Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endo ROM 2019
Endo ROM 2019
Endo ROM 2019
SISTEMULUI ENDOCRIN
Partea I
Catedra Fiziopatologie și fiziopatologie clinică
Conferențiar universitar, C. Hangan
Glandele endocrine ale organismului
Hipotalamului
Hipofiza
timusul
Partea endocrină a
pancreasului
suprarenala
ovarele
(la femei)
suprarenala
Testicole
Balanța hormonală a (la bărbați)
organismului
1
SCHEMELE REGLĂRII ENDOCRINE DESCENDENTE:
HIPOTALAMUS – HIPOFIZĂ – GLANDA PERIFERICĂ – ORGANUL-ŢINTĂ
HIPOTALAMUS – HIPOFIZĂ – ORGANUL-ŢINTĂ
Calea transhipofizară lungă
STIMULUL HOMEOSTATIC - GLANDA PERIFERICĂ – ORGANUL-ŢINTĂ
Stimulii exogeni: Ciclul circadian, Lumină-întuneric, Stres, Efort fizic
8
SCHEMAE AUTOREGLĂRII ENDOCRINE :
““+”
–“ Hipotalamusul endocrin: “+”
Corticoliberina, Tireoliberina, Gonadoliberina
“+”
“–“ Adenohipofiza: “+”
Corticotropina, Tireotropina, FSH, LH
Micșorarea cantității
Exces de cortizol Exces de estradiol
în sânge
HORMONII PERIFERICI (perioada preovulatorie)
Hormonului in sânge
9
CLASIFICAREA DISFUNCŢIILOR ENDOCRINE
Hipercorticism
AXA HIPOTALAMUS – terțiar
HIPOFIZĂ – CORTICOSUPRARENALE În sânge:
GCS –
ACTH –
Hipotalamusul endocrin: CRH -
Corticoliberina
Hipercorticism
secundar
Adenohipofiza: În sânge:
Corticotropina GCS –
ACTH –
CRH -
Corticosuprarenalele:
Cortizon, dezoxicorticosteronul Hipercorticism
primar
În sânge:
Sânge GCS –
ACTH –
CRH -
10
Cauzele principale ale dereglărilor endocrine
1 – dereglarea reglării la nivel de SNC;
1
2 – dereglarea reglării la nivel de hipotalamus;
2
3 – dereglarea reglării la nivel de hipofiză;
4 6
5
11
Dereglările centrale de reglare a sistemului endocrin
Originea factorului etiologic
organică funcţională
3. Nanismul hipotalamic este exprimat prin deficitul de somatoliberină sau hormon somatotrop
se intensifică melanogeneza
(transformarea tirozinei în melanină)
hiperpigmentarea tegumentelor
13
Rolul mecanismului ”feed-back” în afecțiunile endocrine
Înţelegerea acestui mecanism are o mare însemnătate
în patogenia afecțiunilor endocrine
Exemple
III. În guşa endemică (deficitul de iod)
Atrofia corticosuprarenalelor
15
Dereglările primare ale funcţiei glandelor endocrine
Procese patologice subcelulare, celulare, tisulare, etc. localizate în glanda endocrină
care dereglează formarea şi secreţia hormonilor corespunzători
hipofuncţie
Exemple
În tuberculoză, sifilis insuficienţa cronică a corticosuprarenalelor
16
Dereglările primare ale funcţiei glandelor endocrine
Procese patologice subcelulare, celulare, tisulare, etc. localizate în glanda endocrină
care dereglează formarea şi secreţia hormonilor corespunzători
Hipofuncţia glandei
hiperfuncţia glandei
Atrofia glandei
Exemple
Gigantism
Adenom din celule sau
sinteza mărită a STH
acidofile a hipofizei Acromegalie
