Studenta:

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afaceriilor

Softul educational utilizat in predarea invatarea disciplinelor economice.Programe utilizate in elaborarea documentelor curriculare.
Softul educational
Prin "soft educational" denumim un program proiectat in raport cu o serie de coordonate pedagogice (obiective comportamentale, continut specific, caracteristici ale populatiei tinta) si tehnice (asigurarea interactiunii individualizate, a feedbackului secvential si a evaluarii formative); in sens larg, prin soft educational se intelege orice program proiectat pentru a fi utilizat in instruire/invatare. Intrucat probabil ca in momentul de fata ar fi greu de gasit un domeniu subsumat invatamantului in care activitatile rutiniere sa nu poata fi preluate de computer incepand cu cele mai simple lucrari de birotica si de mentinere la zi a bancilor de date privind flu!urile scolare si terminand cu consilierea profesionala asistata peste tot vom intalni softuri specializate care isi propun sa ne amplifice puterea de a acumula, stoca si prelucra informatia, precum si de a lua decizii pe baza procesarii rapide a acestei informatii. In multe dintre aceste activitati softurile utilizate nu au fost proiectate special pentru domeniul invatamantului, ci pentru a rezolva o problema specifica, indiferent de domeniul social de in care se utilizeaza. "cestea sunt asa/numitele softuri utilitare (de e!., editoarele de te!te, bazele de date, tabelele matematice). #eoarece zona instruirii/invatarii reprezinta un evantai problematic variat, si softurile educationale vor fi foarte diferite, reprezentand un evantai e!trem de larg. #esigur ca ponderea cea mai mare este cea a softului proiectat pentru instruire, dar implicarea noilor tehnologii informatice si comunicationale a permis o multitudine de abordari, incat astazi chiar instruirea asistata de computer capata o coloratura de concept "clasic" atunci cand apare impreuna cu alte concepte ale zonei de intersectie "invatamant computer". "ceasta se datoreste faptului ca fiecare din activitatile subsumate domeniului "educatie" training, instruire, invatare, predare, educatie prin intersectarea cu specificul interventiei noilor tehnologii aided, assisted, managed etc. capata o coloratura proprie, diferentiatoare; de aici si specificitatea softului proiectat pentru respectiva forma de activitate. $e vom limita la un singur e!emplu% una din problemele importante pe care le are de rezolvat un profesor este cea a controlului si planificarii instruirii% aici computerul (de fapt, softul proiectat in acest scop) poate prelua o parte din sarcinile profesorului ca manager al instruirii, si anume%

ii prezinta elevului oricand lista detaliata sau sintetica a obiectivelor pe care acesta trebuie sa le atinga ca urmare a parcurgerii cursului respectiv, structura partilor componente ale cursului, precum si alte categorii de informatii; administreaza teste pentru a determina progresul elevului, inregistreaza datele obtinute si ofera un feedback atat elevului, cat si profesorului;

in raport cu informatiile disponibile recomanda o continuare adecvata a demersului instructiv; la nivel de clasa/grup/scoala ofera informatiile relevante (indicatorii statistici) pe baza carora se pot lua decizii privind procesul de instruire.

