Balada doamnelor

din alte vremuri

DE FRANCOIS VILLON
• Francois Villon a fost unul dintre
cei mai importanti poeti din Evul
Mediu
- a fost un student cu o viata
agitată, amenintat cu
spanzurătoarea si disparut din
Paris in 1463
Villon este psudonimul sau,
adevaratul sau nume fiind Francois
de Montcorbier sau Francois des
Loges.
 Opera

 Operele lui Villon, Micul Testament, Marele

Testament și baladele ce le-au fost
adăugate (Balada doamnelor din alte
vremuri , Balada domnilor din alte vremuri,
Balada împotriva Franței, Epitaf în chip de
baladă cunoscut sub titlul de Balada
spânzuaților).
 Balada lui Villon ilustrează un motiv al literaturii universale denumit
ubi sunt, variantă a motivului fortuna labilis (forță schimbătoare),
reprezintă o meditație melancolică asupra caracterului efemer a
tot ceea ce este pământesc.
 Ubi sunt este un topos al autorilor medievali care trăiau cu acuitate
sentimentul tragic al trececrii iremediabile a timpului.
În poezia Balada doamnelor de
altădata se evocă nume de
persoane feminine
Balada este o poezie cu formă
fixă, compusă din trei strofe a
câte opt versuri (octave) și un
catren final conceput ca o
dedicație.
Romana Flora, zeița primăverii din mitologia romană
Thais femeia favorită a lui
Alexandru Macedon
Echo, nimfă din mitologia greacă
Helois, nobilă pariziană din secolul al XII-lea, nepoata
canonicului Fulbert,care, descoperind dragostea dintre ea și
Esbaillart, a obligat-o să se călugărească, inteligentă fiind, ea
devine stareță.
Blanche de Castilia soția lui Ludovic
al VIII-lea, mama lui Ludovic al IX-
lea cel sfînt.
Lungana Berthe, legandara mamă
a lui Carol cel Mare.
Jehanne-Jeanne d Arc, erionă în războiul de
100 de ani, a luptelor împotriva englezilor,
care au luat-o prizonieră, au acuzat-o de
erezie și au ars-o pe rug la Rouen.
Titlul

 Titlul "Balada doamnelor de altadata" este ales sugestiv si in deplina

concordanta cu continutul poeziei. Balada doamnelor este o
evocare a femeilor puternice si pure ca neaua:"Flora, romana-
ncântătoare" ,"Regina Blanche ca floarea-nvoaltă "," înţeleapta
Helois "Berte cea înaltă, " Jeanne, nevinovată ". Autorul evidentiaza
calitatile acestor doamne pure ca neaua din vremuri demult apuse,
precum si regretul ca nu se mai intalnesc personalitati cu un
puternic caracter ca cele din trecut..Tema era cea a evocării
nestatorniciei lumii şi a oamenilor, prin întrebarea, reluată ca un
ecou din veac în veac: unde e neaua din cel an,unde sunt fetele
ilustre ale istoriei, eroinele sau împăratesele de a căror frică tremura
pământul?
 Construcţia textului e aparent lineară,
cu o structură "repetabilă", la care se
adaugă catrenul-închinare din final:
"Pe unde-s, Doamne, şi de cînd,/ nu
căuta!Cheia-i păstrată/ în versul meu:
...Dar unde sînt/ zăpezile de
altădată?