Tumorile testiculare din
celulele Leidig hipersecreţie de androgeni
17
Dereglările primare ale funcţiei glandelor endocrine
Procese patologice subcelulare, celulare, tisulare, etc. localizate în glanda endocrină
care dereglează formarea şi secreţia hormonilor corespunzători
Exemplu Exemplu
Boala Basedow, originea autoimună, auto-Ac Insulinorezistența
TSIg
(autoanticorp tireostimulator) şi/sau proteina
(diabet zaharat tip II)
LATS (stimulator tiroid cu acţiune lungă)
19
Formele extraglandulare de endocrinopatii
Se dereglează transportul hormonilor spre celulele țintă,
interacțiunea cu receptorii specifici, metabolizarea hormonilor
Dereglarea sintezei
Releasing factorilor
Dereglarea sintzei hormonilor tropi
Dereglarea sintezei
somatoliberinei Dereglarea sintzei somatotropinei 27
Reglarea secreției HST
28
EFECTELE BIOLOGICE ALE SOMATOTROPINEI – SOMATOMEDINEI
ACŢIUNE MORFOGENETICĂ:
PRIN INTERMEDIUL RECEPTORILOR SPECIFICI
3. MIOCITELE - HIPERTROFIE
ACŢIUNE METABOLICĂ:
1. SINTEZA ADN, ARN, PROTEINELOR
2. ACTIVEAZĂ GLICOGENOLIZA
3. ACTIVEAZĂ LIPOLIZA
29
MANIFESTĂRILE HIPERSECREŢIEI SOMATOTROPINEI
1. INTENSIFICAREA MITOGENEZEI
4. SPLANHNOMEGALIA
6. LIPOLIZĂ, HIPERLIPIDEMIE
31
MANIFESTĂRILE HIPOSECREŢIEI SOMATOTROPINEI
1. INHIBIŢIA MITOGENEZEI
3. OSTEOPENIE
8. REGENERARARE DEFICIENTĂ
10. IMUNOSUPRESIE
32
Hiper- și hiposecreția somatotropinei
Sinteza Condensarea Cantitate
normală de ribozomilor normală de
proteine în polizomi Somatotropină
(0,020-0,05 µg/l)
Statură normală
Antagonism
cu insulina
Diabet zaharat
Micșorarea
170 – 190 см Adenom Sintezei
Micsorarea hipofizar somatotropinei
formării Mărirea
energie sintezei de Micsorarea
somatotropină ACROMEGALIE sintezei de
proteine
Astenie NANIZM
musculară HIPOFIZAR
Intensificarea
sintezei
Supresie proteinelor
imună
GIGANTIZM
> 220 см
< 140 см
33
Exemple de gigantizm și nanizm hipofizar
34
Exemple clinice de acromegalie
1. Mână sănătoasă
2. Mână în acromegalie
35
FIZIOPATOLOGIA
AXEI HIPOTALAMUS – HIPOFIZĂ – SUPRARENALE
Hipercorticism
terțiar
În sânge:
GCS –
ACTH –
Hipotalamusul endocrin: CRH -
Corticoliberina
Hipercorticism
secundar
Adenohipofiza: În sânge:
Corticotropina GCS –
ACTH –
CRH -
Corticosuprarenalele:
Cortizon, dezoxicorticosteronul Hipercorticism
primar
În sânge:
Micșorarea cantității
Exces de cortizol GCS –
în sânge
Sânge
Hormonului in sânge ACTH –
CRH -
36
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
1. EFECTE ORGANOGENETICE POSTNATALE:
Asupra fibroblastului: – inhibiţia proliferării
inhibiţia sintezei matricei extracelulare
colagenoliza
atrofia ţesutului conjunctiv
resorbţia cicatricelor (granuloamelor infecţioase)
regenerarea dificilă
Asupra osteoblastului – inhibiţia proliferării
• atrofia oaselor
• activarea osteoclaştilor - osteoliza, osteoporoza - dureri
• fracturi patologice (vertebrele)
