Metodele de explorare directă

Metoda demonstrativă

• Metodele demostrative realizează principiul

instruirii , asigurînd perceperea nemijlocită de
către elevi a imaginilor obiectelor concrete
studiate. Metodele demostrativr corespund
caracterului imaginar al psihicii elevilor din
clasele primare , activizează procesele lor
senzoriae și de gîndire , ușurînd însuțirea
materiei de studiu.
Materialele didactice de care dispune
învățătorul , pot fi împărțite în două
grupe :naturale și plastice
Materialele Materialele
naturale plastice
Modelele, machetele,
tabelele, tablourile,
Sculele ,mostrele de
fotografiile, desenele,
articole, materialele
diagramele, diafilmele,
fișele tehnologice.
Orice material didactic – fabricat și lucrat cu mijloace proprii –
trebuie să corespundă sarcinilor educatv-didactice: să fie
sțiișific autentic , să corespundă particularităților de vîrstă ale
elevilor .
Îmbinarea demostrării obiectelor naturale cu cuvîntul
învățătorului face instruirea mai : accesibilă trezește la elev
interesul pentru sarcina de muncă și inițiativa de creație .
Deosebit de folositoare la lecțiile de educație tehnologică sînt
convorbirile euristice îmbinate cu demonstrațiile
Îmbinarea demonstrării cu cuvîntul scris capătă în prezent o
răspîndire tot mai largă la organizarea lecțiilor de educație
tehnologică
 Metoda activă de efectuare lucrării
practice
• La lecțiile de educație tehnologică elevii
claselor primare de rînd cu cunoștințele
politehnice însușesc priceperile politehnice
generale de muncă:

De a realiza
operațiile de
Priceperile de trasare,
De a planifica De amenaja
a proiecta preluarare, De a realiza
procesul locul de
produsul masurare, autocontrolul
muncii muncă
muncii montare,
asamblare,
finisare,
• La formarea priceperilor în scoarța emisferelor
cerebrale mari se crează o masă de asociații între
porțiunile senzoriale , analitice , motoreți alte
portiuni ale celulelor nervoase.În clasele primare
învățătorul nu-și pune scopul să aducă însușirea
operațiilor de muncă la nivelul deprinderilor
automatizate afară de cele mai simple acțiuni de
operare cu informația grafică și însușirea celor
mai simple procedee de lucru cu sculele de aceea
învățătorul concetrează atenția principală la
lecțiile de educație tehnologică asupra formarie
la copiia priceperilor de muncă .
 În procesul pregătirii
La prima grupă se referă
politehnice de muncă la elevii
priceperile politehnice : de
claselor primare se formează
masură, de calcul , grafice,
trei grupe principale de
tehnologice, tehnologice.
priceperi

La a doua priceperile La treia priceperile speciale

generale de muncă : de muncă :prelucrarea hîrtiei
organizatorice , de proiectare, , cartonului , tesăturii,
de diagnosticare , de diferitelor materiale ,
operator; asamblarea , ajustarea etc.

Formarea priceperilor totdeauna e

legată cu activitatea practică a elevilor.
 Metoda instructajului
• Metoda instructajului contribuie la formarea
priceperilor de a memoriza informația și de a
reproduce. Metodele verbale analizate mai
sus în îmbinarea cu cele ddemonstrative din
punctul de vedere al formelor de activitatea a
elevilor pot fi caracterizate ca metode
explicativ-ilustrative .
 Prin instructaj se înțelege explicarea și
demostrarea acțiunelor de muncă corecte.
Instructajul introductiv :
folosit de obicei la începutul
instruirii , include în sine
descrierea operației,
demonstrarea acțiunelor de
muncă indicații despre
metodele de control .

Instructajul curent în grup , în

procesul caruia se clasifică
cauzele apariției greșelilor și
procedeele înlăturării lor .

Instructajul de închiere , în
care dă caracteristică generălă
a lucrului , analizează meritele
și ajunsurile lui,apreciază
lucrurile elevilor .
 Metoda de problemă
• Metoda de problemă de instruire prevede
punerea unor anumite probleme , care se
dezvoltă ca rezultat al activității creatoare a
elevilor acestă metodă dezvăluie în fața elevilor
logica cunoașterii științifice. Totodată învățătorul
folosește explicațiile , conversațiile ,
demonstrațiile obiectelor , organizează observații
și experiențe . Toate aceste mijloace creează în
fața elevilor situații de problemă , îi antrenează
pe copii în cautarea științifică , îi obligă să cugete ,
să prognozeze , să experimenteze .
 Metoda de cercetare
• Metoda de cercetare trebuie privită ca o treaptă
superioară de activitate creatoare a elevilor , în
procesul careia ei găsesc rezolvare problemelor noi.
Metoda de cercetare formează la elevi cunoștințe și
priceperi , pe care ei pot să le aplice în situații de
muncă noi. La aplicarea metodei de cercetare se
folosesc cuvîntul oral și cel tipîrit , mijloacele intuitive ,
acțiunile practice. Însă toate aceste mjloace nu-i dau
elevului soluțti agata a problemei , ci îl indeamnă la
activitatea cognitivă creatoare , în care copilul trece
treptat de la activitatea reproductivă la cea parțial de
căutare de la cea parțial – de căutare la ea de problemă
, de la cea de problemă la cea de cercetare .