Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Calea de administrare
Formularea comprimatelor depinde si de calea de administrare, care impune cerinte
specifice.
Comprimatele pot fi formulate pentru a fi utilizate pe ci variate de administrare.
Acestea necesit o formulare adecvat,conform cu caracterele fiziologice si
histopatologice specifice.
3. Proprietatile materiilor prime
Comprimatele se prepar, n general, din:
una sau mai multe substante active;
asociate sau nu cu o mare varietate de substante auxiliare (excipienti),
care sunt supuse procesului de comprimare.
Propriettile substantei active si ale substantelor auxiliare - sunt
furnizate de studiile din etapa de preformulare, n care se identific
propriettile fizico-chimice atat ale substantelor active, ct si ale
substantelor auxiliare, care pot influenta designul formulrii,
procedeul de fabricare si propriettile biofarmaceutice
farmacocinetice ale produsului final.
Excipientii sunt selectati pentru urmtoarele considerente:
mbunttesc tehnologia de fabricare: agenti diluanti, glisanti, lubrifianti;
asigur stabilitatea fizico-chimic: antioxidanti, absorbanti UV;
optimizeaz sau modific eliberarea substantei active: dezagreganti,
polimeri hidrofili, agenti umectanti, polimeri biodegradabili;
mresc complianta pacientului: edulcoranti, aromatizanti;
pentru a identifica produsele: coloranti.
Principalele proprietti ale materiilor prime - SM si substante auxiliare -care
intereseaz procesul de formulare a comprimatelor sunt:
a. identitatea, puritatea, propriettile organoleptice;
b. propriettile structurale si dimensionale:
propriettile cristaline si polimorfismul: influenta acestora asupra
biodisponibilittii;
stabilitatea fizico-chimic;
comportarea la comprimare;
propriettile dimensionale: mrimea, forma si suprafata specific a
particulelor de material;
c. propriettile fizico-mecanice:
densitate;
higroscopie;
curgere (unghiul de repaus);
compresibilitate, compactibilitate (ale patului de pulbere);
umiditate;
d. parametri care influenteaz absorbtia substantei active;
e. compatibilitatea substantelor medicamentoase cu excipientii:
solubilitate;
coeficientul de repartitie lipide/ap;
constanta de ionizare;
permeabilitatea prin membrane biologice.
4. Procedeele de fabricare
Fabricarea comprimatelor const n compactarea unei mase de
material solid: pulbere, granule sau pelete ntr-un spatiu limitat.
Materialul trebuie s prezinte capacitatea de a-si micsora volumul,
sub actiunea fortelor aplicate, proprietate numit compresibilitate si
s formeze un compact solid, cu o rezistent mecanic bun,
proprietate numit compactibilitate.
Operatia farmaceutic de comprimare sau de compactare a
materialului solid se efectueaz cu ajutorul masinilor de comprimat
sau prese, dotate cu o matrit si cel putin dou poansoane.
Comprimarea se efectueaz:
direct asupra amestecului de pulberi, format din substante active
sau din substante active si substante auxiliare (excipienti), n
cazul metodei de comprimare direct;
asupra granulelor, obtinute din amestecul de substante active si
excipienti, supuse n prealabil operatiei de granulare (pe cale
umed sau pe cale uscat), n cazul metodei de comprimare
indirect;
fie asupra peletelor - comprimare indirect.
Pulberile, granulele si peletele se prepar prin operatiile
de: pulverizare, amestecare, cernere, granulare,
extrudere-sferonizare.
Primele trei operatii intervin n comprimarea direct;
urmtoarele se utilizeaz n comprimarea indirect.
Indiferent de procedeul de fabricare, formulrile de
comprimate trebuie s prezinte dou caractere
importante: fluiditate (curgere) si compactibilitate.
Obiectivele formularii comprimatelor:
I. comprimarea amestecului de pulberi, granule sau pelete si obtinerea
unui compact solid, cu rezistent mecanic adecvat, numit comprimat
sau tablet;
II. asigurarea stabilittii fizice, chimice si microbiologice a comprimatelor n
timp;
III. realizarea caracterelor subiective
IV. inocuitate, tolerant si eficacitate terapeutic.
I. Scopul principal al formulrii l reprezint comprimarea
materialului solid, sub form de pulbere, granule sau pelete si
obtinerea unui compact solid, coerent, de form determinat, cu
rezistent mecanic.
Procesul de comprimare este format din dou procese fizice:
compresibilitate ce reprezint capacitatea unei pulberi de a-si micsora
volumul sub actiunea unei presiuni
compactibilitate, capacitatea materialului pulverizat de a fi presat ntr-
un compact solid, cu rezistent mecanic mare la ambalare, transport,
depozitare.
II. Asigurarea stabilitatii fizico-chimice si
microbiologice a comprimatelor n timp
Reprezint al doilea obiectiv important al formulrii
comprimatelor.
Ca forme farmaceutice solide, compacte, comprimatele
sunt mai stabile din punct de vedere fizico-chimic dect
pulberile, deoarece acestea expun o suprafat de
contact mic la actiunea agentilor atmosferici.
Comprimatele stabile trebuie s-si mentin calittile
initiale: forme, mrimea, greutatea, culoarea, aspectul, n
conditii normale de transport si depozitare.
Cu toate acestea, n timp, comprimatele pot suferi
modificri fizico-chimice, care afecteaz calitatea
produsului si, deci, eficacitatea, sub influenta actiunii
unor factori ca: umiditate, lumin, cldur, oxigen din aer
etc.
Instabilitatea fizic a comprimatelor neacoperite:
observarea unui exces de pulbere sau particule solide la baza
recipientului de conditionare,
fisurarea sau aparitia de cristale pe suprafata comprimatelor sau pe
peretii flacoanelor de sticl.
Instabilitatea fizic se evalueaz prin determinarea rezistentei la
sfrmare, nc din etapa de formulare, ct si pe produsul industrial,
cu ajutorul aparatelor care testeaz pierderile de material prin
abraziune.
Duritatea comprimatelor se determin cu aparate adecvate.
Instabilitatea chimic poate fi urmrit prin:
aprecierea modificrilor culorii,
aparitia de pete, pe suprafata comprimatelor sau n interiorul lor.
n timpul perioadei testelor de stabilitate, se vor determina periodic:
aspectul, textura, culoarea, mirosul, rezistenta mecanic,
uniformitatea masei, continutul n umiditate si efectul umidittii,
dozarea substantelor active.
Se determin disponibilitatea in vitro.
Testul de dezagregare a comprimatelor se poate utiliza pentru a detecta
periodic schimbrile n caracteristicile fizico-chimice ale acestora, care
se vor corela cu vitezele de dizolvare in vitro.
III. Realizarea caracterelor subiective
Acest obiectiv al formulrii are ca scop obtinerea unor caractere subiective,
care s creasc complianta, mai ales, n cazul comprimatelor orale,
administrate pe mucoasa buco-faringian, comprimatele efervescente sau
cu dizolvare rapid n ap, nainte de administrare:
aspect;
gust;
miros;
culoare.
n formulri se asociaz aromatizanti, edulcoranti si colorantii, care s
acopere gustul neplcut al unor componente sau s confere un gust
atractiv.