Tehnologii didactice

incluzive

5
5 5.4. Tehnologii didactice asistive

Tehnologiile asistive (de suport, de sprijin şi de asistenţă) sunt definite

de UNESCO drept orice produs sau tehnologie bazată pe servicii care
permit persoanelor cu CES să valorifice întregul lor potenţial în viaţa de zi cu zi,
în educaţie, muncă sau în timpul liber.

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) are rolul de a susţine eforturile

cadrelor didactice, imprimând calitate, atractivitate şi culoare valorică procesu-
lui educaţional propriu-zis. Din perspectiva TIC, unele activităţi didactice pot
fi proiectate și organizate în diverse forme (jocuri didactice pentru dezvoltarea
competenţelor de citit-scris şi calcul, jocuri distractive pentru dezvoltarea unor
procese psihice şi dezvoltarea unor abilităţi concrete etc.), folosind o varietate de
instrumente ale TIC.

Implementarea şi aplicarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare permite

optimizarea mediului de învăţare şi asigură pentru toţi elevii un format accesibil
al resurselor şi mijloacelor educaţionale. TIC se introduce în procesul de preda-
re-învăţare, în contextul educaţiei incluzive, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea
predării şi învăţării. În acest fel, devine posibilă satisfacerea necesităților specifice
de învăţare ale diferitelor grupuri de elevi, inclusiv ale celor cu CES.

Utilizarea TIC poate fi realizată din diferite perspective:

• TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) compensatorii;

• TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) didactice;
• TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) de comunicare.

Aplicarea TIC pentru soluţionarea problemelor (sarcinilor) compensato-

rii vizează utilizarea noilor tehnologii ca o asistenţă tehnică, care permite ele-
vilor cu CES să participe activ în procesul de interacţiune şi comunicare. Spre
exemplu, în cazul unui copil cu probleme locomotorii, mijloacele TIC îl pot
ajutata să scrie, iar în cazul unui copil cu probleme de văz, TIC îl poate ajuta
să citească (mărirea dimensiunii literelor/cifrelor). TIC dezvoltă la elevi ca-
pacitatea de a interacţiona cu mediul înconjurător accesibil, de a face alegerile
reieşind din experienţele proprii, de a sprijini şi a rezolva problemele sociale şi
de învăţare, de a avea acces la informaţii, de a comunica cu alte persoane. De
asemenea, TIC pot recupera (compensa) sau substitui lipsa funcţiilor naturale
ale organismului.

Aplicarea TIC pentru soluţionarea problemelor didactice ca un instrument

al învățării a determinat o nouă dimensiune a educaţiei (competenţa digitală) şi
o altă abordare a procesului educaţional. Aplicarea TIC aduce o varietate de noi
strategii de predare-învăţare-evaluare, deoarece creează numeroase oportunităţi
de individualizare a procesului educaţional. TIC permit valorificarea curriculu-
mului general într-o formă în care să satisfacă necesităţile unice şi diferenţele,
dar şi să dezvolte abilităţile individuale prin abordarea unui ritm propriu de
dezvoltare, devenind o resursă valoroasă pentru învăţare şi incluziune.

282 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017

 TIC pentru soluţionarea problemelor de comunicare pot avea rolul de me- 5
diator în procesul de comunicare. Computerul este un dispozitiv unic în fa-
cilitarea procesului de comunicare, iar, în unele cazuri, este unicul mijloc de
comunicare cu lumea din jur. Tehnologiile moderne de comunicare permit
persoanelor care întâmpină bariere în comunicare să-şi realizeze capacităţile
prin diferite forme convenabile lor, iar pentru persoanele la care aceste bariere
sunt şi mai complicate din cauza problemelor locomotorii tehnologiile sunt
unicul mijloc de comunicare şi de exprimare a opiniilor şi necesităților lor.
În cazul imposibilităţii deplasării elevilor în clasele de studii, TIC poate ser-
vi drept instrument pentru organizarea învăţământului la distanţă. Utilizarea
TIC în sprijinul elevilor cu CES facilitează comunicarea şi participarea atât în
cadrul orelor de curs, cât şi în afara lor.