&vident, un astfel de soft are specificitatea sa; utilizarea lui duce la ceea ce se cunoaste sub numele de 'omputer (anaged Instruction. #estinat unei arii mai restranse, dar dezvoltate ca profunzime si varietate, este softul proiectat pentru a fi utilizat direct in procesul de predare invatare, adica in demersul educational care poarta numele de instruire asistata de calculator. Pentru o prima "degrosare" conceptuala a acestei zone ne vom referi la o clasificare a softurilor educationale dupa functia pedagogica specifica pe care o pot indeplini in cadrul unui proces de instruire% prezentare de noi cunostinte, simulare (prezentare de modele ale unor fenomene reale), e!ersare, testare, dezvoltare a unor capacitati sau aptitudini, )ocuri educative. *. +ofturi de e!ersare (#rill and Practice). +ofturile de acest tip intervin ca un supliment al lectiei din clasa, realizand e!ersarea individuala necesara insusirii unor date, proceduri, tehnici sau formarii unor deprinderi specifice; ele il a)uta pe profesor sa realizeze activitatile de e!ersare, permitand fiecarui elev sa lucreze in ritm propriu si sa aiba mereu aprecierea corectitudinii raspunsului dat. ,. +ofturile interactive pentru predarea de cunostinte noi. +ofturile de acest tip creeaza un dialog (asemanator dialogului profesor elev) intre elev si programul (mediul) respectiv. Interactiunea poate fi controlata de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare). -ermenul generic de tutor desemneaza softul in care "drumul" elevului este controlat intergral de computer. #e regula, un tutor preia una din functiile profesorului, fiind construit pentru a l conduce pe elev, pas cu pas, in insusirea unor noi cunostinte sau formarea unor deprinderi dupa o strategie stabilita de proiectantul softului. #aca un tutor il obliga pe elev sa urmeze un anumit drum in invatare, softul de investigare foloseste o alta strategie% elevului nu i se prezinta informatiile de)a structurate (calea de parcurs), ci un mediu de unde elevul poate sa si e!traga toate informatiile (atat cele declarative, cat si cele procedurale) necesare pentru rezolvarea sarcinii propuse sau pentru alt scop, pe baza unui set de reguli. In acest fel, calea parcursa depinde intr o mare masura de cel care invata (atat de nivelul lui de cunostinte, cat si de caracteristicile stilului de invatare). In ultimii ani se proiecteaza si se e!perimenteaza medii de invatare cu o interactiune e!trem de comple!a, bazata pe utilizarea inteligentei artificiale; demersul este cunoscut sub numele de "instruire inteligenta asistata de computer". .. +ofturi de simulare. "cest tip de soft permite reprezentarea controlata a unui fenomen sau sistem real, prin intermediul unui model cu comportament analog. Prin lucrul cu modelul se ofera posibilitatea modificarii unor parametri si observarii modului cum se schimba comportamentul sistemului.

/. +ofturi pentru testarea cunostintelor. 0eprezentand poate gama cea mai variata, intrucat specificitatea lor depinde de mai multi factori momentul testarii, scopul testarii, tipologia interactiunii (feedback imediat sau nu) aceste softuri apar uneori independente, alteori facand parte integranta dintr un mediu de instruire comple!. 1. 2ocuri educative. +ofturi care sub forma unui )oc atingerea unui scop, prin aplicarea inteligenta a unui set de reguli il implica pe elev intr un proces de rezolvare de probleme. #e obicei se realizeaza o simulare a unui fenomen real, oferindu i elevului diverse modalitati de a influenta atingerea scopului. 3na dintre caracteristicile de prima importanta ale unui soft educational este calitatea interactiunii cu utilizatorul (elevul)% de ea depinde masura in care la elev se produce invatarea. #in acest punct de vedere unele softuri sunt centrate pe elev (cuprind si sarcinile de lucru care sa asigure invatarea), altele sunt centrate pe profesor (prezinta continuturile, dar nu si propun si e!ersarea ce poate merge pana la individualizarea demersului). 4 ta!onomie a softului utilizat in invatamant, avand drept criteriu opozitia dintre "centrarea pe elev", la o e!trema, si "au!iliar al profesorului", la cealalta, o gasim la P. 5orn6%

+uporturi pentru open learning o Instrumente pentru problem solving% sisteme de programare (ca 7ogo, Prolog, s.a.); sisteme de modelare dinamica (+-&77", #8$"(I+); o Instrumente pentru structurarea cunoasterii prin organizarea datelor% procesarea te!telor si pregatirea documentelor; sisteme hiperte!t; utilitare pentru design; baze de date; tabele matematice; o sisteme de comunicare o sisteme de regasire a informatiei, inclusiv hipermedia Invatare prin descoperire diri)ata o +isteme de simulare o 2ocuri (didactice) asistate de calculator o +isteme de monitorizare (procese, robotica) o +isteme tutoriale inteligente 0esurse pentru predare si invatare o -abla electronica etc., inclusiv multimedia o -utoriale o +isteme drill and practice "u!iliare pentru managementul educational si administrarea unitatilor scolare

