Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Daia Cristina
Balneoclimatologia
este al 3-lea domeniu al specialitatii
noastre. Cuprinde 2 mari grupaje
metodologice:
Grupajul balneologiei
Grupajul climatologiei/bioclimatul
Daia Cristina
Bioclimat
Prima reglementare legislativa din domeniul specialitatii noastre
Ordonanta 109/ 2000 privind statiuniunile balneare climatice si
balneoclimatice si asistenta medicala balneara si de recuperare
este primul act normativ intr-o tara care detine 1/3 din totalul
surselor de factori fizici-chimici terapeutici din Europa: izvoare de
ape minerale, lacuri, namoluri terapeutice, gaze terapeutice,
spatii subterane de tip grote si saline cu un anumit bioclimat plus
conditii de bioclimat cu efect terapeutic in principal de 3 tipuri:
1)- sedativ neutru colinar
2)- alpin tonic, stimulant
3)- stimulant excitant
Cu aceast ocazie, Institutul denumit de Medicina Fizica,
Balneoclimatologie si Recuperare, a devenit Institutul National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie
Daia Cristina
BIOCLIMA SEDATIV INDIFERENTA (DE CRUTARE)
Zone:
1. Subcarpatii Moldovei (Slanic Moldova,Baltatesti)
2.Subcarparpatii Munteniei (Slanic Prahova, Baile Olanesti,
Baile Herculane, )
3.Podisul Transilvaniei (Bazna, Sovata )
4.Dealurile vestice (Moneasa, Ocna-Sugatag)
Daia Cristina
ELEMENTE CLIMATICE
-Temperatura valori moderate (7-10)
-umezeala relativa -70%
-durata de stralucire a soarelui 1800- 2100
ore
-nebulozitate
-precipitatii (700 mmc)
-presiune atmosfreica moderata
-vitezele vantului mici
Concluzie:
Valori moderate
Daia Cristina
Indici bioclimatici
1. Indice de confort termic ICT - valori maxime
2. Indice de stres cutanat ISC
3. Indice de stres pulmonar ISP- valori minime
4. Indice global (IscIsp) IG
5. Indice de stres bioclimatic
Daia Cristina
Indicatii :
OBS: Acest tip de bioclimat are cele mai largi indicatii
Daia Cristina
GAZE TERAPEUTICE NATURALE
Generalitatii
In tara noastra exista zone cu aparitii de gaze carbogazoase si
sulfatarine.
Daia Cristina
MOFETELE
Def: reprezinta emanatii naturale de gaz
uscat CO2- mofete naturale
In mod impropriu mofeta naturala sunt
denumite si extractiile de CO2 din apele
carbogazoase utilizate in scop terapeutic.
Daia Cristina
Mod de tratament:
-aplicarea tratamentului se face in incaperi special
amenajate sub forma unui circ roman
-pacientii sunt plasati pe o anumita treapta in
functie de nivelul de CO2, nivelul de CO2 se
stabileste prin traditie cu chibritul-unde se stinge
batul de chibrit (aprox 12% con CO2); pacientii sunt
plasati astfel incat acest nivel sa le ajunga la
jumatatea corpului.
EFECTE:
-in mofeta carbogazoasa pe langa efectul CO2 se
adauga si factorul termic, pH, efectul bulelor de gaz
asupra tegumenului.
ex: in mofetele amenajate in Covasna pe langa CO2
se descrie prezenta a H2S, a unui nr mare de
aeroioni negativi si au grad de radioactivitate
(benefic) Daia Cristina
INDICATII:
-principala indicatie a mofetelor este terapia profilactica
secundara si recuperarea unor boli cardiovasculare
datorita ef CO2 pe circulatia periferica si pe
hemodinamica cordului.
Afectiuni febrile
Afectiui cronice in perioada de exacerbare acuta
Boli infectioase (contagioase)
Stari casectice
Tumori maligne
Hemoragii repetate
Boli de sange cu alterarea starii generale
Sarcina patologica (orice luna), sarcina noua (L1-3)
Psihopatiile
Alcoolism cronic cu tulb neuropsih. Toxicomanii
Bolnavi la limita decompensarii
Boli dermatologice cu potential infectios
Daia Cristina
Mofete -elemente climatice.
