LANTURI DE

DIMENSIUNI

2013/2014 Prof.dr.ing. Liviu Crisan 1

 CUPRINS
 Generalitati;
 Rezolvarea lanturilor de dimensiuni:
• Rezolvarea algebrica;
• Rezolvarea probabilistica;
 Exemple.

2013/2014 Prof.dr.ing. Liviu Crisan 2

 INTRODUCERE
Numim lanţ de dimensiuni un circuit închis de dimensiuni lineare sau
unghiulare, reciproc legate, care se referă la una sau mai multe piese
şi care coordonează poziţia relativă a suprafeţelor sau axelor acestor
piese.
Element al unui lanţ de dimensiuni este dimensiunea, care determină
distanţa dintre suprafeţe (sau axe) sau dispunerea lor unghiulară.
Elementele lanţurilor de dimensiuni se împart în:
- elemente componente
- element(e) de închidere.
Fiecare lanţ de dimensiuni constă dintr-un element de închidere şi două
sau mai multe elemente componente.
Considerarea unui element drept component sau de închidere este în
general convenţională. Totuşi, drept element de închidere, se alege o
dimensiune ale cărei abateri sunt mai puţin importante pentru buna
funcţionare a produsului în care se va monta piesa considerată.

3
 1

TA
2

A
X

TC
Adaos de

B
prelucrare
C

TB
R?

4
X

A
X
Element rezultant
X

A
X

Element rezultant
Numim raport de transmitere, numărul însoţit de semn care
caracterizează gradul şi sensul acţiunii elementului component
considerat asupra elementului de închidere. În funcţie de semnul
raportului de transmitere elementele se împart în:

- crescătoare;

- scăzătoare.

Crescător se numeşte elementul component care prin variaţia sa

provoacă variaţia în acelaşi sens a elementului de închidere.
Elementele crescătoare au semn pozitiv pentru raportul de
transmitere.

Scăzător se numeşte elementul component care prin variaţia lui într-un

sens determinat provoacă variaţia elementului de închidere în sens
invers. Acestea au semnul negativ pentru raportul de transformare.

6
În schemele lanţurilor de dimensiuni elementele se reprezintă ca
vectori. Elementele crescătoare sunt afectate de săgeţi îndreptate la
dreapta sau în sus, iar cele scăzătoare cu săgeţi îndreptate la stânga
şi în jos:

A, B, C, D – elemente crescatoare (+);

D
C
R – element scazator (-)

R
B
A+B+C+D–R=0
A

Circuitul este închis dacă parcurgerea lui într-o direcţie de la un

oarecare element conduce din nou spre acelaşi element.
Legarea reciprocă constă în aceea că variaţia mărimii oricăruia din
elementele lanţului atrage după sine variaţia poziţiei altor elemente
şi a mărimii elementului de închidere.

7
Clasificarea lanţurilor de dimensiuni:
După poziţia în spaţiu lanţurile de dimensiuni se pot clasifica în:
1 - lanţuri de dimensiuni liniare paralele (fig. 2)
2 - lanţuri de dimensiuni plane (fig. 3, a si b) ale căror elemente pot fi:
- dimensiuni liniare (paralele cu un plan)
- dimensiuni unghiulare aşezate într-un plan sau în plane paralele.
3 - lanţuri de dimensiuni spaţiale, ale căror elemente sunt dimensiuni
liniare (paralele sau neparalele) sau unghiulare aşezate în plane
neparalele.

J (-)
R
d (-)

D(+)

X2
D–d–J=0 fig. 2 X1
R
Fig.3a. Lanţ de dimensiuni cu
elemente liniare neparalele

Fig.3b. Lanţ de dimensiuni unghiulare

8
După natura elementelor la care se referă lanţurile de dimensiuni pot fi:
1. ale unei singure piese
2. ale unui ansamblu de două sau mai multe piese.

După legătura pe care o pot avea se deosebesc lanţuri de dimensiuni:

1. – simple
2. – complexe (compuse din mai multe lanţuri de dimensiuni
legate între ele în paralel, în serie sau mixt).