Asupra condroblastului – inhibiţia proliferării
• atrofie
• condroliza – erodarea cartilagelor articulare
38
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
1. EFECTE ORGANOGENETICE POSTNATALE:
39
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
1. EFECTE ORGANOGENETICE POSTNATALE:
41
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
1. EFECTE ORGANOGENETICE POSTNATALE:
EFECTELE METABOLICE:
5. Intensificarea gluconeogenezei
42
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
1. EFECTE ORGANOGENETICE POSTNATALE:
EFECTE ANTIINFLAMATOARE:
43
EFECTELE BIOLOGICE ALE
GLUCOCORTICOSTEROIZILOR
ÎN STRES:
Efecte cardiovasculare
1. CRESC FORŢA DE CONTRACŢIE A MIOCARDULUI
2. POTENŢEAZĂ EFECTUL ADRENERGIC ASUPRA VASELOR
3. CRESC REZISTENŢA PERIFERICĂ VASCULARĂ, MENŢIN TONUSUL VASCULAR
4. MENŢIN INTEGRITATEA ENDOTELIULUI VASCULAR
Efecte neurobiologice:
- inhibiţia comportamentului reproductiv:
GCs (in doze mari) micșorează secreția de GnRH și LH
- ameliorarea comportamentului cognitiv 45
Principalele verigi patogenetice a bolii Cushing
Adenom
Hiperglicemie-glucozurie-poliurie-polidipsie bazofil
hipofizar
120
Dezvoltarea
100
Mărirea toleranței
80
diabetului 60
zahărat
40
la insulină
20
0
Imunosupresie
0 15 30 45 60
Înhibiția
lipolizei
Exces de cortizol,
Piele subţire şi Atrofia dezoxicorticosteron
vulnerabilă cu vânătăi, timusului
Abdomen Ulcere persistente
pe piele
pendulant cu strii Hipertensiune Aldosteronul
Atrofie musculară, obezitate – arterială (retenția Na, H20)
edem
„gigant pe picioare de lut” 47
Etiologia hipocorticismului primar
(Boala Addison)
septicemia
TBC bilaterală
pulmonară traumele
Boala Addison,
boala ”de bronz”
49
Hipocorticismului primar
Lipsa CORTIZOLULUI
Diminuarea efectelor metabolice
dimunuarea gluconeogenezei
hipoglicemia
astenie neuropsihică
episoade de hipoglicemie critică cu comă hipoglicemică
Hipoinsulinemia –
1. inhibiţia proteinosintezei
2. inhibiţia glicogenogenezei
3. inhibiţia lipogenezei
Intoleranţa la stres:
1. rezistenţa diminuată la stres psihoemoţional, stres fizic (hipotermia,
traume, intervenţii chirurgicale, hemoragie)
2. atac biologic şi antigenic (infecţii)
50
Hipocorticismului primar
Lipsa CORTIZOLULUI
51
Hiperpigmentarea pielii in
boala (”de bronz”) Addison
Mecanism
Deficitul de cortizol
creste secreţiei
corticoliberinelor
Stimulează melanocitele
tegumentelor,
(se intensifică melanogeneza:
transformarea tirozinei în
melanină)
hiperpigmentarea tegumentelor
53
Hipocorticismului primar
LIPSA MINERALOCORTICOIZILOR:
Micsorarea
Natriurie hiponatriemia deshidratare
reabsorbției Na
stop cardiac
Inhibiţia secreţiei
Acidoză
renale a H
52
FIZIOPATOLOGIA
SISTEMULUI ENDOCRIN
Partea II
Catedra Fiziopatologie și fiziopatologie clinică
Conferențiar universitar, C. Hangan
