Sunteți pe pagina 1din 26

: Radiosensibilitatea tesuturilor si

organelor, sindromul de iradiere.


Plan:
1.Organe critice.
2.Factorii ce determina amploarea efectului radiopatologic.
3.Radiosensibilitatea tesuturilor si organelor.
4.Radiosensibilitatea organismului.
5.Sindromul de iradiere.

Modificarile produse de radiatie la nivel celular


reprezinta baza biologica a tulburarilor morfologice la
nivel de tesut, organ si intreg organism.Insa
cantitatea acestor dereglari si deshomeostazia
celulara ca sume matematice nu sunt proportionale
intre dinsele.
La organismele dezvoltate amploarea efectului
radiatiilor ionizante este determinata nu numai de
unele celule tinta ci si de intregul organism ca sistem
biologic in care un rol important il joaca mecanismele
compensatorii.

Conceptul de organe critice


Organe critice - sunt organele la care in caz de
expunere la iradiere ionizanta se deregleaza
functionalitatea in primul rind.

Organele critice

Maduva rosie

Tractul
intestinal

Sistemul
nervos
central

Factorii ce determina amploarea efectului


radiopatologic

De natura biologica
Volumul tesutului
Aria tesutului
Tipul tesutului

De natura fizica
Doza
Factorul de timp
Puterea dozei
Tipul iradierii

Puterea efectului radiopatologic este


determinata de un rind de factori biologici.
Cel mai important factor este volumul si tipul
tesuturilor iradiate. In cazul extinderii ariei zonei de
iradiere se mareste si doza absorbita de organism.
La fel un rol important il joaca si regiunea corpului
care este expusa la iradiere si daca in aceasta zona
sunt situate organe critice.

Factorii fizici
1. Doza dependenti .
Marimea dozei determina nivelul de
exprimare a traumatismelor dobindite in
urma iradierii. Cu cit mai mare este doza cu
atit mai puternic se exprima efectul
radiopatologic.

Statistica duretei medii de viata la sobolanii expusi la


iradiere cu raze roentgen cu diferite doze.

2. Timp dependenti
Viteza de amplificare a dozei joaca un
rol important in rapiditatea
raspunsului biologic a carui intensitate
creste odata cu micsorarea timpului de
expunere la o doza. Cu cit mai lent se
mareste doza cu atit mai mic este
efectul radiopatologic.
La baza influentei timpului asupra
efectului radiopatologic stau
mecanismele de reabilitare a
organismului viu. Care isi indeplinesc
functia deplina cind distanta de timp
intre dozele primite este mai mare.
Rezultatul final al administrarii
repetate de doze de iradiere se
numeste activitatea de acumulare a
dozelor ce se sumeaza in final.

3. Dependenta fata de puterea dozei.


Legatura dintre puterea radioactiva a dozei si marimea
raspunsului reactiei patologice este directa . Cu cit
este mai mare puterea dozei cu atit mai tare se
exprima efectul radiopatologic.
La baza acestui principiu stau procesele de reabilitare
a organismului viu.
Observam ca reabilitarea mai eficace are loc in urma
iradierii organismului viu cu doze mici de putere mica
spre deosebire de cazurile cind organismul este expus
la iradierea cu doze egale dar de diferita putere.

4. Dependenta fata de tipul razelor


ionizante.
Iradierea organismului viu cu doze egale de
diferit tip de raze ionizante duce la
amploarea diferita a efectului radiopatologic.
Aceasta proprietate a razelor ionizante este
numita calitate si este determinata de natura
razelor , in mod special de tipul transferului
liniar de energie.

Radiosensibilitatea tesuturilor si
organelor.
Cuplati impreuna factorii fizici si biologici provoaca diferite reactii
de iradierea a diferitor tesuturi si organe.
Reactia la iradiere si radiosensibilitatea tesuturilor vii se
caracterizeaza printr-o larga variabilitate determinata de marimea
dozei, nivelul vitezei in procesele metabolice si proprietatile tipice
unui organism viu.
Un rezultat nemijlocit a iradierii organelor este disfunctia
patologica. Dozele mari duc la procese degenerative si distrofice.

Organ, tesut

Efect

Doza

Dermatite , ulcere

4-5Gr
10 Gr

Glande genitale

Sterilitate

2-4 Gr

Inima

Pericardite , necrozarea
miocardului

5-10Gr

rgane respiratorii

Distrugerea alveolelor
pulmonare

13 Gr

Tractul gastro-intestinal

Sindromul gastro-intestinal

>10 Gr

Rinichi

Degenerarea glomerulilor

20-30 Gr

Muschi

Atrofie

60 Gr

Sistemul nervos

Distrugerea celulelor nervoase > 80 Gr

Pielea si derivatele pielii

Reactia organismelor la iradierea


ionizanta.
Este cunoscut faptul ca diferite organisme vii se
deosebesc considerabil in ceea ce priveste
radiosensibilitatea.
Se evidentiaza o regularitate comuna : cu cit este mai
complex organismul cu atit acesta este mai
radiosensibil.
Clasificati dupa radiosensibilitate pe trepte in ordine
crescatoare:
Virusi amiba rimele iepurii sobolanii
soarecii primatele ciinii oamenii.

Supravietuirea soarecilor
expusi la radiatie( 50) in
dependenta de virsta

Exista criteriul de
individualizare dupa virsta
si sex (femelele sunt mai
putin sensibile la radiatii).

Efectul sindroamelor de iradiere.


Sindrom

Efect

Hematopoietic
(maduva oaselor)

Distrugerea maduvei rosii

Gastro-intestinal

Moartea celulelor epiteliale,


criptelor si velozitatilor.
Singerari , diaree, sepsis.

Cerebral

Doza
10 Gr

>10 Gr

Moartea celulelor nervoase.


> 80 Gr

Sindromul gastrointestinal:
Apare la doze mici, cu perioada de latenta in aparitia
simptomelor de citeva ore sau zile , cu debut
persistent si prompt la 6 - 8 ore , manifestat prin
greata si varsaturi .
Simptome : febra, diaree, anorexie, greata, voma .
Simptomele dispar dupa 2-3 zile, ca sa reapara in a 5a zi, cind aparent starea pacientului s-a imbunatatit,
dar epiteliul intestinal este lezat .

Sindromul hematopoietic:
Survine la doze si mai mici, dar cu o latenta de
aparitie in 3 saptamini prin leucopenie,
trombocitopenie si anomalii hemostatice .
Concomitent apare febra, cefalea, oboseala ,
anorexia , dispneea, caderea parului, faringoamigdalita , echimoze, tumefiere, ulceratii a
gingiilor si amigdalelor manifestate prin
sangerari .
Concomitenta cu o ulceratie a intestinelor , se
poate produce diaree cu sange .

Scaderea numarului de limfocite la 48 ore, pot


sugera cantitatea de radiatii primita :
- aproximativ 1200 = expunere medie
- 300 - 1200 = expunere letala
- sub 300 limfocite = expunere foarte grava

Influenta dozei de iradiere asupra numarului (%)


si timpului de supravietuire a celulelor maduvei
osoase la sobolani.

Modificarea componentei sangvine dupa


iradiere.

Dinamica micsorarii cantitatii de celule


epiteliale din intestine la sobolanii expusi la
iradiere.


2,4, ,1,3,
30 ( % -
)

S-ar putea să vă placă și