Rezumând cele expuse mai sus, conchidem că utilizarea TIC în procesul educaţi-
onal are mai multe avantaje:

• sprijină şi facilitează procesul de predare-învăţare-evaluare;

• constituie o strategie eficientă în adaptarea curriculară;
• dezvoltă/susțin autonomia elevilor în planificare, organizare, luarea de decizii;
• permit copiilor cu probleme în comunicare să depăşească barierele și să comu-
nice cu mediul înconjurător;
• încurajează construcţia activă a cunoştinţelor;
• asigură contexte semnificative pentru învăţare;
• stimulează creativitatea şi competitivitatea, dar şi lucrul în echipă;
• sporesc eficienţa învăţării şi încrederea în forţele proprii;
• cresc motivarea elevilor pentru învăţare, comunicare şi participare;
• asigură eficiența receptării informației;
• facilitează procesul de elaborare şi adaptare a sarcinilor în conformitate cu ne-
cesităţile şi posibilităţile individuale;
• asigură calitatea actului educaţional, care devine mai dinamic, intuitiv şi par-
ticipativ;
• substituie materiale şi instrumente didactice scumpe sau greu de procurat;
• contribuie la perfecţionarea abilităţilor profesionale ale cadrelor didactice;
• sporesc şansele pentru socializarea şi integrarea copiilor.

Primul pas în utilizarea TIC, inclusiv a unei table interactive, este să ne gândim la
acestea ca sprijin pentru necesitățile unuia sau mai multor elevi, dar să-l organizăm
și utilizăm ca pe un mediu de învățare în care să se diferențieze și să se inoveze pre-
darea, individualizând-o și racordând-o la necesitățile educaționale ale grupului.

Cea mai eficientă metodă de implicare a TIC în procesul de predare-învățare-

evaluare sunt softurile educaţionale, care reprezintă orice produs software, în for-
mat diferit, care vizează o lecţie, o temă, un subiect, un experiment etc.
Tipul soft-ului Caracteristici
De prezentare de noi Programe care presupun dialogul între elev şi programul respectiv (asemănător dialogului cadru didactic-
cunoştinţe elev). Interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de elev (dialog de investigare).
Interactive de învăţare Programe cu un înalt grad de individualizare a procesului educaţional, în funcţie de potenţialul intelectual al
copilului, ce se bazează pe strategii care permit feedback-ul şi controlul permanent.

Tehnologii didactice incluzive 283

5 Tipul soft-ului Caracteristici

De exersare Programe – supliment al lecţiei din clasă, care oferă oportunități pentru exersarea individuală, necesară
însuşirii de noi date, proceduri, tehnici sau formării unor deprinderi specifice. Ajută cadrul didactic să reali-
zeze activitatea de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze în ritm propriu şi să aibă mereu aprecierea
corectitudinii răspunsului dat.

De simulare Programe care conțin reprezentarea controlată a unor fenomene sau sisteme reale prin intermediul unui
model de comportament similar.

De investigare Programe care facilitează explorarea de către copii a unui mediu din care aceştia pot sustrage informaţii
necesare rezolvării sarcinilor de învăţare.

Tematice Programe pe subiecte/teme din diferite arii curriculare/domenii, care conduc la extinderea cunoştinţelor în
diverse domenii.

Educative Programe interactive, sub formă de jocuri didactice, prin care copiii sunt implicaţi în diverse situaţii, urmă-
rindu-se atingerea unui scop. Prin aplicarea inteligentă a unui set de cerinţe/reguli, îl implică pe copil într-un
proces de rezolvare de probleme.

De testare-evaluare Programe de verificare a cunoştinţelor, reprezentând gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor de-
pinde de mai mulţi factori: momentul testării, scopul testării, tipologia interacţiunii (feedback imediat sau nu)
etc.

