Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

ORGANIZAȚIA CA SISTEM SOCIAL SI

POLITIC

‘Ipocrizia organizatională’ (Niels Brunsson) și Neoinstitutionalismul

VALORILE BIROCRATIEI

“Argumentul decisiv pentru a susţine organizarea

birocratica a fost întotdeauna pura sa superioritate
tehnica asupra oricărei alte forme de organizare….
Precizia, viteza, lipsa de ambiguitate,
cunoaşterea dosarelor, continuitatea,
discreţia, unitatea, stricta subordonare,
reducerea fricţiunilor si costurilor materiale
si umane – acestea sunt toate ridicate la un punct
optimal in cadrul administraţiilor strict
birocratice….”(Weber, eseuri in sociologie, 1946)
 DE CE ATINGE BIROCRAŢIA PERFECŢIUNEA?

“Natura sa specifica…tinde cu atât mai mult către

perfecţiune cu cat este birocraţia mai ‘dezumanizata’, căci
cu atât reuşeşte sa elimine complet din cadrul afacerilor
dragostea, ura, elementele pur personale, iraţionale si
emoţionale ce scapă calculului” (Weber, Eseuri in sociologie,
1946)
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (1)
Finantarea: surse publice (taxe, impozite generale) versus surse
private
Consecinte pentru organizatiile publice:
• legitimitatea actiunilor organizationale depinde, in cazul
organizatiilor publice, de o diversitate foarte mare de interese si
valori;
• Segmentul ‘politic’ al organizatiei este foarte important
• deciziile trebuie sa aiba o transparenta crescuta
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (2)

Valorile fundamentale: legitimitate discursiva (echitate sociala

si procedurala) versus eficienta
• Organizatiile publice depind – atat in termeni financiari cat si
din punct de vedere al optiunilor valorice, morale – de
comunitate, ceea ce face ca valorile centrale ale acestora sa fie
centrate pe modele acceptate, deci legitime, de justitie sociala
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (3)
Formularea obiectivelor: (cvasi)externa versus interna
• Obiectivele organizatiilor publice depind de optiunile politice mai generale,
de comunitatea locala si de modul de structurare a intereselor locale
• In unele cazuri obiectivele/ scopurile le sunt impuse din exterior acestor
organizatii, prin intermediul cadrelor legislative si a ministerelor de resort
• O consecinta: adesea organizatiile publice percep obiectivele
organizationale ca nefiindu-le proprii. Scopurile nu sunt intotdeauna
legitimate intern
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (4)
Operationalizarea obiectivelor/ scopurilor:
• In cazul organizatiilor private ‘produsul’ final este in cele
mai multe cazuri clar, usor de formulat si simplu de
operationalizat in termeni de obiective
• In cazul organizatiilor publice, operationalizarea unor
scopuri vagi si ambigue, de tipul ‘cresterea bunastarii
sociale’, reprezinta o sursa de confuzii si transfer de
responsabilitate
• Operationalizarea scopurilor revine organizatiilor publice
chiar daca scopurile sunt formulate in afara organizatiei
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE
PUBLICE SI CELE PRIVATE (5)
Evaluarea activitatilor organizationale este mult mai
problematica in cazul organizatiilor publice deoarece:
• ‘produsele’ finale sunt greu de circumscris, ‘masurat’ si
convertit in termeni monetari; devine esentiala in acest
context diferenta intre rezultat imediat (output) si produsul
final (outcome), ce presupune si luarea in considerare a
efectelor sociale difuze, pe termen lung etc.
• Evaluarea organizatiilor publice depinde de mai multe
organizatii externe; e.g. in cazul administratiilor publice
locale, evaluarea depinde de: consiliul judetean, ministere de
resort, grupurile de presiune si actorii sociali constituiti la
nivel local, beneficiari
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (6)
Natura relatiei organizatie-
client:
• In cazul organizatiilor publice
clientii nu sunt cel mai adesea
clienti voluntari: ei nu pot alege sa
intre in relatie cu alta organizatie
furnizoare de servicii similare, decat
cu costuri foarte ridicate
• In cadrul unei organizatii publice
functionarii si clientii au grupuri de
referinta diferite si interese adesea
divergente
DIFERENTE INTRE ORGANIZATIILE PUBLICE SI CELE
PRIVATE (7)
Dezechilibrul între cerere și ofertă
• Cererea mai mare decât oferta
• Nevoile mai mari decât resursele disponibile
• Organizația publică: mediator între cerere și ofertă (cozi,
mecanisme de auto-selecție – stigmă, costuri de timp)
• Efectul ’Matthew’
LIMITE ALE ORGANIZARII MECANICISTE (MORGAN,1986)

