Utilizarea modelării şi simulării asistate de calculator

în predarea disciplinelor tehnice

Ileana Dogaru, Colegiul „Ştefan Odobleja”, Craiova, ileana.dogaru@gmail.com

Abstract
Prin această lucrare se propune o metodă didactică interactivă care să facilieze accesul
elevilor la înţelegerea funcţionarii Sistemelor de acţionare electrică, utilizând modelarea şi
simularea asistată de calculator cu ajutorul programului Simulink/Matlab. Pentru a
îmbunătăţi competenţele tehnice ale elevilor din Învăţământul Profesional şi Tehnic se impune
promovarea unor noi direcţii de dezvoltare a metodologiei instruirii prin instruire asistată de
calculator. Majoritatea specialiştilor consideră că nu trebuie să ne mai întrebăm dacă
instruirea se îmbunătăţeşte prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine
calităţile unice ale calculatoarelor, care le deosebesc de alte medii. La nivelul învăţământului
liceal integrarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale, în procesul de predare –
învăţare-evaluare, se poate utiliza “tehnica simulării” ca instrument de investigare
multidisciplinar. Simulink-ul este un mediu interactiv de modelare, simulare şi analiză
dinamică a sistemelor tehnice. Cu ajutorul pachetului de programe Simulink se pot construi
diagrame bloc, utilizând biblioteca standard sau realizând propriile blocuri (interfaţa grafică
interactivă denumită „graphical user interface” – GUI ).

1. Introducere
Metodele de învăţământ reprezintă modalităţi sistematice de lucru de care se pot servi
profesorii în activitatea de instruire şi elevii în aceea de învăţare, capabile să conducă spre
realizarea obiectivelor pedagogice propuse.
 Din perspectiva profesorului, metodele de învăţământ servesc la organizarea şi
conducerea unei acţiuni sistematice prin care elevii vor realiza obiectivele pedagogice,
arătându-i, de asemenea, „ce să facă” şi ”cum să acţioneze”.
 Din perspectiva elevului, metodele de învăţământ au menirea de a-l sprijini să parcurgă
calea spre cunoaştere, spre dobândirea de noi comportamente care îi sporesc valoarea
personalităţii, aratându-i „ce să facă” şi „cum să acţioneze”.
Profesorul trebuie să opteze pentru folosirea, în diferitele momentele ale lecţiei, a acelor
metode care oferă potenţialul pedagogic cel mai adecvat faţă de obiectivele care urmează a fi
realizate de elevi. [3]. Instruirea asistată de calculator (IAC) este o modalitate de instruire
individuală a elevilor prin intermediul programelor pe calculator, care dirijează pas cu pas drumul
elevului spre cunoaştere prin efort propriu şi în ritmul său de învăţare.
Prestaţiile individuale şi de grup ale elevilor pot fi stocate şi prelucrate statistic pentru a fi
examinate de profesor pe parcursul şi la finele lecţiei. IAC poate fi folosită în anumite momente de
instruire ale lecţiei pentru a simula fenomene în mişcare, a vizualiza evoluţii greu accesibile
observaţiei directe, suplinirea unor demonstraţii experimentale greu de realizat etc. În instruirea
tehnică se utilizează cu succes demonstrarea cu ajutorul modelelor şi simulatoarelor care constituie
modalităţi de activare instructivă tratate de didactica generală ca metode distincte. Modelarea
reprezintă modalitatea de studiu a unor obiecte, fenomene, procese etc. prin intermediul unor copii
materiale şi ideale ale acestora, denumite modele, capabile să evidenţieze (reproducă)
caracteristicile (semnificaţiile) esenţiale ale realităţii studiate sau să ofere informaţii despre
aceasta. Modelarea este o metodă cu caracter activ-participativ, formativ şi euristic, dinamizând
antrenarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale creatoare şi prin aceasta sporind calitatea şi
eficienţa predării-învăţării.
270 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Transilvania” din Braşov

 Metoda modelării, la fel ca şi demonstraţia, sprijină realizarea principiului intuiţiei în

