale incontestabile.
La o important conferin a Asociaiei Psihiatrice Americane
desfurat la New York, dependena de Internet a fost inclus pe
lista bolilor care necesit acelai tip de abordare ca dependena de
alcool, de droguri sau de jocuri pe calculator.
Prin urmare, folosirea excesiv a Internetului este beie, este
drog, este un ru palpabil.