Beneficiile utilizării softurilor se argumentează prin:

• Implicarea directă a copiilor în procesul de construcție și deconstrucție a mate-

rialelor/instrumentarului didactic utilizat;
• Implicarea copiilor în elaborarea strategiilor de instruire adaptate;
• Dezvoltarea abilităților de auto-învățare, prin oferirea șansei de a vizualiza și
analiza dezvoltarea fazelor de lucru etc.

5.5. Strategii didactice în asistența copiilor cu CES

Strategiile didactice sunt demersuri operaţionale flexibile (ce se pot modi-

fica, reforma, schimba), coordonate şi racordate la obiective şi situaţii prin
care se creează condiţiile predării şi generării învăţării, ale schimbărilor de atitu-
dini şi de conduite în contexte didactice diverse. Strategia cuprinde specificări şi
delimitări acţionale, în vederea eficientizării procesului de transmitere a informaţi-
ilor şi de formare a capacităţilor intenţionate. Strategia constituie o schemă proce-
durală astfel dimensionată, încât să prefigureze o realitate educaţională în condiţii
ce se pot modifica. Ea presupune un complex de intenţii, de resurse, de modalităţi
de activare a acestora, de combinare şi suscitare a unor dispozitive „productive” de
cunoaştere, de mobiluri, de credinţe, de valori. 126

Strategia didactică are mai multe dimensiuni:

• dimensiunea epistemologică, în sensul că aceasta este un construct teoretic,
congruent intern şi co-extensiv anumitor reguli ştiinţifice;
• dimensiunea pragmatică, în sensul că intervențiile şi operaţiile didac­tice tre-
buie să fie în concordanță cu situaţiile didactice concrete, cu CES ale elevu-
lui şi trebuie să fie modelate din perspectiva eficienței;
• dimensiunea operațională, în sensul că strategia trebuie să „adune” mai mul-
te operații, să le coreleze şi să le exploateze maximal în vederea gene­rării
efectelor scontate;
• dimensiunea metodologică, întrucât strategia se va compune prin asamblări
de metode şi de procedee didactice126.

126 Geissler E. Mijloace de educaţie. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1977.

284 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017

5 O misiune importantă a cadrului didactic cu referire la selectarea și utilizarea stra-
tegiilor de predare-învățare o constituie autoevaluarea acestora. În Anexa 5 este
prezentat un exemplu de fișă de evaluare/autoevaluare a strategiilor didactice.

Tehnici de învățare multisenzorială

După cum s-a demonstrat în (sub)capitolele anterioare, incluziunea în învățământul

general a copiilor cu CES a necesitat și a atras după sine reconsiderarea, în esență, a
procesului de predare-învățare-evaluare, cu accent pe satisfacerea cerințelor diver-
sificate ale copiilor. În special, este vorba despre identificarea și aplicarea celor mai
adecvate tehnici care să faciliteze învățarea. În ultimii ani, în rândul acestora se
evidențiază tehnicile de învățare multisenzorială ca fiind cele mai eficiente metode/
strategii în asigurarea performanțelor școlare ale copiilor cu dificultăți de învățare.

Aplicarea tehnicilor de învățare multisenzorială presupune valorificarea în pro-

cesul de învățare a cât mai multe simțuri. Este cunoscut faptul că în pedagogia
tradițională predarea-învățarea se face, de regulă, utilizând auzul și văzul: pentru ci-
tirea informațiilor, analiza textelor, imaginilor etc. și pentru audierea informațiilor
(de regulă, furnizate de învățător). În mod evident și natural, în grupurile de copiii
întotdeauna există/vor exista dintr-acei care au/pot avea dificultăți legate de pro-
cesarea (urmărirea, prelucrarea) vizuală sau auditivă a informațiilor/conținutului
învățării.

