UTILIZAREA SOFTULUI EDUCAȚIONAL ÎN ACTIVITĂȚILE ELEVILOR CU

DIZABILITĂȚI
EDUCATIONAL SOFTWARE IN THE LEARNING ACTIVITIES OF
STUDENTS WITH DISABILITIES

Dumitru-Daniel VOLMER, profesor educator,

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 din Comănești, Bacău, România

Rezumat: În articol sunt prezentate unele abordări teoretice şi aspecte praxiologice privind utilizarea
softului educațional în activitatea de învățare a elevilor cu dizabilități, particularităţile activităţii cadrelor didactice
privind incluziunea copiilor cu CES în mediul școlar. Sunt descrise şi unele softuri care pot fi utilizate de cadrul
didactic în procesul instructiv-educativ în clasa incluzivă.
Cuvinte-cheie: soft educațional, elevi cu dizabilități.

Abstract: The article presents some theoretical approaches and praxiological aspects regarding the use of
educational software in the learning activity of students with disabilities, the particularities of the activity of
teachers regarding the inclusion of children with SEN in the school environment. Also there are described some
software that can be used by the teacher in the instructional-educational process in the inclusive classroom.
Keywords: educational software, students with disabilities.

Societatea contemporană este permanent supusă mai multor schimbări rapide şi într-un
ritm tot mai alert ca urmare a exploziei cunoaşterii, a noilor descoperiri tehnologice şi a adoptării
unor decizii rapide, determinând mutaţii şi în domeniul educaţional. Competența digitală,
conform documentului Comisiei Europene, reprezintă este una dintre cele opt competențe cheie
care trebuie să fie însuşite de un absolvent din spaţiul intracomunitar. De asemenea, şi UNESCO
susţine ideea familiarizării fiecărui elev cu tehnologiile şi cu mijloacele multimedia tocmai prin
dezvoltarea abilităților privind selectarea instrumentelor adecvate, operarea cu echipamente şi
aplicații și utilizarea acestora într-o varietate de forme.
Integrarea tehnologiilor informatice şi comunicaţionale (TIC), în procesul de predare-
învăţare-evaluare, a devenit în ultimele două decenii o prioritate a politicilor educaţionale pe
toate meridianele lumii. Utilizarea noilor tehnologii în procesul de învăţământ depinde de
competenţa pedagogică şi abilităţile tehnice ale profesorului care trebuie să ştie să cunoască şi să
integreze aceste tehnologii moderne pentru obţinerea unor efecte pedagogice utile, fără să
excludă demersurile tradiționale. Modul de realizare a activităţilor didactice este schimbat prin
folosirea noilor tehnologii informatice şi comunicaţionale.
Elevii cu nevoi speciale prezintă dificultăți de învățare sau înțelegere ce pot fi corectate
printr-un sprijin permanent din partea familiei, școlii și societății. Elevii cu dizabilități de auz și
vorbit trebuie să beneficieze de un act didactic de calitate susținut de noile tehnologii care, puse
în practică au dovedit că duc la remedierea problemelor întâmpinate în cadrul orelor clasice de
cursuri. Pe lângă beneficiile aduse de învățarea asistată pe calculator, soft-urile educaționale
special create pentru copiii cu dizabilități sunt surse importante în corectarea deficiențelor.
Intervenția profesorului nu poate fi înlocuită de computer, dar profesorul poate
îmbunătății împreună cu computerul capacitatea de a citi a copiilor și adulților cu dificultăți de
învățare. Computerul le menține mai eficient atenția trează, exersează citirea și o corelează și cu
alte laturi ale limbajului sau ale activității intelectuale. Evident că pot exista și limite în utilizarea
computerului pentru această arie curriculară în special cele care țin de discriminarea auditivă și