instruire. Mai mult, modelarea depăşeste demonstrarea efectuată prin simpla ilustrare
deoarece înţelegerea modelelor implică analiză şi abstractizare modelul fiind o îmbinare a
intuitivului cu abstractul.
 Modelul simplifică (schematizează sau reduce) redând doar elementele esenţiale care
conduc la sesizarea şi înţelegerea structurilor, principiilor şi mecanismelor de funcţionare
a esenţei unor procese sau fapte.
Modelele utilizate în scopuri didactice se construiesc pe trei căi: prin similitudine, prin
analogie şi prin simulare. A simula înseamnă „a imita, a reproduce în mod artificial sisteme-fapte
fenomene absente, creînd impresia că există sau că se petrec efectiv sub ochii noştri“. Scopul
simulării este de a forma şi dezvolta capacităţi operaţionale în condiţii de implicare directă a
elevilor în construirea şi simularea unor activităţi simulate, cât mai apropiate de activităţile reale.
În instruirea tehnică a elevilor este necesar să se utilizeze atât modelele de similitudine şi
simulatoare (care sunt modele materiale, obiective) cât şi modelele de analogie (care sunt modele
abstracte). [3]
Revine cadrului didactic sarcina de a alege modelul cel mai potrivit în funcţie de conţinutul
lecţiei, de scopul acesteia şi de nivelul clasei. Este de dorit să se opereze cu modele variate care să
stimuleze participarea elevilor, atenţia, interesul şi gândirea lor.
Eficienţa utilizarii modelelor în procesul instruirii tehnice nu este asigurată prin simpla
introducere a acestora în lecţie. Pe de o parte cadrul didactic trebuie să le cunoască foarte bine şi să
stapânească metodologia operării didactice cu ele, iar pe de altă parte elevii trebuie să fie învăţaţi
să le înţeleagă şi să fie exersaţi să extragă din studierea lor informaţiile şi generalizările care să
devină pentru ei cunoştinte operante la nivel abstract.
Predarea-învăţarea prin simulare se realizează:
1) prin interpretarea unor roluri sau efectuarea unor actiuni simulate,
2) prin folosirea unor mijloace tehnice de simulare – simulatoare
3) prin folosirea mijloacelor informatice etc. [1]
Cerinţe de aplicare
- Segmentarea conţinutului de instruire în unităţi informaţionale care respectă relaţiile de
filiaţie şi extindere.
- Specificarea activităţilor concrete ale elevilor în legatură cu fiecare unitate de conţinut,
astfel încât să capete forme controlabile.
- Dirijarea procesului de formare a noţiunilor prin jocul exemplelor şi al contraexemplelor.
- Precizarea anticipată a strategiei de învăţare care să asigure formarea comportamentelor
dorite şi specificate prin obiectivele pedagogice operaţionale.
- Precizarea anticipată a strategiei de instruire, astfel încât să corespundă direct strategiei de
învăţare, vizând o diferenţiere reală a instruirii pe un fond de problematizare suplu şi
construit de la simplu la complex.
- Controlul operaţiilor mintale prin numeroase exerciţii şi aplicaţii.
- Prevenirea greşelilor tipice prin înserarea de subprograme.
- Prevederea secvenţelor de recapitulare, fixare şi sinteză.
- Instruirea pe un mod eficace de autocontrol.

2. Exemple de integrare a calculatorului în predarea disciplinelor tehnice

2.1. Modulul „Sisteme de acţionare electrică”

Modulul ,,Sisteme de acţionare electrică” se studiază în clasa a XI-a liceu tehnologic, în
vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificări din profilul tehnic. Acest modul oferă
elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe tehnice în legătură cu realizarea unor sisteme de
acţionare specifice fiecărui domeniu de calificare. [8]
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a X-a, 2012 271

Pentru formarea competenţelor stabilite prin curriculum, profesorul are libertatea de a

dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând activităţi variate de învăţare, cu
accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev. [2]
Din punct de vedere al competenţelor TIC dobândite spre a fi utilizate în lecţiile de discipline
tehnice, la clasele de liceu apare o aprofundare a noţiunilor învăţate anterior, în toate aplicaţiile
Microsoft Office la care se adaugă pachetul de programe Simulink. De asemenea, se aprofundează
noţiunile legate de utilizarea Internetului de folosirea şi de administrarea reţelelor şi platformelor
de învăţare, în clasele superioare.
 Conţinuturi: Funcţionarea sistemelor de acţionare electrică cu motor de curent continuu.
 Competenţe: Realizează sisteme de acţionare electrică, Urmăreşte funcţionarea sistemelor
de acţionare electrică
 Atitudini: respect pentru adevăr şi rigurozitate, dorinţă de informare şi de afirmare;
respect faţă de argumentarea ştiinţifică
 Mod de lucru: individual
 Sarcina de lucru: Simularea funcţionării sistemelor de acţionare electrică cu motor de
curent continuu, folosind un soft didactic; Interpretarea rezultatelor obţinute pe cale
practică şi prin simulare, compararea rezultatelor.
 Desfăşurare: Fiecare elev va primi o fişa de documentare referitoare la sistemele de
acţionare electrică cu motor de curent continuu. Elevii vor realiza un tabel de valori. Cu
valorile obţinute vor trasa graficul.[4]. Fiecare va explica colegului cum a procedat. Se
deschide apoi pachetul de programe Simulink şi se verifică dacă graficele coincid cu cele
generate de programul respectiv.
 Competenţe TIC necesare: deprinderea de a lucra cu discuri logice, directoare şi fişiere,
utilizarea bibliotecii standard, redactarea corectă şi rapidă a unui document.
 Mijloace necesare: Hardware: Computere, echipament pentru conectare în reţea şi la
internet, Software: Sistem de operare - Microsoft Windows, pachetul de programe
Simulink