• Rigiditatea structurilor organizaţionale

• Abordarea fragmentara, segmentară a

problemelor de către organizaţie

• Dezvoltarea unor forme de pasivitate si apatie

organizaţionala, a unor strategii defensive: control
versus responsabilitate

• Pasarea/ evitarea responsabilității

• Efecte dezumanizante asupra locului de munca

Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

IPOCRIZIA ORGANIZAȚIONALĂ (NIELS BRUNSSON, 1989)

• Devine evidenta decuplarea deciziilor ‘rationale’ de

actiunile propriu-zise ale organizatiei: organizatia nu
face ceea ce spune si nu spune ceea ce face
• Decuplarea asigura cele doua conditii esentiale ale
existentei organizationale: eficienta organizationala si
legitimitatea acesteia
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

DOUA SEGMENTE ORGANIZATIONALE

13

• Segmentul politic
• Segmentul actional

“… a vorbi intr-un mod care sa satisfaca anumite cerinte, a decide intr-un mod care sa
satisfaca alte cerinte si a furniza produse care sa satisfaca o a treia parte” (Brunsson,
1989, pg. 27) reprezinta principala caracteristica a organizatiilor
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

14
SEGMENTUL POLITIC

• Asigura legitimitatea organizatiei si accesul acesteia la

resurse
• Produce decizii si rationalizari
• Organizația utilizează conflictul ca instrument de bază în
reflectarea unei multitudini de valori și opinii, și in
producerea unor discursuri ‘rationale’
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

15
SEGMENTUL ACTIONAL

• Asigură eficiența organizațională

• Produce acțiune și ideologie acțională
• Consensul: instrumentul de bază în producerea acțiunii
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

16
NEOINSTITUTIONALISMUL

• John Meyer si Brian Rowan, 1977: Institutionalized Organizations: Formal

Structure as Myth and Ceremony, in: American Journal of Sociology, nr. 83
• John Meyer, 1977:The Effects of Education as Institution, în: American Journal of
Sociology, nr.83
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

17
PREMISE ALE NOULUI INSTITUTIONALISM [1]

• Raţionalitatea de tip clasic pornea de la o logică a

consecvenţialităţii; această logică este înlocuită cu o logică a
adecvării sociale: teoriile neoinstituţionale reprezintă o nouă
paradigmă în raport cu cea raţionalistă
• Structurile organizaţionale nu sunt raţionale, ele sunt adecvate
social
• Instituţiile sociale au un caracter inter-organizaţional,
societal: ele penetrează structurile formale ale organizaţiei,
sunt absorbite la nivelul acestora
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

18
PREMISE ALE NOULUI INSTITUTIONALISM [2]

Organizaţiile înfiinţează departamente, preiau proceduri

standard de operare şi rutine comportamentale din
mediul lor instituţional nu datorită functionalităţii şi
raţionalităţii lor dpdv al eficientei organizaţionale ci
pentru a se conforma explicaţiilor şi modelelor
cognitive cultural determinate, pentru a dobândi
legitimitate
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

19
CONSECINTE ALE TEORIEI NEOINSTITUTIONALE

• Procesele instituţionale au loc la nivel societal

• Structurile organizaţionale formale sunt rezultatul adecvării
instituţionale
• Organizaţiile tind către omogenitate nu către creşterea varietăţii
• Mediul organizaţional este ‘non-local’: câmpuri organizaţionale
(DiMaggio şi Powell), sectoare societale (R. Scott şi J. Meyer)
• Schimbarea organizaţională lentă şi incrementală, reflectând
pattern-urile de schimbare a instituţiilor sociale
 Sociologia Organizatiilor Sociologiaorganizatiilor@LuanaPop

20
BIBLIOGRAFIE SECUNDARA ORIENTATIVA

• Luana Mareş (Pop), 1994: Neoinstituţionalismul: O schimbare de

paradigmă în analiza organizaţională, Revista de Cercetări Sociale, nr.3/1994,
pag.30-31
• Mihaela Vlăsceanu, 1999: Organizaţiile şi Cultura Organizării, Bucureşti:
Editura Trei
• Capitolul 4: Organizaţiile ca sisteme raţionale şi închise
• Herbert Simon despre comportamentul administrativ
• Capitolul 6: Organizaţiile ca sisteme raţionale şi deschise
• Costurile tranzacţionale