370
de distingerea corectă a unor grupuri de litere, slaba coordonare oculo-motorie și controlul
limitat al mișcărilor ochilor de la stânga la dreapa paginii, în cazul citirii ajungând să recunoască
un număr limitat de cuvinte întregi care au aceeași lungime, aceeași literă de început, de sfârșit
sau aceeași plasare în frază [2, p. 381].
Alegerea unui soft educaţional/program eficient presupune ca profesorul să găsească
răspunsuri la următoarele întrebări:
 Programul respectiv dezvoltă o competență la cel care o folosește, îl ajută pe utilizator să
realizeze ceva ce își dorește și n-ar putea în alt mod?
 Programul răspunde obiectivelor din programul educațional individualizat, poate el oferii
acces la curriculum?
 Programul respectiv oferă indicii și întărire adecvată? Pentru copii cu CES este nevoie de
un feed-back pentru a se atinge obiectivele urmărite?
 Programul este adaptabil? Dacă programul este cu adevărat adaptabil elevii îl vor folosi
în rezolvarea problemelor lor, iar profesorii îl vor folosi pentru diferiți elevi?
 Este textul programului pe program suficient de mare și clar? Formele mari și distinctive
pe ecran sunt esențiale pentru succesul învățării la cei cu dizabilități?
 Este programul ușor de folosit? Pentru utilizarea sa trebuie memorate multe comenzi?
[Ibidem].
Pentru însuşirea cunoştinţelor de către elevi cu dizabilități, formarea deprinderilor şi
abilităţilor acestora cu ajutorul computerului, impune un efort intens și o muncă laborioasă din
partea profesorului educator, cu atât mai mult cu cât colectivul de elevi este mai mare. A apărut
necesitatea aplicării unor metode care să contribuie la eficientizarea procesului instructiv-
educativ. Învăţarea cu simulatoare didactice este o metodă frecvent aplicată în predarea multor
discipline. Simularea didactică reprezintă experimentarea prin observarea comportamentului
„unui model” la modificările unor parametri; rezultatele simulării pot fi comparate cu cele ale
modelului real. Cu această metodă se caută reproducerea realităţii, printr-o modelare a
comportamentului uman, care urmează a fi cercetat.
Prin asocierea modelului cu softul educaţional și prezentarea acestuia sub forma unui
film didactic reuşita procesului instructiv educativ este garantată. Lecţia simulată pe calculator
vine în sprijinul profesorului, dar şi al elevilor cu dezabilități, eliminând astfel unele bariere în
ceea ce priveşte comunicarea.
Pentru aplicarea acestei metode, sunt necesare cunoştinţe de informatică, deprinderi de
lucrul cu calculatorul în ceea ce priveşte folosirea programelor specifice de captare video
necesare înregistrării şi prezentării unui anumit conţinut. Simularea desenării din cadrul unei fișe
de lucru, de exemplu, si vizionarea unui film didactic în care sunt descrise etapele completării
fișei de lucru, facilitează învăţarea comenzilor pentru desenare si editare specifice, astfel încât
elevii vor fi capabili să realizeze orce tip de fișă de lucru.
Utilizarea metodelor descrise mai sus, oferã numeroase avantaje atât pentru profesor, cât
şi pentru elevi cu dezabilități:
a. Avantaje pentru elevii cu deficienta medie:
 dezvoltarea gândirii creatoare şi inovatoare;
 dezvoltarea spiritului competitiv;
 dezvoltarea moralei şi a motivaţiei;

371
  dezvoltarea sentimentului responsabilitătii;
 întărirea cunostintelor şi competentelor proprii;
 creşterea gradului de înţelegere a subiectului de cercetare;
 dezvoltarea deprinderilor de analiză şi sinteză a noţiunilor însuşite;
 creşterea gradului de încredere în forţele proprii;
 creşterea competentelor de comunicare şi de operare cu termeni specifici disciplinei de
studiu şi specializării;
 dezvoltarea personalităţii.
b. Avantaje pentru profesor:
 intensificarea relaţiilor de încredere şi sprijin reciproc între profesor şi elevi;
 creşte posibilitatea de a contribui la procesul de dezvoltare a personalităţii elevului;
 îşi îmbogăţeşte propriile procedee şi strategii didactice;
 are posibilitatea de a cunoaşte noi puncte de vedere;
 are posiblitatea de a cunoaşte noi caracteristici ale personalităţii elevului.
Elevii cu nevoi speciale prezintă dificultăți de învățare sau înțelegere ce pot fi corectate
printr-un sprijin permanent din partea familiei, școlii și societății. Elevii cu dizabilități de auz și
vorbit trebuie să beneficieze de un act didactic de calitate susținut de noile tehnologii care, puse
în practică au dovedit că duc la remedierea problemelor întâmpinate în cadrul orelor clasice de
cursuri. Pe lângă beneficiile aduce de învățarea asistată pe calculator, softurile educaționale
special create pentru copiii cu dizabilități sunt surse importante în corectarea deficiențelor.
Potențialul tehnologiilor informației și comunicării pentru ameliorarea instruirii și pentru
eficientizarea învățării este mare, însă valorificarea deplină în educație depinde de gradul în care
cadrul didactic este pregătit să le integreze, de capacitatea și deschiderea întregului colectiv de
cadre didactice precum și de resursele tehnologice disponibile. Este cunoscută de ceva vreme
nevoia instruirii asistată de calculator, fiind înțeleasă în primul rând ca un răspuns social la
cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare a ofertelor și instituțiilor de
formare. Folosirea învățării asistate de calculator sau a diferitelor softuri educaționale atrage
după sine adaptabilitatea informațiilor științifice la nevoile/ particularităţile psiho-fizice ale
copiilor, abordarea materialului de studiat într-o manieră interactivă, stimularea motivaţiei pentru
învăţare prin prezenţa componentei ludice sau oferirea sentimentului de confort pentru copii în
general, și pentru cei cu nevoi speciale, cu precădere.
Integrarea softurilor educaționale poate răspunde cu succes solicitărilor diverse de
învățare ale elevilor cu cerințe speciale, pe lângă adaptarea curriculară, sprijin individual, sau
integrarea unor mijloace și materiale didactice suplimentare. Software educaţional reprezintă
orice produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator şi care reprezintă un
subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluţie faţă de
metodele educaţionale tradiţionale (tabla, creta, etc.). Pentru o cât mai bună activitate didactică
în sprijinul integrarii sociale a elevilor cu deficiențe de auz sau vorbire curriculum trebuie să
stabilească un dialog cu softurile educaționale.
Softul educaţional este o metodă progresivă şi motivantă ce contribuie la eficientizarea
predării/ învăţării/ evaluării, modernizarea actului didactic, încurajarea inovaţiei didactice, la

