American Staffordshire Terrier

Proiect realizat de:

Anioi Valeria Roxana
Grupa 2.2.03
Coordonator:

Dr. Milovanov Cornelia

Aldo

American Staffordshire Terrier-ul are un trecut nefericit, fiind initial

creat pentru agresivitate si pentru a participa la luptele de caini.
Acest caine este deseori confundat cu Pit Bull-ul, care totusi este
o rasa diferita.

Istoric

Este o rasa cu stramosi in Anglia, dar care a fost dezvoltata independent

pe continentul american timp de mai bine de 60 de ani pana ce AKC a
schimbat denumirea rasei. Are acelasi descendent ca si APBT (American
Pit Bull Terrier). Este rezultatul incrucisarilor dintre Bulldog si diferiti
Terrieri (White English Terrierul, Black and Tan Terrierul, Fox Terrierul). La
sfarsitul secolului al 19-lea, Staffordshire Bull Terrier au fost adusi in SUA
de catre colonisiti. Aici a fost atent selectionat obtinandu-se Amstaff-ul de
astazi care se deosebeste de ruda sa engleza prin faptul ca e ceva mai
inalt si are corpul mai greoi si masiv.

Descriere fizica

Este un caine de talie medie, puternic, musculos, bine

construit, agil, gratios. Corpul sau este compact, scurt,
lat. Are un cap mare, craniul este lat cu un bot de
lungime medie si rotunjit. Are maxilarele proeminente
si nasul negru. Ochii sunt negri, departati si adanciti in
orbite. Urechile sunt ridicate sau semiridicate acestea
fiind prinse sus in forma de petala de trandafir.
Picioare sunt scurte si departate datorita pieptului sau,
lat si adanc. Are o coada scurta si ascutita la varf, care
nu se taie. Blana este scurta, dreapta, lucioasa si
aspra. Poate avea orice culoare in afara de alb
complet, dar cele mai intalnite sunt negrul, cafeniul si
rosu inchis cu zone deschise la culoare.

Temperament

Caine de familie iubitor si loial, combina puterea cu agilitatea si eleganta.

Este tot timpul atent la tot ce se intampla in jur, iar curajul lui e
proverbial. Este un caine curat, tacut care nu latra fara motiv, se
adapteaza rapid in apartament. Evita sa faca galagie si isi face toaleta
zilnic. Ii place mult sa stea intins la soare, sa inoate, sa sape si este
sensibil la temperaturi extreme. Este un atlet desavarsit, va alerga cu
dumneavoastra kilometrii intregi si va inota cu placere. Este foarte
sensibil cu copiii, fata de care este afectuos si loial. Toleranta lui la durere
il face excelent companion pentru copii, dar nu trebuie lasat
nesupreavegheat cu copiii.

Cu un dresaj necorespunzator poate deveni violent. Pe strada, in mod

normal, nu are probleme cu oamenii straini, dar exemplarele prost
educate, insuficient socializate sau care au suferit tratamente
traumatizante pot sa atace persoanele care fac anumite gesturi pe care
animalul le interpreteaza drept agresive fata de el sau fata de stapan.
Acasa accepta vizitatorii, mai ales daca a fost obisnuit de mic cu prezenta
strainilor.
Trebuie obisnuit de mic cu prezenta altor animale, inclusiv caini, altfel, la
maturitate, nu le va accepta in preajma lui.

American Staffordshire Terrierul este o ras de talie

medie cu o nlime de 46-48 cm pn la umeri
pentru masculi si 43-46 cm pentru femele.
Greutatea variaz ntre 18 si 28 de kilograme.

Cap: De lungime medie, adncit nspre corp, craniul lat, muchii obrajilor
foarte pronunai. Urechi - pot fi cupate sau necupate, dar se prefer cele
necupate. Urechile necupate trebuie s fie scurte si purtate "n petal de
trandafir" sau semierecte. Se penalizeaz urechile complet czute. Ochi nchii la culoare i rotunzi plasai destul de jos pe craniu, bine deprtai
i nfundai n orbite. Pleoapele nu au voie s fie roz. Bot - de lungime
medie, rotunjit n partea sa superioar i cobornd abrupt sub ochi. Buze
- strnse i netede. Maxilare bine definite cu mare for de muscatur.
Dinii din fa se mbin perfect. Nas neaprat negru.
Gt: puternic i musculos de lungime medie, uor arcuit, subindu-se de
la umeri ctre ceaf. Fr surplus de piele.
Umeri: Puternici i bine muscularizai cu omoplai lai i oblici.
Spate: ndeajuns de scurt. Greabnul coboar uor spre crup, formnd
o pant scurt pn la baza cozii. alele uor ridicate.

Corp: Coastele sunt bine arcuite, adunate; cutie toracic destul de lung, adnc
pe toat lungimea. Picioarele din fa sunt deprtate pentru a permite
dezvoltarea pieptului care este adnc i larg.
Coada: scurt n comparaie cu talia cinelui, prins jos, se ascue de la baz
spre vrf; nu este curbat sau purtat pe spate. Nu se taie.
Picioare: Membrele anterioare - trebuie s fie drepte, cu ostur puternic si
rotund. Metacarpul este vertical fr nici cel mai mic semn de curbur.
Membrele posterioare - foarte bine muscularizate. Jareii sunt verticali, fr
deviaii, nici n interior, nici spre exterior. Labele sunt de dimensiuni medii, bine
strnse si compacte.
Blana: Scurt si neted, cu fir drept, aspru i lucios.
Culoare: Toate culorile sunt admise. Nu se vor ncuraja exemplarele cu mai mult
de 80 % alb, cele black and tan i nici cele de culoarea ficatului.
Talie i greutate: talia trebuie s fie corect proporional cu greutatea.
nlimea la greabn este de 46-48 cm la masculi i 43-46 cm la femele.

Boli infectiose

Ceii Amstaff nu se despart de mam nainte de a mplinii vrsta de

8-10 sptmni. Cu grij corespunztoare sperana medie de via a
Amstaffului este de 10-15 ani. Dei este o ras rezistent, unii cini
pot fi predispui la anumite afeciuni cum ar fi:
Afeciuni ereditare

Exist un risc minim de afeciuni ale genunchilor. Patela luxat este

exemplul cel mai comun din aceast categorie, Amstafful fiind clasat
de OFA pe poziia 72 cu procentajul de 1.3% anormal i 98.7% normal.
Disfuncia glandei tiroide este o afeciune ereditar, relativ rar,
Amstafful fiind situat de OFA pe locul 19 cu un procentaj de 8.0%
anormal si 80.0% normal.
Pe lng afeciunile enumerate anterior, mai exist i alte afeciuni cu
o frecven redus, cum ar fi Ataxia i cataracta ereditar.

Ataxia este o boal care mpiedic sau ngreuneaz coordonarea

grupelor musculare. n procesul micarii voluntare apar reacii
imprecise, ezitri, determinate n general de leziuni produse la
nivelul cerebelului sau mduvei spinrii. Orice parte a corpului
poate fi afectat. Cel mai adesea ataxia este un semnal pentru o
boal aflat n evolutie primar i nu o boal n sine. Simptome:
mers nesigur, mpiedicat, micri incete ale ochilor, dificulti la
inghiire. Exista i forma de ataxie persistent, daca s-au produs
leziuni profunde pe cerebel (ca rezultat al unei boli, o traum
cerebral, accident vascular cerebral, tumori etc.).
Diagnosticarea se face prin examen neurologic. n mod normal, n
absenta unor cauze corelate cu alte afectiuni sau traume
evidente, ataxia poate sa dispar complet cu trecerea timpului.

The End