-apartin de climatul sedativ indiferent
-temperatura de 18-22
-umiditate relativa 50-80%
-conc de CO2 80-90%
-radioactivitate medie
-ionizare 2000-15 ioni/mc
STATIUNI
Mofete naturale: Covasna,Tusnad,
Balvanios
Mofete prin extragerea gazului din apele
carbogazose: Buzias.
Daia Cristina
SALINELE TERAPEUTICE
Cel mai important factor de microclimat in terapia bolnavilor respiratori
Salinele sunt amenajate in foste galerii
Ex: Salina Slanic Prahova, Tg Ocna, Praid
ELEMENTE CLIMATICE
Temp 10-20 grd (usor scazut/ moderat) 12-15 grade
Umezeala relativa 60-80% moderat
Curenti de aer slabi 0,1 m/s
Presiunea aerului difera in functie de adancime (Tg. Ocna 17m, Sl. Prahova 210m,
Praid 160m)
Particular
Aerosoli salini
Ionizare moderata
Daia Cristina
SALINELE TERAPEUTICE
Indicii ICT, ISC, ISP, IG, ISB sunt redusi
Bioclimatul de salina are un caracter sedativ de crutare, cu valori
reduse ale indicilor de stres. Acest climat pune in repaos functiile
sistemului nervos si endocrin
Dozarile climatice au demonstrat: cantitati mai mari de CO2, H2S
decat in aerul exterior, pH usor acid, prezenta Na, Ca, Mg, un
grad inalt de puritate al aerului: aeoroinizare negativa
EFECTE
Imbunatatirea starii clinice a b astmatici cu scaderea tusei si
a dispneei, rarirea crizelor de astm,
Imbunatatirea starii psihice a bolnavilor
TRATAMENTUL timpul petrecut in salina variaza de la cateva ore (4)
pana la 16 ore/zi de la 1 zi la 2-3 saptamani, chiar 1-3 luni.
Program de 4 ore dimineata cuprinzand odihna, gimnastica
medicala, si respiratorie, jocuri distractive (tenis de masa,
biliard), elemente de antrenament moderat la efort, psihoterapie
Daia Cristina
SALINELE TERAPEUTICE
Indicatii principale
Astmul bronsic la copii si adulti cu debut recent,
f clinice usoare si medii
Bronsitele cronice simple
Alergia cailor aeriene superioare (rinite,
rinosinuzite alergice
Unele afectiuni cardiace HTAE stdI
Contraindicatii
Infectioase, neoplazii decompensate, bolnavi
febrili, decompensari severe, copii sub 3-4 ani
Prudenta la vartsnici 60-70 de ani cu boli resp
decompensate.
Efectul curei se mentine cateva luni. Se
recomanda 1-2 cure/an.Daia Cristina
BIOCLIMA TONIC-STIMULANTA
Caracteristica fiziologica este:
efectul de normalizare si echilibrare a SNC si a SNV, a
activitatilor tiroidiene
efectul de stimulare a proceselor imunologice nespecifice,
a rezistentei la infectii
LOCATII
Regiunile cu altitudine cuprinsa intre 800-1000m, adica in zonele
submontane precum si in regiunile cu altitudini cuprinse intre
1000- 1500m, adica in zonele montane
Zona submontana: Tusnad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei Statiuni:
Lacu Rosu, Cheia, Busteni, Predeal, Paraul Rece
Zona montana Statiuni: Paltinis, Stana de Vale, Cabane de odihna
Balea Lac, Malaiesti, Pestera, Varful cu Dor
Daia Cristina
BIOCLIMA TONIC-STIMULANTA
Elemente climatice:
1. Temperatura valori scazute
2. Umezeala absoluta - valori scazute
3. Presiune atmosferica - valori scazute
4. Presiunea partiala a O2 - valori scazute
5. Durata potentiala de insorire - valori crescute
6. Nivelul global al radiatiilor - valori crescute
7. Nivelul RUV este crescut si se mentine tot timpul
anului
8. Umezeala relativa 80% - valori crescute
9. Nebulozitate - valori crescute
10. Precipitatii 900-1500 mmc
11. Viteza vantului - mare
Daia Cristina
INDICI BIOCLIMATICI
EFECTE
Cresterea ventilatiei pulmonare
Cresterea amplitudinii si a frecventei cardiace
Mobilizarea hematiilor din depozit
Deschiderea de noi capilare la nivelul plamanului, SNC,
rinichilor
Activarea metabolismului celular in scop mentinerii
concentratiei optime de O2 in sange
Mecanismele de termoreglare in scopul mentinerii optime
a temp cutanate
Daia Cristina
BIOCLIMA TONIC-STIMULANTA
Efectul va fi de crestere a rezistentei generale a
organismului, reglare homeostatica, metabolica
Ef. decongestionat si antialergic la niv aparat resp.