Dificultățile de învățare ale copiilor pot fi în unul sau mai multe domenii: citit,
scris, ortografie, matematică, înțelegere etc., variind de la simplu la complex, în
funcție de nevoile copilului și de sarcina de învățare care urmează a fi rezolvată.
Soluția pentru atare dificultăți sunt tehnicile multisenzoriale, care permit copiilor
să își folosească punctele personale forte, care îi vor ajuta să învețe. Implicarea mai
multor simțuri ale copilului, în special utilizarea atingerii (tactile) și a mișcării (ci-
netice) stimulează creierul copilului să dezvolte competențe tactile și cinetice pe
care, ulterior, să le exploreze în procesul cunoașterii/învățării.

Tehnicile și strategiile de predare multisenzorială stimulează învățarea prin impli-

carea unor sau a tuturor simțurilor pentru:

• colectarea, înțelegerea informației privind sarcina de realizat;

• corelarea informațiilor cu conceptele deja cunoscute și înțelese;
• perceperea logică implicată în rezolvarea problemelor;
• învățarea sarcinilor de rezolvare a problemelor;
• aplicarea abilităților de gândire nonverbală;
• înțelegerea relațiilor dintre concepte;
• stocarea și păstrarea informațiilor pentru utilizare/revalorificare ulterioară.

Practica educațională demonstrează că toți copiii, cu sau fără CES, învață mult mai
ușor, memorează și pot aplica mai ușor concepte pentru învățarea viitoare, dacă în
predare sunt folosite metode compatibile cu particularitățile personale de dezvol-
tare ale simțurilor lor, asociate și stilurilor de învățare (a se vedea subcapitolul 5.2.).

292 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017

Tehnicile multisenzoriale oferă o varietate de oportunități de angajare a simțurilor 5
personale în procesul de învățare. Prezentăm mai jos câteva exemple din cele mai
utilizate astfel de tehnici.

Tehnici pentru stimularea raționamentului vizual:

• Text și/sau imagini pe hârtie, postere, modele, ecrane de proiecție, calculatoare,

flash carduri etc.;
• Utilizare culori pentru evidențierea, organizarea informațiilor sau a imaginilor;
• Organizatori grafici etc.

Organizatorii grafici sunt foarte frecvent utilizați în instruirea/asistența copiilor

cu dizabilități de învățare. Această tehnică îi ajută pe profesori să predea și pe elevi
să înțeleagă mai bine materia nouă, să relaționeze conceptele noi cu cele deja cu-
noscute, să identifice ideile principale/esența unei informații, să soluționeze pro-
bleme etc.

Organizatorii grafici sunt de diferite formate și pot fi utilizați în diferite scopuri:

• clasificare;
• expunerea șirului de acțiuni/evenimente;
• semantizare;
• stabilirea relației cauză-efect;
• matricea comparație-contrast;
• modelul Frayer etc.

Exemple:

Tabelul de clasificare Lanțul de acțiuni/evenimente

Facilitează clasificarea sau gruparea Se utilizează pentru a demonstra modul în care

informațiilor/obiectelor în diferite categorii o secvență liniară duce la un rezultat specific
Tipuri de roci, cu exemple
Odiseu a ajuns pe Insula Ciclopilor.
Magmatice Sedimentare Metamorfice
••Bazalt ••Calcar ••Marmură
••Granit ••Gresie ••Ardezie În curând a fost prins de Polyphem și dus în
••Cuarț ••Ghips ••Skarn peștera lui.
••Diorit ••Argilă ••Șist
••Pegmatit ••Fosile ••Gnais
Odiseu a reușit să evadeze.

Poliphem se roagă lui Poseidon ca să

zădprnicească călătoria lui Odiseu.