FIZIOPATOLOGIA
AXEI HIPOTALAMUS – HIPOFIZĂ – TIROIDĂ
Hipertiroidismul
terțiar
În sânge:
T3, T4 –
TTH –
Hipotalamusul endocrin: TRH -
Titeoliberina
Hipertiroidismul
secundar
Adenohipofiza: În sânge:
Hormonul tireotrop T3, T4 –
TTH –
TRH -
Glanda Tiroidă:
Tiroxina, Triiodtironina Hipertiroidismul
primar
În sânge:
Micșorarea cantității
Exces de tiroxină T3, T4 –
în sânge
Sânge
Hormonului in sânge TTH –
TRH -
54
Hipertiroidismul
Gena se transmite
pe cale recesivă,
Etiologia cu cromozomul X
Autoanticorpi Hiperfuncția
Adenom
Impotriva Glandei Mai des în perioada
Hormonal
receptorului tiroide pubertară la fete
secretor
TTH
Consumul Infecțiile
cantităților cronice
mari de Iod,
Encefalitele
55
Mecanismul general al secreției hormonilor tiroidieni
Hormonul tireotrop (TTH) Proliferarea foliculilor tiroidieni
activarea iodperoxidazei
deionizarea iodului I- în I2
sinteza tireoglobulinei
iodinarea tireoglobulinei
sinteza şi secreţia T3 şi T4
56
MECANISMELE PATOGENETICE ALE
HIPERTIROIDISMULUI
Diminuarea capacității de
control imun al organismului
Activarea B-limfocitelor de
către T-helperi ai acestor
clonuri
Producerea de
Ac tirostimulatori
(TS IgG)
Interacțiunea B-limfocitelor
cu Ag organospecifice
ale tiroidei
Producerea excesivă de horoni
58
Manifestările bolii Basedow
Slabire rapidă cu
Gușă difuză apetit păstrat
Hiperglicemie,
Exoftalm Hiperlipidemie,
Hiperazotemie,
Hipercetonemie
Tahicardie,
Fibrilații,
Insuficiență CV Tremor
Mărirea Hipertensiune
Temperaturii arterială
corpului
Diaree Miastenie
4. Tiroidita autoimună
7. Utilizarea antitiroidienelor
10. Denutriţie
SECUNDARĂ TERȚIARĂ
(afecțiunile (afecțiunile
adenohipofizei) hipotalamusului)
PRIMARĂ
(afecțiunile
glandei
tiroide) Aportul zilnic de Iod poate fi de 200-500 mcg
CRETINISM TIROIDIAN
63
Hipotiroidismul primar
Lipsa T4 şi T3
lipsa efectelor organogenetice antenatale:
imaturaţia neuronilor - cretinism;
imaturaţia organelor somatice - subdezvotare fizică
lipsa efectelor metabolice:
scăderea metabolismului bazal, proceselor oxidative
hipoglicemia;
hipercolesterolemia - ateromatoza
obezitate
edeme mucilaginoase
hipercetonemie
diminuarea anabolismului/predominarea catabolismului proteic
inhibiţia proceselor oxidative:
diminuarea consumului de oxigen
scăderea termogenezei (hipotermia)
intoleranţa temperaturilor joase
lipsa efectelor funcţionale:
inhibiţia şi latenţa proceselor psiho-emoţionale,
inhibiţia sistemului simpatoadrenal:
bradicardia
hipotensiune arterială 64
Patogenia gușei de origine endemică sau
sporadică
GUȘA ENDEMICĂ GUȘA SPORADICĂ
65
Locuitorii Africii care suferă
de gușa endemică
66
Hipotireoidismul
MANIFESTĂRI
Manifestări cardio-vasculare bradicardia, zgomote cardiace surde,
cianoza buzelor, pericardită, megalocardie, dereglarea repolarizării
miocitelor, aterome coronariene.