Ef. specific pe metabolismul Ca si al Vit D datorita RUV
Daia Cristina
INDICATII
1.Scop profilactic
Forme de surmenaj fizic si intelectual
Stari de convalescenta
Tulburari functionale la pubertate
Climax la femei
Tulburari de crestere la copil
Pacienti cu activitate in mediu cu noxe
respiratorii
Daia Cristina
INDICATII
2. In scop curativ
Afect pulmonare: astm bronsic,
traheobronsite cr, TBC pulm si
extrapulm
Neurastenie forme hiperactive de ADHD
Hipertiroidie benigna, B Basedow std initial
Anemii secundare
Rahitisme
Daia Cristina
CONTRAINDICATII specifice
Majora bv cu afectiuni cardio-respiratorii
cr cu multiple decompensari in APP, cu o
rezerva cardio-respiratorie redusa
Sarcina dupa trimestrul I
Varsta inaintata cu modif ATS
Stari de convalescenta cu denutritie
importanta
Reumatisme degenerative cu deficit
marcat de termoreglare si
meteorosensibilitate accentuata
Daia Cristina
AEROSOLTERAPIE DE MUNTE
Daia Cristina
CONTRAINDICATIILE GENERALE ALE CUREI
BALNEOCLIMATICE LA ADULTI
Afectiuni febrile
Afectiui cronice in perioada de exacerbare acuta
Boli infectioase (contagioase)
Stari casectice
Tumori maligne
Hemoragii repetate
Boli de sange cu alterarea starii generale
Sarcina patologica (orice luna), sarcina noua (L1-3)
Psihopatiile
Alcoolism cronic cu tulb neuropsih. Toxicomanii
Bolnavi la limita decompensarii
Boli dermatologice cu potential infectios
Daia Cristina
BIOCLIMA EXCITANTA SOLICITANTA
Caracteristica fiziologica generala a
acestui bioclimat este solicitarea marcata
a sistemului neuro-endocrin.
Are 2 aspecte
- Bioclima de campie (altitudine<20m)
- Bioclima de litoral (altitudine 0-35m)
Daia Cristina
BIOCLIMA EXCITANTA SOLICITANTA DE CAMPIE
Se intalneste in:
Campia Romana (Amara, Lacu Sarat)
Podisul Moldovei (Iasi Nicolina)
Dobrogea (Murighiol)
Campia Titei (Baile Felix, 1 Mai)
Banatul de Vest - Buzias
Daia Cristina
Elemente climatice
Temperatura valori medii crescute
(media anuala 100 C)
Umezeala relativa valori crescute (70%
vara)
Nebulozitatea scazuta
Durata de stralucire a soarelui crescuta
(22000 ore/ an)
Vant viteze reduse
Precipitatii mici (500 mm/an)
Presiunea atmosferica - mare
Daia Cristina
Indici
Indice de confort termic moderat/ redus
datorita inconfortului prin incalzire
Indicele de stres cutanat (Isc) valori mari
Indicele de stres pulmonar (Isp) valori mari
Indicele global (suma Isc + Isp) valori mari
Stresul bioclimatic valori mari
Daia Cristina
Indicatii/ contraindicatii - similare cu ale climatului
excitant solicitant de campie
Indicatie specifica
AEROHELIOTERAPIA (inhalarea de aerosoli marini la
malul marii cd marea este agitata, proveniti din
spargerea valurilor)
Eficienta maxima mai ales in procedurile prelungite (Z
18)
Se stabileste in functie de confortul termic al
pacientului, progresiv (1-2 ore/zi, sapt 1, 2-3-4ore/zi,
sapt2, 3-4-5 ore/zi sapt 3
Daia Cristina
TALAZOTERAPIA
HELIOTERAPIA
expunerea la radiatia solara partiala sau totala (RIR-efecte
calorice; RUV- ef eritem actinic, fenomen ce apare dupa expunerea
la RUV urmat de pigmentare, stergere progresiva si exfoliere a
epidermului)
Daia Cristina
CURA NATURISTA
= onctiuni cu namol rece asociate cu helioterapie si
talazoterapie pentru antrenare termica respectiv metabolica
si endocrina.