Tehnologii didactice incluzive 293

5 Mapa semantică Modelul Frayer

Ilustrează modalitățile în care cuvintele, cate- Este utilizat dezvoltarea abilităților de vorbire
goriile, conceptele sunt legate între ele. (de vocabular) mai cuprinzătoare

Păsări
Definiție Caracteristici
O formă geometrică de Un triunghi este un poligon
bază; o formă plană având de trei laturi cu trei vârfuri
Mamifere Amfibii trei laturi și trei unghiuri

Cu sânge cald Vertebrate Cu sânge rece

Au păr pe corp Născute în apă
Puii beau lapte
Triunghiul

Pești Reptile

Exemple Non-exemple
Trăiesc doar în apă Cu sânge rece
Dreptunghic, echilateral, Pătrat (patru laturi),
Au branhii și Născute terestru
isoscel octagon (opt laturi), cerc
aripioare
(fără laturi)

Unele dintre cele mai la îndemână formate ale organizatorilor grafici este Rețeaua
de cuvinte, fiind foarte atractivă și ușor de administrat în lucrul cu copiii (poate
avea forma de păianjen). Îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine un termen prin
conectarea cu termeni relativi. Un exemplu:

Sinonime Cuvântul zilei Antonime

bucuros Vesel trist

satisfãcut Definiție: nefericit

Starea când avem, afiºãm
ѕau ѕuntem marcaþi de
bucurie Adj.
voios abãtut

Când sunt vesel, Când câºtig la un Pãsãrile vesele, cântã

zâmbesc. joc, sunt vesel. un cântec plãcut.

Tehnici pentru stimulare auditivă:

• Texte/cărți înregistrate pe bandă, lectură asistată de colegi, lectură asociată, ci-

titoare de text computerizate etc.;
• Video cu audio însoțitor;
• Muzică, cântece, instrumente, vorbire orală, rime, jocuri ritmate etc.

294 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017

Tehnici pentru stimulare tactilă: 5
• Obiecte: tăvi cu nisip, hârtie gofrată, obiecte texturate;
• Puzzle-uri pentru îmbunătățirea abilităților motorii fine;
• Materiale de modelare: argilă, plastilină, aluat, alte materiale sculpturale;
• Materiale mici, numite manipulative (în special, pentru reprezentarea valorilor
numerice, pentru predare calcul etc.).

Tehnici pentru stimulare chinestezică:

• Jocuri – sărituri cu coarda, cântecele cu mișcări ritmice, aplauze;

• Activități cu mișcări de amploare – dansuri, competiții, jocuri de învățare etc.

O altă clasificare a tehnicilor de învățare multisenzorială le partajează după

competențele de format: scris, citit, calcul etc.

Tehnici pentru formarea abilităților de citit-scris

¾¾ Scrierea pe nisip (pe făină, crema de ras sau alte asemenea materii)

• Permite copiilor să utilizeze văzul,

atingerea și sunetul pentru a conecta
litere/sunete.
• Este foarte ușor de realizat.
• Este stimulativă și distractivă în același
timp.
• Poate fi aplicată pentru remedierea ce-
lor mai severe deficiențe de scris.

¾¾ Scrierea în aer

• Denumită și ”scrierea pe cer”, această tehnică este,

de asemenea, foarte ușor de realizat.
• Constă în conturarea în aer, cu două degete, a li-
terelor.
• Are loc dezvoltarea așa-numitei ”memorii muscu-
lare”.
• Tehnica implică văzul, simțul tactil; poate fi com-
binată cu rostirea sunetelor corespunzătoare lite-
relor conturate.

Tehnologii didactice incluzive 295

5 ¾¾ Construirea cuvintelor

• Este o tehnică foarte simplă, constând în al-

cătuirea cuvintelor din litere separate (mag-
netice sau de alt fel).
• Literele pot fi diferențiate după culori. De
ex., vocale roșii și consoane albastre.
• În procesul construirii cuvintelor, copiii
pot rosti sunetele corespunzătoare.

¾¾ Bețișoare cu istorioare

• Tehnică utilă în lucrul cu copiii care

înțeleg mai greu un text.
• Istorioara/povestea este împărțită în
părți. Esența fiecărei părți va fi înscrisă
pe un bețișor de culoare diferită.

¾¾ Scrierea cu litere decupate

• Copiii fac conturul literei cu degete-

le și pronunță sunetul cu voce tare.
• Ajută copiii să își cultive memoria
tactilă a literelor și sunetelor.
• Din mai multe astfel de litere pot
fi constituite cuvinte, sintagme,
propoziții scurte etc.