"ceste clasificari, dincolo de natura criteriilor care le stau la baza, confirma varietatea scopurilor pentru care se poate interveni cu un soft educational; desigur ca si in tehnologia proiectarii aceasta diferentiere va impune o anumita coloratura atat a continutului, cat si a tipurilor (formelor) de interactiune. -oate aceste elemente definitorii

pentru un soft educational se vor materializa de o maniera specifica, pas cu pas, pe parcursul realizarii proiectului pedagogic si a transpunerii acestuia in program (soft) educational.

(a)oritatea specialistilor considera ca nu trebuie sa ne intrebam daca instruirea se imbunatateste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitatile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii% interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentari multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul ca pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev in parte. #aca primele realizari in domeniul instruirii asistate de calculator se concentrau mai mult pe invatare prin verificarea cunostintelor, ulterior au inceput sa apara softuri comple!e, care incura)eaza constructia activa a cunostintelor, asigura conte!te semnificative pentru invatare, promoveaza reflectia, elibereaza elevul de multe activitati de rutina si stimuleaza activitatea intelectuala asemanatoare celei depuse de adulti in procesul muncii. -oate aceste elemente modifica aria activitatilor profesorului atat cantitativ cat si calitativ. Procesul de instruire trebuie sa fie regandit. -rebuie intensificate cercetarile privind psihologia cognitiva. 'adrele didactice trebuie sa invete sa gandeasca altfel, sa formuleze altfel problemele, ne mai punandu se accentul pe activitatile intelectuale de rutina. 3tilizarea calculatoarelor va conduce la depistarea calitatilor unice la om, iar oamenii vor deveni... mai umani. &ducatia va trebui regandita in raport cu noile posibilitati tehnice pe de o parte, si in functie de cerintele noii societati, pe de alta. (isiunea cercetarii educationale este de a devansa momentul istoric prin formularea problemelor care de abia se contureaza la orizontul social, de a construi ipoteze plauzibile, de a le verifica e!perimental si de a pregati astfel solutiile cele mai potrivite pentru momentul respectiv. Informatizarea invatamantului reprezinta orizontul zilei de astazi... &ste unanim acceptata o clasificare a softurilor educationale dupa functia pedagogica specifica pe care o pot indeplini in cadrul unui proces de instruire% e!ersare, prezentare interactiva de noi cunostinte, prezentarea unor modele ale unor fenomene reale (simulare), testarea cunostintelor, dezvoltarea unor capacitati sau aptitudini printr o activitate de )oc. #in pacate, din ancheta realizata de redactia noastra in invatamantul preuniversitar (publicata in '9 04 nr.:/*::;) a rezultat ca in invatamantul liceal calculatoarele sunt folosite mai ales pentru predarea si invatarea informaticii. In privinta folosirii lor ca instrumente menite sa usureze invatarea altor materii, sunt destul de putin utilizate. -otusi, stiintele beneficiaza de o mai buna reprezentativitate, fiind urmate de limbile straine.

#in studiile intreprinse pe plan international s au desprins o serie de concluzii interesante cu privire la eficienta utilizarii soft<are ului educational, dintre care amintim%

aproape toate cercetarile releva avanta)ele utilizarii calculatoarelor in comparatie cu alte metode; reducerea timpului de studiu; atitudinea fata de computer se modifica pozitiv; utilizarea computerelor este mai eficienta in stiinte decat in domeniul limbilor; in instruirea asistata de calculator e!ersarea este eficienta in formarea deprinderilor elementare, in timp ce sistemele tutoriale sunt mai eficiente in formarea deprinderilor intelectuale de nivel superior; instruirea asistata de calculator este mai eficienta ca instruire complementara, decat ca forma alternativa; elevii care invata incet si cei ramasi in urma castiga mai mult decat cei fruntasi; strategiile bazate pe utilizarea calculatoarelor sunt mai eficiente la nivelurile inferioare.