Daia Cristina
CURA NATURISTA
INDICATII:
Profilactic
- dirijarea cresterii anevoioase la copii prin influentarea
metabolismelor, in special cel fosfo-calcic
- profilaxia bolilor degenerative la adult (artroza)
Terapeutic
rahitism
insuficienta gonadica
insuficienta tiroidiana
afectiuni ginecologice-sterilitate, TBC genital
afectiuni inflamatorii cronice
sdr reumatismale degenerative, RAA bine stabilit, sdr abarticular,
sechele postraumatice ale ap locomotor;
bronsita cr simpla , bronsiectazii.
Daia Cristina
Balneologia FFTN
factor fizic terapeuric natural (FFTN) ansamblul
elementelor fizice, chimice, terapeutice, sanogene,
naturale. Sunt considerati factori naturali:
ape minerale terapeutice, lacurile
namolurile
gazele terapeutice
ansamblul elementelor fizice climatice ale litoralului
marin
factori sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a
Romaniei, inclusiv de la nivelul spatiilor subterane.
Daia Cristina
Balneologia
In cadrul grupajului balneologiei exista 4
subgrupaje:
- un subgrupaj vizeaza utilizarea lor in cura
interna crenoterapia
- iar celelalte 3 vizeaza utilizarea lor in cura
externa balneatia, inhaloterapia si
irigatiile (care pot fi fie sub forma enterala,
fie vaginale la temperaturi termale in
patologia anexiala si utero-anexiale)
Daia Cristina
Apele minerale
clasificare dpdv geologic
1. Ape minerale juvenile sau tinere provin din gazele, emanatiile
vulcanice sub presiune, care vin si sfredelesc scoarta pamantului
pana cand intalnesc un strat de apa pe care o impregneaza. Ele
contin numeroase substante in stare ionizata, atat
oligomicroelemente, cat si substante ionizabile: Na, CO2. De aceea
sunt ape sub presiune si cu un grad destul de mic de mineralizare.
Totui, in mod paradoxal, pentru CO2, cu cat temperatura creste,
gradul de solubilitate al CO2 scade, iar la temperaturi mici gradul
de impregnare al apei e mult mai mare, ajungand pana la 3 g/l. In
general, apele juvenile sunt ape cu un grad mic de mineralizare
2. Ape batrane, veterice sau fosile prin intermediul ploilor s-au
format fisuri in scoarta terestra, astfel incat apele pluviale au ajuns
sa inunde zacaminte minerale, in special de sare (in zona fostelor
ocne parasite), de aceea gradul de mineralizare e foarte mare
ajungand pana la 300g/l.
Daia Cristina
Apele minerale
geologic
3. Ape vadoase tot din apa pluviala infiltrata in straturile
scoartei pana la un strat de roci impermeabil baltind si
impregnand rocile de deasupra stratului impermeabil cu un
continut de substante minerale mai mare decat media, pe
care dizolvandu-le realizeaza un zacamant, un rezervor,
care de regula se extrag. In zone situate la o anumita
inaltime, cum este salina de la Targu Ocna, situata la deal,
daca se realizeaza o tunelizare in scoarta, la baza poate
rezulta un izvor, dar in general aceste ape se exploateaza
prin foraj.