Z1

Lant spatial de dimensiuni

R Z2

Z4
Z3
9
 REZOLVAREA LANTURILOR DE DIMENSIUNI
METODA ALGEBRICA:

Lantul de dimensiuni are n elemente, din care m elemente crescatoare

(care prin majorarea lor duc la cresterea elementului rezultant) si n-m elemente
reducatoare (care prin majorarea lor duc la micsorarea elementului rezultant)

Daca se foloseste raportul de transmitere Ai (+1 pentru elementele crescatoare

si -1 pentru elementele reducatoare)

10
 Pentru un lant de dimensiuni compus din doua elemente:

Elementele componente ale lantului de dimensiuni NU SUNT PERMUTABILE !

Observatie! Semnul “-” din fata unui element component schimba pozitia si
semnul abaterilor acestuia in momentul extragerii ecuatiilor de calcul.

11
VERIFICARE !
TR = TA + TB

Exemplu:

T20 = 0,7
T10 = 0,2 T20 = T10 + T X  0,7 = 0,2 + 0,5
T X = 0,5

12
METODA PROBABILISTICA:
NR – dimensiunea nominala a elementului
Relatii de calcul : de inchidere;
n – numarul elementelor componente;
Ni – dimensiunea nominala a elementului
component “i”;
Ai – raportul de transmitere pentru
elementul component I (+1 daca
Ke –elementul este
coeficient de crescator
eficienta; si -1 de
depinde
daca lotului
marimea elementul este reducator);
de fabricatie (Ke= 1,45 pentru
T’
10R – toleranta pe jumatate a elementului de
piese;
KR – inchidere (TRimprastiere
coeficient de / 2); relativa pentru
T’ i – toleranta
elementul pe jumatate a elementului
de inchidere;
component
Ki - coeficient “i” (Ti / 2) ; relativa pentru
de imprastiere
Δelementul
oR – abscisa mijlocului
component “i” ; campului de
tolerantadea asimetrie
αi – coeficient elementului rezultant;
(pentru distributia
Δnormala
oi - abscisa mijlocului
simetrica αi =0 ) campului de
toleranta a elementului component “i”;
ESR – abaterea superioara pentru elementul
de inchidere;
EIR – abaterea inferioara pentru elementul de
inchidere;
13
 EXEMPLE:

Se consideră piesa de formă prismatică din figura de mai jos. În aceasta se practică
un alezaj cu lungimea B in care se va monta un dorn ce va trebui sa fie introdus la
aceiaşi adâncime B (reprezentat in figura de mai jos cu linie punctata). Cunoscând
+0,2
dimensiunile A = 60 ±0,1 mm, şi C = 30–0,3 , să se determine algebric şi probabilistic
dimensiunea B.
REZOLVAREA ALGEBRICA
DORN
C=A–B

𝟑𝟎+𝟎,𝟐
−𝟎,𝟑 = 𝟔𝟎 +𝟎,𝟏 𝑬𝑺𝒃
−𝟎,𝟏 − 𝑩𝑬𝑰𝒃

𝐵 = 60 − 30; 𝐵 = 30 𝑚𝑚
+0,2 = +0,1 - Eib Eib = - 0,1
C B -0,3 = -0,1 - ESb ESb = + 0,2
A 𝐵 = 30+ 0,2
− 0,1 14
REZOLVAREA PROBABILISTICA

𝟑𝟎+𝟎,𝟐 +𝟎,𝟏 𝑬𝑺𝒃

−𝟎,𝟑 = 𝟔𝟎−𝟎,𝟏 − 𝑩𝑬𝑰𝒃

Se considera:
Ke = 1
KR = 1
𝑻𝑹 = 𝑻′𝑨 𝟐 + 𝑻′𝑩 𝟐

Ki = 1
𝑻′𝑪 𝟐
= 𝑻′𝑨 𝟐
+ 𝑻′𝑩 𝟐

𝟐 𝟐
𝟎, 𝟓 𝟎, 𝟐
= + 𝑻′𝑩 𝟐
𝟐 𝟐
𝑻′𝑩 = 𝟎, 𝟐𝟓𝟐 − 𝟎, 𝟏𝟐

Se considera α=0 (distributie simetrica)

∆0C = ∆0A - ∆0B

15
 Δ0C = - 0,05 mm
Δ0A = 0 mm

-0,05 = 0 - Δ0B
-0,179 0,279
Δ0B = 0,05 mm

TB

ESB = 0,05 + 0,229 = 0,279 mm

EIB = 0,05 - 0,229 = - 0,179 mm

16