372
accesibilizarea cunoştinţelor, creşterea randamentului dascălului. Este o alternativă la metodele
tradiţionale.
Software-ul didactic este de tip semi-deschis, solicitând elevului anumite intervenţii, mai
ales în secvenţele care urmăresc verificarea nivelului de însuşire a unor cunoştinţe. Elevii surzi
folosesc adesea software de calculator, în sala de clasă în timpul lecțiilor sau la domiciliu pentru
a înțelege temele sau conceptele complexe, prin jocuri interactive sau note de curs, în scopul de a
înțelege mai bine materialul predat. Software-ul educațional folosește efecte vizuale, cum ar fi
jocuri pentru a ilustra concepte cheie. Acestea sunt furnizate într-un mod antrenant și vizual
pentru a acționa ca un ajutor în subiecte cum ar fi lectura, matematica și știinta.
Dezvoltarea tehnologiei a dus și la diversificarea softurilor educaționale ce facilitează
înlocuirea unui tip de demers didactic clasic cu unul modern în care profesorul nu este decât un
coordonator al activității și nu principala sursă de informare. Metodele și mijloacele de predare
pentru copiii cu deficiență de auz, la care simţul vizual are o funcţie compensatorie trebuie să fie
prin excelenţă vizuale (animate şi cu reprezentări grafice ale programelor de învăţare). Folosirea
softurilor este mai eficientă decât folosirea metodelor tradiţionale în exclusivitate având
implicaţii practice: uşor de folosit, caracter interactiv, oferă feed-back vizual imediat.
În orice activitate didactică se pot folosi aplicațiile obișnuite ale calculatorului, care se
bazează în cea mai mare măsură pe simțul văzului, însă opțiunile diferitelor programe pot
transforma un cântec, un dialog în subtitrare. În desfășurarea lecţiei, vizualizarea unui film cu
sunet se poate folosi programul din Windows Movie maker pentru a scrie textul pe ecran,
asigurând astfel accesul elevului deficient de auz la informaţia completă. Similar, lecțiile AEL
pun un mare accent pe latura practică și vizuală a procesului educativ, reușind ca doar cu
indicații minime ale unui profesor, elevii să deprindă sacinile de lucru și să acumuleze mult mai
facil o serie de informații prezentate, chiar dacă structurate într-o formă clasică pe o planșă sau
ca o schemă pe tablă.
Pe lângă aplicațiile obișnuite cu care elevii cu dizabilitați de auz și vorbire se obișnuiesc
relativ ușor orice școală care are în rânsul elevilor săi copii cu nevoi speciale trebuie să dispună
de programe specializate. Soft educațional TARA este un program educaţional destinat copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale. Software-ul propus a fost conceput şi proiectat pentru nevoile
persoanelor surde, în scopul de a îmbunătăţi dobândirea de competenţe lingvistice în ambele
sensuri (înţelegere a mesajului emis şi ca emitent).
TARA este un soft educațional profesional, avizat de Ministerul Educatiei, pentru
învatarea și dezvoltarea limbajului. El se adreseaza atat copiilor cu hipoacuzie cat si celor cu
retard intelectual sau de limbaj. Softul cuprinde mai multe tipuri de limbaj: vorbit, scris si
mimico-gestual.
LOGOPEDIX şi Evalogos sunt softuri specializate în logopedie, destinate tuturor copiilor
cu dislexie, dislalie şi întârzieri de limbaj, fiind adaptabile atât pentru copiii preşcolari cât şi
pentru învăţământul primar şi permiţând dezvoltarea conţinutului prin adăugarea de noi cuvinte,
sunete, imagini, filme. Sebran’s ABC conţine imagini în culori, o muzică plăcută şi jocuri
captivante, cu ajutorul cărora copiii pot învăţa să scrie şi să citească. Programul este disponibil în
diferite limbi, inclusiv română, engleză, franceză, spaniolă şi germană. Pronunţia, articularea la
nivelul cuvintelor se poate îmbunătăţi, erorile de articulare apărând mai rar şi în forme
semnificativ diminuate.