4. Mixta ape juvenile si vadoase, pe de o parte este
emisia din scoarta ce alimenteaza zacamantul respectiv pe
de alta parte fisurarea scoartei si acumularea de apa
pluviala.
Daia Cristina
Apele minerale
clasificare termalitate:
Din punct de vedere fizic discutam de In functie de
temperatura la izvor:
ape reci = sub 20 la izvor
ape hipotermale = 20 - 30 la izvor
mezotermale = 30 - 35 la izvor
termale = 35-50 la izvor
hipertermale = peste 50
Termalitatea e legata de profunzimea zacamantului. Cu cat
adncimea de la care provine apa este mai mare, cu atat
temperatura este mai mare. Exista asa-numita treapta
geotermica. La fiecare 33 m temperatura creste cu cel putin
un grad dar incepand de la 9 m in jos.
Daia Cristina
Apele minerale
clasificare fizico-chimica
1. Ape minerale oligominerale sau oligometalice -
continutul de substante minerale existente disociabile sau
nedisociabile intre care trebuie sa predomine cele disociabile
sub forma de ioni, este sub 1 gram la litru dar nu mai putin de
0,5 g/ l. Contin ca principalii ioni S, Fe, Na
Principalele statiuni unde le gasim: Brdet Jud. Arges,
Slnic Moldova - Izvorul La 300 de scri, precum si Valea
Prahovei, respectiv, Busteni, Azuga, Sinaia, Cheia, Olanesti -
Izvorul 24, Calimanesti - Izvoarele 7 si 14, sunt folosite in cura
interna, in special ca adjuvant in DZ, in gastrite cu sindrom
hipostenic, Felix, 1Mai, Calacea, Herculane, Moneasa, Geoagiu,
Vata de Jos Jud. Hunedoara
Daia Cristina
2. Ape feruginoase in contextul unei mineralizari de1 g/l, ionul de Fe
(feros) trebuie sa fie cel putin 10 mg/l. Fe feros se oxideaz in contact cu
aerul i trece in Fe trivalent (feric), de aceea se utilizeaza numai la izvor.
Sunt utilizate in cloroze, ca factor de detoxifiere - chelator, stimuleaza
hematopoieza si au proprietati imunologice si depletive de substante
exogene toxice, in anemii, statusurile carentiale post-lactatie. Staiuni:
Borsec, Tunad, Covasna, Vatra Dornei, Buzia, Poiana Negri.
Daia Cristina
4. Ape iodurate - in contextul mineralizarii de 1g/l, iodul ajunge
la 1mg/l pana la 5mg/l.
Staiuni: Olneti - Izvorul 3, Govora de pe Valea Oltului - sonda
Gtejesti, la Scelu in jud. Gorj, Telega jud. Prahova, Bazna, unele
izvoare de la Slnic Moldova si Climneti (ceea ce le confera si
un profil respirator)
5. Ape sulfuroase - in contextul unei mineralizari de 1 g/l, cel
putin 1mg/l trebuie sa fie sulf titrabil. Au o paleta larga de
aplicabilitate, cura interna si externa. In cura interna: injectii cu
efecte desensibilizante si antialergice, crenoterapie iar in cura
externa balneatie, irigatii, inhaloterapie.
Staiuni: Herculane, Valea Oltului - Olneti (Izvorul 5),
Climneti, Cciulata, Govora, Pucioasa, Slnic Moldova,
Sngeorz Bi, Mangalia
Daia Cristina
6. Apele clorurate sodice sau sarate - mineralizare 1g/l,
clorura de sodiu trebuie sa aiba cel putin 1 gr. Exista 2
categorii: de concentratie mica sub15g/l, folosite predominant
in cura interna crenoterapie si de peste 15g/l in cura
externa.
Marea Neagra are in jur de 30-40 g/l, iar lacul Techirghiol avea
80 g/l, acum are ]n jur de 40 g/l, pentru c are infiltratii de apa
dulce, ce risca sa distruga ecosistemul, are namol sapropelic
de buna calitate, care datorita salinitatii si compozitiei
complexe permite existenta unor larve numite Artenia salina,
care modifica solul de pe fundul lacului generand acel namol.
