DEMONSTRAŢIE

Prin demonstraţie, în acest caz, înţelegem prezentarea sistematizată şi organizată a unor

obiecte, procese, experimente, cu scopul de a uşura înţelegerea intuitivă şi executarea corectă a
unor activităţi programate.
Cuvântul intuiţie din titlu înseamnă utilizarea oricărui raţionament inductiv, în contextul temei
şi bagajului de cunoştinţe ale elevului. Utilizarea intuiţiei împreună cu exemplificarea necesară poate
implica folosirea a diverse modalităţi şi tehnici didactice datorită diversităţii materialului de studiu.
Exemplificarea sau demonstrarea materialului intuitiv presupune utilizarea obiectelor reale, cum ar fi:
material grafic (planşe, scheme); retroproiector/videoproiector şi material pretipărit; calculator
(imagini grafice, multimedia, power point). in acest context putem spune că: Prin demonstrarea
materialului intuitiv se înţelege prezentarea sistematică şi organizată a unor obiecte, procese etc. sau
producerea unor experienţe, fenomene în fala elevilor, cu scopul de a uşura înţelegerea şi executarea
corectă a unor activităţi. Un rol deosebit îl joacă astfel intuiţia despre definirea careiaparerile
sunt diferite : intuiţia este o experienţă mentală ; înseamnă o simplă observare şi notare a unor fapte;
intuiţia poate fi asimilată cu un raţionament de lip inductiv. Intuiţia realizează corelaţia dintre imagine
şi cuvânt, fiind atât sursă de cunoştinţe, cât şi mijloc de verificare. Informatica nu poate fi desprinsă
decât artificial de bazele ei intuitive şi de extinderea ei în realitatea cotidiană. Convertirea principiului
intuiţiei în metoda demonstraţiei se realizează în funcţie de materialul intuitiv : machete, grafică, film
didactic, televiziune şcolară, software-uri de învăţare. Materialul intuitiv este frecvent folosit în
numeroase lecţii, cum ar fi:
• învăţarea algoritmilor de sortare, unde prin diferite moduri de reprezentare sunt
urmărite grafic valorile care se compară şi se schimbă între ele, conducând la
ordonarea şirului.
• învăţarea metodei backtracking, unde folosind materialul natural se urmăreşte formarea
soluţiei prin avansări şi întoarceri repetate.
• Vizualizarea ocupării şi eliberării zonelor de memorie prin alocarea dinamică a
variabilelor.
• Ilustrarea modului de lucru cu elementele listelor simplu şi dublu înlănţuite, a stivelor
şi a cozilor.
• Echilibrarea arborilor binari (arbori AVL).
Materialul didactic folosit în informatică se sustrage de la criticile la care este supus materialul
didactic static, acesta fiind conceput într-o dinamică a procesului pe care-l reprezintă prin exploatarea
facilităţilor oferite de afişarea pe ecranul calculatorului a mai multor imagini succesive şi nu prin
desenarea lor statică pe alte suporturi.
Crearea unor filme (casete video) didactice care să urmărească cu exactitate programa şcolară
creează facilităţi de predare multor discipline şi ar permite elevului să poată revizualiza predarea lectici.
Aceasta ar putea elimina ambiguităţile sau golurile create de momentele de neatenţie din timpul
predării şi ar constitui un veritabil profesor la purtător al elevului.
Este evident că acest mijloc didactic nu poate înlocui (nici măcar suplini) exerciţiul individual şi
nici cadrul didactic. Efortul profesorului este cu totul special. Nu este suficient ca un elev să vadă un
material, el trebuie învăţat "să vadă". Elevul trebuie să vadă exact, precis şi ordonat. Prin aceasta se
realizează o parte a obiectivului principal al învăţării informaticii şi anume formarea raţionamentului şi a
gândirii algoritmice.
Avantajul instructiv şi formativ pe care îl aduce metoda demonstraţiei constă în faptul că
însuşirea verbală a cunoştinţelor este întemeiată pe formarea de imagini şi reprezentări care vor conduce
la însuşirea mai temeinică a noţiunilor tehnice. Aceasta presupune ca demonstraţia să nu rămână la
nivelul simplei ilustrări, ci să asigure posibilitatea degajării abstracţiilor. În procesul demonstrării elevul
să fie sprijinit să depăşească nivelul informaţiilor senzoriale., să treacă aceste informaţii în acţiune
proceselor superioare de cunoaştere., să ajungă la găsirea ideii şi esenţei din imagini (obiecte) şi
fenomene pentru a putea apoi să opereze abstract cu primele. Conţinutul activităţilor unei demonstraţii
este redat în tabelul

Activităţi desfăşurate de:

Profesor
Prezintă şi descrie un material intuitiv, efectuează
experienţe, activităţi practice, calcule numerice
Selecţionează observaţiile, rezultatele, fapte
esenţiale, formulează probleme de rezolvat.
Evidenţiază relaţiile cauzale existente, ansamblul
factorilor ce cauzează fenomenele, formulează
principiile şi formulele prin care se rezolvă
problema
Analizează (sintetizează) concluziile parţiale,
formulează concluziile generale
Elev
Urmăresc, observă, recepţionează, notează,
efectuează scheme, calcule.
Urmăresc demonstraţia, notează faptele particulare,
efectuează scheme, calcule.
Notează concluziile îşi alcătuiesc un plan de
scheme şi acţiuni logice de realizat.
Consemnează concluziile generale

Avantajele metodei sunt:

- stimulează observaţia şi reduce verbalismul în instruire;
- favorizează formarea reprezentărilor prin desfăşurarea procesului de învăţământ de la concret la
abstract;
- favorizează gândirea deductivă;
- oferă posibilitatea generalizării şi prezentării fenomenelor şi dinamica dezvoltării şi transformării
lor;
- stimulează interesul şi motivaţia pentru învăţare a elevilor;:
- uşurează înţelegerea şi executarea corectă a unor operaţii.
Dezavantajele acestei metode constau în:
- efectele depind de calitatea mijloacelor de învăţământ folosite;
- de gradul de participarea independentă a elevilor este în general redusă, datorită demersului
pedagogic dirijat, caracteristic acestui procedeu;
- conexiune inversă nu se poate realiza pentru toţi elevii, deoarece comunicarea directă se realizează
în sens unic profesor-elev.