In momentul de fata, in 0omania e!ista soft<are educational realizat in tara in cadrul diferitelor licee, precum si o serie destul de variata de produse straine. #in pacate, acestea din urma, desi beneficiaza de o grafica mai buna, nu corespund cu programa noastra scolara. In grupa)ul din acest numar incercam sa scoatem in evidenta cateva dintre elementele generale privind softul educational si unele preocupari e!istente in momentul de fata in 0omania in aceasta directie. #omeniul de cercetare al Instruirii "sistate de 'alculator (I"') este interdisciplinar, la proiectarea unui sistem performant I"', contribuind, al=turi de pedagogie >i >tiin?a calculatoarelor >i alte discipline, cum sunt% teoria sistemelor >i psihologia cognitiv=. &ste un domeniu actual de cercetare ce are @n prezent un impact puternic @n eficientizarea activit=?ii educa?ionale. 7ucrarea parcurge capitole referitoare la%

prezentarea din perspectiv= istoric= a dezvolt=rii domeniului instruirii asistate de calculator, tehnologii >i metode de instruire la distan?=, cooperarea @n sistemele de educa?ie, instruirea adaptiv=, prezentarea caracteristicilor tipurilor actuale de sisteme instruc?ionale la distan?=, cu e!emplific=ri edificatoare, standarde pentru instruirea asistat= de calculator, obiectele educa?ionale >i paradigma orientat= obiect @n proiectarea sistemelor 9A'.

+trategiile pedagogice implementate de sistemele de instruire asistate de calculator s au perfec?ionat o dat= cu dezvoltarea sistemelor de calcul (hard<aresoft<are >i comunica?ii), permi?Bnd o asistare a procesului educa?ional prin mi)loace specifice.

(i)loacele pentru instruire la distan?= s au diversificat de a lungul timpului% de la suportul de curs tip=rit, la programele de @nv=?are prin televizor (transmisie direct= sau video), la informa?ii multimedia interactive @n timp real. Cn compara?ie cu educa?ia conven?ional=, cea la distan?= este mult mai fle!ibil=, deoarece ea descentralizeaz= procesul de @nv=?are. #e asemenea, este o r=sturnare de dinamic= social=, aducBnd >coala la studen?i, @n locul studen?ilor la >coal=. 3n sistem instruc?ional prin re?ea eficient va integra trei categorii de medii de @nv=?are% cel sincron (on line) >i asincron (off line) condus de e!pertul instructor, cel adaptiv care s= permit= o @nv=?are individual= >i cel pentru mediu colaborativ. 4biectivele studen?ilor @n procesul de @nv=?are pot fi atinse prin promovarea colabor=rii, competitivit=?ii sau a efortului individual de autodep=>ire. Diecare din aceste tipuri contribuie la formarea sau perfec?ionarea profesional= a persoanei >i implicit la formarea personalit=?ii subiectului. Cn societatea actual=, bazat= pe cunoa>tere, activit=?ile din toate domeniile (fie ele productive, de proiectare, economice, de cercetare sau de alt= natur=) se desf=>oar= @n intercone!iune cu activitatea de instruire. Prin urmare, la locurile de munc= apare necesitatea educa?iei permanente, care nu trebuie s= se desf=>oare @n stilul cursurilor tradi?ionale. -rebuie g=site metode eficiente de instruire, care @mpreun= cu suportul soft<are, hard<are >i de comunica?ii, s= rezolve probleme de tipul%

persoanele s= @nve?e f=r= a p=r=si locul de munc=; s= poat= @nv=?a despre subiecte legate direct de munca pe care o desf=>oar= la un moment dat; s= poat= @nv=?a @mpreun= cu alte persoane cu acelea>i domenii de interes, dar care nu sunt neap=rat anga)ate @n acela>i loc de munc=; s= poat= parta)a resurse informa?ionale cu al?i parteneri de instruire.

instruire. Aibliografie% (ihai 2alobeanu EInstruirea prin internetF, 'asa corpului didactic, 'lu), ,GG*; 'armen Holotescu, E5hid de e7earningF, -imisoara , ,GG/ <<<.edu.ro.