In conditiile in care salinitatea scade, artenia salina moare.
Daia Cristina
7. Ape carbogazoase au mineralizare 1g/l, cel putin 1g de
CO2, cele reci la izvor pot sa aiba un nivel de impregnare pana
la 3 g CO2, deci un grad de mineralizare mare.
Staiuni: in ordinea descendenta a altitudinii: Borsec (1000m),
Tusnad (750-800m), Vatra Dornei (600m), Covasna (600),
Buzia (150m)
8. Ape minerale alcaline sau bicarbonatate sodice, contin
ioni metalici Mg, Na, Ca dar si anion bicarbonic, trebuie sa aiba
cel putin 1g/l substante dizolvate cu predominenta anionului
bicarbonic care trebuie sa fie cel putin 20 mg/l si sa mai contina
in principal Na.
Statiuni: Slnic Moldova - Izvorul Ciunget, Valea Srariilor,
fosta sonda forata de Insitutului de Balneologie, Sngeorz Bi,
Malna.
Daia Cristina
9. Apele alcalino-teroase sau bicarbonatate calcice si
magneziene la o mineralizare de cel putin 1 g/l trebuie sa
predomine anionul bicarbonic, dar dintre cationi sa fie mai bine
reprezentati cei de Ca si Mg respectiv 20-30 mEq %.
Statiuni: Borsec, Tunad, Covasna, Bodoc, Biboreni, Vlcele
10. Ape sulfatate cu mineralizare de 1 g/l, dar contin minim 20 mEq
% si anion sulfat sunt de 4 feluri:
Statiuni: Izvoarele Maramures, Izvoarele Mircea si Breazu, Ivanda
tm, Baltatesti - Tg Neamt, Amara (ape magneziene), Valea Oltului -
ape vitriolitice, efect decongestiv pentru suferintele conjunctivale
11. Ape radioactive radonice, minim 29 nanoCurie/l radioactivitate
totala sau minim 10 la minus 7 mg /l sare de radiu dizolvat,
Statiuni: Felix, Herculane - 7 Izvoare, Sangeorz Bai, Someseni - CJ,
Covasna
Daia Cristina
Ape mineralizate potabile
1)cantitatea de reziduu sec. cantitatea de
pulbere minerala care ramane dupa fierberea
apei la 180C, iar cu cat este mai mare aceasta
valoare, cu atat apa respectiva e mai bogata in
saruri si minerale: normal sub 500mg/l de reziduu
sec, peste 500 mg/l litiaza renala / biliara.
2)concentratia de calciu. Maxim (peste 100mg/l)
3)concentratia de sodiu. sub 20mg/l. ( HTA)
4)concentratia de magneziu. maxim 400mg/l.
5)cantitatea de nitrati. Maxim 50 mg/l.
Daia Cristina
RS 500mg/l
APA PLATA Ca 100 mg/l
Na 20mg/l.
Mg
400mg/l.
Ni 50 mg/l.
Daia Cristina
RS 500mg/l
APA PLATA Ca 100 mg/l
Na 20mg/l.
Mg
400mg/l.
Ni 50 mg/l.
Daia Cristina
Apa plata
RS
1)Bucovina, Bucovina, RS 78 mg/l Suceava, in localitatea Dorna
Candrenilor.
2)Aquatique, RS 87 mg/l, Busteni, Prahova.
3)Keia se afla in Masivul Ciucas din judetul Prahova.
concentratia de calciu (Ca+),
1)Bucovina (9,85 mg/l),
2)Bilbor (10,1 mg/l)
3)Izvorul Minunilor (17,6 mg/l).
Concentratia de sodiu.
Herculane (0,62 mg/l),
Aqua Capatica (0,75 mg/l)
Izvorul Alb Dorna (0.98 mg/l).
Daia Cristina
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Daia Cristina
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Ape minerale Na 20mg/l.
Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
Daia Cristina
RS 500mg/l
Ca 100 mg/l
Ape minerale Na 20mg/l.
Mg 400mg/l.
Ni 50 mg/l.
Daia Cristina