373
 Un aspect important pentru elevii cu nevoi speciale este acela că nu doar în timpul orelor
de curs ei ar trebui să beneficieze de învățare asistată pe calculator ci și în timpul liber, când pot
naviga pe internet, pot comunica fără bariere și complexe și pot accesa site uri de tip e-learning
care le pun la dispoziție cursuri online care includ componentele unui demers didactic şi anume:
 conţinut specific;
 metodică;
 interacţiune;
 suport;
 evaluare.
„Locaţia” unde se produce acest proces de învăţare este aşa numita „clasă virtuală”.
Lecţia online acoperă acelaşi conţinut şi pune aceleaşi probleme ca şi o lecţie care se desfăşoară
în sala de clasă tradiţională. Avantajul evident este că o astfel de lecţie poate fi accesată oricând
şi de oriunde.
În ultimii ani se remarcã o preocupare intensã a specialiştilor pentru dezvoltarea ştiinţelor
educatiei, diversificarea şi aplicarea metodelor şi strategiilor didactice care să aibă o bunã
eficienţă în transferarea cunoştinţelor, formarea deprinderilor, abilităţilor şi comportamentelor
specifice unei anumite discipline. In învăţământul special au avut loc schimbări radicale care au
dus la apariţia unor noi softuri educaţionale. Predarea disciplinelor în învățământul special
presupune utilizarea unor metode de învăţământ specifice prin care se urmăreşte dobândirea de
cunoştinţe, fixarea şi consolidarea acestora, dezvoltarea gândirii, dar şi formarea de priceperi şi
deprinderi practice. Acest lucru impune profesorului de specialitate cunoştinţe specifice, astfel
încât să realizeze o îmbinare armonioasă între disciplina de specialitate, informatică şi metodica
predării.
TIC permite diminuarea defectelor de auz, de vedere, motrice și a celor ale activității
verbale. Programele de calculator adaptate specificului fiecărei deficiențe sunt ușor de utilizat și
vor permite copiilor să studieze cu plăcere. Astfel, utilizarea tehnologiei informatice în procesul
de predare – învățare le permite copiilor cu dizabilități să se simtă încrezători ajutându-i să se
adapteze la cerințele școlii, contribuie la socializarea lor, permite învățarea competențelor de
bază pentru o viitoare profesie [2, p. 75]. Atât importanța, cât și dificultățile pe care le implică
integrarea tehnologiei informației și comunicării în procesul de predare – învățare în zilele
noastre sunt indiscutabile cu atât mai mult cu cât se așteaptă de la sistemul de învățământ să
pregătească elevii pentru folosirea eficientă a calculatoarelor în viața de zi cu zi.

Referințe bibliografice:
1. DULGHERU, V., CANTEMIR, L., CARCEA, M. Manual de creativitate. Chişinău: Ed. „Tehnica-Info”,
2000. ISBN 997563065;
2. GHERGUȚ, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în
educaţie. Iași: Ed. Polirom, 2006. 220 p. ISBN 973-681-264-2;
3. ILIE, Mihaela, JUGUREANU, Radu. Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de
eLearning. Bucureşti: Editura LITERA Internaţional, 2008;
4. KOVACS, S., BOCU, D. Manualul utilizatorului de PC – pentru obţinerea Permisului ECDL. Bucureşti:
Ed. Albastră, 2007. 361 p. ISBN 973-650-132-9;
5. SAGMAN, St. Microsoft office xp pentru windows. Ghid de învăţare rapidă prin imagini. Bucureşti: Ed.
Corint, 2003. ISBN 973-653-423-5;
6. Strategii didactice în educația integrată [online] [citat 25 aprilie 2020]. Disponibil:
http//www.didactic.ro/files19/strategiile didactice în educaţia integrată.doc.

374