68
Aspectul feței în mixedem
Manifestările cutanate –
- infiltraţie cutano-mucoasă,
- mixedem,
- anasarca,
- piele uscată,
- rece mai ales în regiunea
- extremităţilor,
- edem dur cu degete reci,
- figură umflată,
- edemaţioasă,
- rotungită
- buze violete cu pielea
galbenă,
- macroglosie,
- unghii fărămicioase,
- păr rar, alopeţie,
- depilaţie axilară şi pubiană
67
INSULINA
(generalități)
PANCREASUL ENDOCRIN: celulele A – glucagon
celulele B – insulina
celulele D – somatostatina pancreatică
celulele F - polipeptida pancreatică
59
ROLUL INSULINEI ÎN METABOLISMUL GLUCIDIC
1. INCORPORAREA GLUCOZEI ÎN CELULELE - CONSUMATOARE:
ACTIVAREA TRANSPORTORILOR MEMBRANARI AI GLUCOZEI:
GluT 1 – eritrocite
GluT 2 - ficat, cel. Langerhans
insulinindependente
GluT 3 - creier
GluT 5 - enterocitele
3. METABOLISMUL GLUCIDIC
ACTIVEAZĂ INHIBĂ
GLICOGENOGENEZA; GLICOGENOLIZA
GLUCONEOGENEZA LIPOLIZA
LIPOGENEZA; PROTEOLIZA
PROTEOSINTEZA; CETOGENEZA
60
LIPSA INSULINEI
HIPERACTIVITATEA GLUCAGONULUI
ACTIVAREA ACTIVAREA
GLICOGENOLIZEI LIPOLIZEI
ÎN FICAT ÎN ADIPOCITE
HIPERLIPIDEMIA DE
TRANSPORT - AGN
CETONURIA
EXHALAREA ACETONEI
ACIDOZA METABOLICĂ COMPENSATĂ DECOMPENSATĂ: SCĂDEREA pH sângelui sub 7,36
EPUIZAREA BICARBONAŢLOR PLASMEI
HIPERKALIEMIA
RESPIRAŢIE KUSSMAAUL
COMA DIABETICĂ CETOACIDOTICĂ
61
LIPSA INSULINEI
LIPSA GLICOGENULUI
PROTEOLIZA
GLUCONEOGENEZA
HIPERGLICEMIE
62
PATOGENIA MANIFESTĂRILOR DIABETULUI ZAHARAT TIP I:
INSUFICIENŢA INSULINEI
HIPERSECEŢIA GLUCAGONULUI
HIPERSECREŢIA CORTIZOLULUI
HIPERGLICEMIA
INHIBIŢIA INHIBIŢIA
GLICOGENOGENEZEI SECREŢIA LEPTINA LIPOGENEZEI ÎN
ÎN HEPATOCITE CORTIZOLULUI ADIPOCITE
2. GLUCOZURIA
DIUREZA OSMOTICĂ
POLIURIA
DESHIDRATARE
HIPOVOLEMIE
RENINA -ANGIOTENZINA- ALDOSTERON
HIPERNATRIEMIE
SETEA
POLIDIPSIA
3. GLICOZILAREA HEMOGLOBINEI
6. RETINOPATIA DIABETICĂ
7. ATEROGENEZA - MACROANGIOPATIA 64
HIPERGLICEMIA
GLICOZILAREA GLICOZILAREA
APOPROTEINELOR RECEPTORILOR
VLDL, LDL APOPROTEICI
HIPERCOLESTEROLEMIA
ATEROGENEZA
MACROANGIOPATIA:
ISCHEMIA MIOCARDULUI
ISCEMIA RINICHIULUI
ISHEMA MEMBRELOR („piciorul diabetic”)
ISCHEMIA CORPILOR CAVERNOŞI 65
NEUROPATIA DIABETICĂ
IPOTEZA METABOLICĂ – mioinozitol scăzut şi sorbitol crescut – scade activitatea
Na+/K+ – ATP-azei
IPOTEZA AXONALĂ – degenerescenţa axonilor
IPOTEZA VASCULARĂ - angiopatiile
66
INSULINOREZISTENȚA
disfuncţia beta-celulelor pancreatice şi rezistenţa la insulină a
ţesuturilor ţintă periferice: muşchi scheletici, ficat, ţesut adipos
Etiologia și patogenia
Predispoziţia genetică Obezitate Hipoactivitate fizică
Defect de genă ce I. Inhibiția captării Deficit
glucozei
-clonează Rc insulinici de leptină
II. Scade efectul antilipolitic al insulinei
Efort fizic timp de 6
Semnalizarea insulinică săptămâni mărește
III. Nu se inhibă producția endogenă de glucoză captarea glucozei,
sinteza glicogenului
Dereglarea
Reglării
apetitului
(leptina, colecis-
tokinina)
obezitate
Insulinorezistența
Insuficiența
Insuficiență insulinică relativă
insulinică
absolută
Hiperfuncția b - celulelor cu epuizarea lor ulterioară
68