2.2. Introducere în Simulink

 Simulinkul este un mediu interactiv de modelare, simulare şi analiză dinamică a
sistemelor liniare(continue), neliniare, discrete, (continue în timp, discrete în timp) sau
hibride.
 Cu ajutorul pachetului de programe Simulink se pot construi diagrame bloc, utilizând
biblioteca standard sau realizând propriile blocuri (interfaţa grafică interactivă denumită
„graphical user interface” – GUI ).
 După realizarea modelului matematic al sistemului, următorul pas este simularea
dinamică utilizând una din metodele de integrare numerică oferită de program (Ode23,
Ode45 etc).
 Simularea dinamică a sistemului analizat se bazează pe cunoaşterea sistemului de ecuaţii
diferenţiale, pe realizarea shemei bloc şi desigur pe utilizarea unei metode de integrare
numerică. Rezultatele simulării pot fi afişate atât grafic cât şi sub forma unor tabele
numerice.
 Biblioteca Simulink conţine mai multe seturi (colecţii) de blocuri dedicate diferitelor
domenii de activitate, cum ar fi ingineria electrica – maşini, convertoare statice şi
acţionări electrice, electronica - procesarea digitala a semnalelor etc. [5]
Editorul Simulinkului
 Când se doreşte accesarea bibliotecii Simulink sau deschiderea unui model, Simulinkul
afişează instantaneu fereastra editorului său.
272 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Transilvania” din Braşov

 Pentru a deschide o fereastră Simulink şi implicit pentru a crea un model nou se

acceseaza new model din meniul principal. Aceasta fereastră conţine cele mai uzuale
comenzi ale Simulinkului, cum ar fi: deschiderea unui model, salvarea acestuia, accesarea
bibliotecii, setarea parametrilor simulării şi rularea unei simulări etc.
 Pentru a deschide o fereastră Simulink şi implicit pentru a crea un model nou se
acceseaza new model din meniul principal. Aceasta fereastră conţine cele mai uzuale
comenzi ale Simulinkului, cum ar fi: deschiderea unui model, salvarea acestuia, accesarea
bibliotecii, setarea parametrilor simulării şi rularea unei simulări etc.

Figura 1. Editorul Simulinkului

Editorul Simulink conţine următoarele componente de baza:

Menu Bar – conţine comenzile pentru crearea, editarea, vizualizarea, printarea şi simularea
modelelor;
Toolbar – conţine cele mai utilizate comenzi Simulink care pot fi accesate printr-un simplu
click pe butonul respectiv;
Canvas – afişează diagrama bloc a modelului şi implicit permite editarea acesteia;
Status Bar – afişează situaţia simulării când aceasta este în progres.
Vizualizarea traiectoriei unui semnal. Crearea modelelor şi a subsistemelor
 Vizualizarea traiectoriei unui semnal necesită crearea unui model matematic, implementat
în Simulink printr-o schema bloc.
 Crearea modelelor in Simulink reprezintă:
- construirea unei diagrame (scheme) bloc bazată pe modelul matematic al sistemului,
aranjat astfel încât să rezulte mărimile de intrare – stare – ieşire, prin accesarea
librariei Simulink. Din libraria standard se selecteaza blocurile necesare
implementarii modelului;
- din libraria Sources se selecteaza blocul Sine Wave care reprezintă semnalul de
intrare sinusoidal;
- din libraria Sinks se selecteaza blocul Scope care reprezintă un Osciloscop;
- odată ce blocurile modelului sunt plasate în noua fereastră se pot unii prin linii pentru
a realiza conexiunile dintre mărimile de intrare – stare – ieşire.
- conectarea blocurilor se poate face manual, utilizând mouse-ul, sau automat, prin
selectarea blocurilor care urmează a fi conectate, ţinând apăsat tasta Ctrl;
- pentru vizualizarea semnalului de ieşire a blocului amplificator se poate selecta din
meniul principal comanda Start simulation după care prin dublu click pe Scope se
vizualizează forma de undă rezultantă.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a X-a, 2012 273