¾¾ Urmărește și fă labirinturi

• Una dintre cele mai simple tehnici de dezvoltare

a competenței de scris (prin dezvoltarea motoricii
fine, capacității de urmărire a conturului etc.).
• Labirintul trebuie să aibă două puncte de bază care
să orienteze copilul în conturare: ”start” și ”finiș”.
• În funcție de capacitățile copiilor, pot fi propuse
contururi mai late sau mai înguste.
• pentru a fi mai atractiv, labirintul poate fi comple-
tat și cu eroi/imagini: de ex., ajută-l pe Făt-Frumos
să ajungă la castel!

296 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017

 Tehnici pentru formarea abilităților de calcul 5
¾¾ Vizualizare cu obiecte (manipulative) mici

• Se folosesc diverse obiecte mici (mărgele,

boabe etc.), pentru a face diferite operații:
ƌƌ adunare;
ƌƌ scădere;
ƌƌ grupare;
ƌƌ înmulțire/împărțire etc.
• Este o tehnică multisenzorială care implică
simțul tactil, dar și văzul, auzul.

¾¾ Construire cu cuburi și plăci colorate

• Se utilizează diverși itemi care ajută la for-

marea/consolidarea competențelor de gru-
pare, comparare, măsurare etc. De ex., ca-
drul didactic stivuiește obiecte a câte 2, 4, 6
și, ulterior, le propune copiilor să continue
următoarele 2-3 de stive.
• Ca și alte tehnici de învățare multisenzoria-
lă, contribuie la dezvoltarea mai mult decât a
unui simț, consolidând, astfel, competențele
formate.

¾¾ Efectuarea conexiunilor muzicale

• Există mai multe moduri de a conecta matema-

tica cu muzica!
• Copiii pot folosi melodii pentru a memora re-
guli, legități, algoritmi.
• Notele muzicale și durata lor pot fi utilizate în
predarea numerelor întregi, fracționate etc.

¾¾ Desenarea problemei

• Este o metodă mai avansată după mărgele, plăci,

cuburi!
• Implică, alături de simțurile menționate, și gân-
direa logică.
• Exemplu: multiplicarea 4x6. Copilul desenează
6 rânduri a câte 4 stele. Vizualizează problema și
identifică mai ușor soluția.

Tehnologii didactice incluzive 297

5 În aplicarea tehnicilor de învățare multisenzorială un rol important îl are camera
senzorială, care este spațiul/mediul educațional special proiectat și dotat cu echi-
pamente și inventar pentru stimulare senzorială.

Drept punct de pornire în proiectarea și realizarea activităților în camera senzori-

ală vor servi capacitatea de implicare a copilului, interesele și preferințele lui. Se va
ține cont de faptul că orice materie (istorie, geografie, literatură, matematică etc.)
poate fi studiată în camera senzorială, folosind resursele oferite de aceasta. Astfel,
de exemplu, dacă copiii învață un pastel, în camera senzorială ei vor putea asculta
ploaia, mirosi flori, auzi ciripitul păsărilor, vedea copaci în floare etc.

Eficiența și randamentul activităților desfășurate în camera senzorială vor depin-

de de creativitatea și măiestria pedagogică a cadrului didactic în selectarea ace-
lor tipuri de exerciții/ocupații care să stimuleze simțurile copilului în procesul de
învățare.

În concluzie, constatăm că tehnicile de învățare multisenzorială sunt utile și im-

portante, deoarece:

• fac apel la mai mulți analizatori, mărind, astfel, capacitatea de învățare;

• pot fi aplicate în studiul diferitor materii/teme/subiecte și în formarea diferitor
competențe;
• este în beneficul tuturor copiilor, dar sunt de foarte mare ajutor pentru copiii
cu CES.

298 EDUCAŢIE INCLUZIVĂ. Unitate de curs. 2017