Figura 2. Diagrama bloc a modelului şi rezultatul simulării

Înainte de lansarea în execuţie a simulării unui sistem dinamic se setează parametrii care definesc
timpul de simulare (valoarea iniţială şi finală), metoda de integrare (ode23, ode45 etc) şi pasul
simulării (pas variabil, pas fix – continuu sau discret). Acest lucru se poate realiza din meniul
principal al editorului Simulink accesând fereastra Simulation Parameters, după cum descrie şi
figura: [7]

Figura 3. Stabilirea parametrilor iniţiali de simulare

274 Universitatea din Bucureşti şi Universitatea „Transilvania” din Braşov

Vizualizarea soluţiei modelului matematic

Figura 4. Vizualizarea soluţiei modelului matematic

Modelarea şi simularea acţionărilor cu motor de curent continuu. În general un sistem

electromecanic (acţionare electrică) are ca mărimi de intrare - tensiunea şi cuplul mecanic
rezistent, ca mărimi de stare – tensiunea electromotoare indusă, curentul, fluxul, rezistenţe,
inductanţe sau capacitaţi, iar ca mărimi de ieşire – turaţia, cuplul electromagnetic sau poziţia.
Etapele de modelare şi simulare ale maşinilor electrice sunt:
- Stabilirea variabilelor independente şi asociate;
- Stabilirea funcţiilor de stare (relaţiile dintre mărimi);
- Scrierea ecuaţiilor de definiţie;
- Rezolvarea ecuaţiilor (prin metode analitice şi numerice);
- Implementarea modelului matematic;
- Simularea diferitelor regimuri de funcţionare.
La motorele de curent continuu cu excitaţie separată, controlul mişcarii se realizează atât prin
indus (rotor) cât şi prin înfăşurarea de excitaţie.
Reglajul prin indus utilizează ca semnal de comandă tensiunea la bornele maşinii (Ua) la un
flux sau curent de excitaţie constant (IE=ct, Φ=ct), iar reglajul prin excitaţie reprezintă variaţia
curentului din înfăşurarea de excitaţie cu tensiunea din indus constanta (Ua=ct). [7]
Pentru a modela o maşina de curent continuu se pleacă de la ecuaţia volt-amper şi de la
ecuaţia de mişcare.

3. Concluzii

 Avantajele metodei modelării constau în exersarea elevilor în stapânirea raţionamentului

analogic, în stabilirea relaţiei particular-general şi concret-abstract, în realizarea unei
trepte superioare a intuiţiei în găsirea şi întelegerea de către elevi a structurilor şi
legităţilor obiectelor şi fenomenelor. Modelarea are la bază analogia dintre model şi
sistemul modelat. Prin caracteristicile lor, atunci când evidenţiază (reproduc) elemente
(semnificaţii) esenţiale, modelele sunt apte să ofere informaţii valoroase şi utile, facilitând
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a X-a, 2012 275

cunoaşterea unor obiecte, fenomene etc., precum şi rezolvarea unor importante probleme
teoretice şi practice. Modelarea oferă posibilitatea îmbinării a două mesaje: material-
intuitiv (obiectual sau practic) şi logico-matematic, în funcţie de tipurile de modele
folosite. Modelarea poate fi folosită atât ca metodă de predare-învăţare, cât şi ca
modalitate de investigaţie ştiinţifică, experimentală.
 Utilizarea metodelor didactice moderne creşte gradul de motivaţie al elevilor şi
atractivitatea lecţiilor. Rolul profesorului în procesul de predare – învăţare – evaluare,
rămâne deosebit de însemnat, limitele IAC pot fi compensate prin alternarea metodelor şi
prin includerea, în aceeaşi lecţie, a unor metode compensatorii.

Bibliografie

[1] Cerghit Ioan -„Metode de învăţământ ", ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
1997
[2] Iucu Romiţă -" Instruirea şcolară ", Editura Polirom, Iaşi, 2001
[3] Lucian MIHEŢ-POPA, „Modelare şi Simulare în MATLAB & Simulink cu aplicaţii în Inginerie
Electrică”, Editura POLITEHNICA, Timişoara, 2007.
[4] Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, Repere didactice şi metodice în predarea disciplinelor
tehnice, Editura Printech, Bucureşti, 2003.
[5] Pater S., -"Didactica specialităţii. Curs pentru studentii de la inginerie.",
[6] Vlădulescu L., Cârstea M., Chitic M., Ghid metodic pentru proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de
calificare în învăţământul profesional tehnic, Editura Cerma, Bucureşti, 1997.
[7] *** http://www.proiectconcord.ro/
[8] *** Curriculum pentru clasa a XI-a, liceu tehnologic.