Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucureşti 2012
Cuprins
Bibliografie .............................................................................................................................. 59
2
1. IAC – disciplină de studiu
3
diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii
ample, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare.
a software-lor (programelor) şi
Ca orice lucru nou care încearcă să modifice activităţile de bază ale omului, şi
instruirea asistată de calculator a stârnit vii contradicţii, îngrijorări şi rezerve, mai ales în
lumea educaţională şi cu precădere din partea unor educatori şi cercetători, iar de cealaltă
parte, entuziasm şi supraevaluare din partea altora. Entuziasmul cu care a fost primită
instruirea asistată de calculator a venit din partea acelor cadre didactice care au fost
concentrate pe elev, pe dezvoltarea liberă şi creativă a acestuia, pe participarea lui activă şi
conştientă la propria lui formare.
4
acestuia, in vederea asimilării active de informaţie însoţită de achiziţionarea de noi
operaţii si deprinderi.
5
d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau
sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog.
Din perspectiva soluţiilor posibile pentru accesul la suportul informaţional tot mai
bogat si diversificat al instruirii, se disting trei categorii de soluţii pentru IAC: online, off-line
si mixte.
Într-o soluţie on-line informaţiile nu sunt conservate local, pe calculatorul utilizatorului,
ci sunt accesibile pe un server, în cadrul unei reţele. Reţeaua poate fi locală sau la distanţă,
specifică întreprinderii sau unităţii de învăţământ (Intranet) sau general accesibilă (Internet).
Avantajele sistemului derivă, în principal, din uşurinţa difuzării în locuri dispersate geografic
şi a actualizării permanente a informaţiilor. Un sistem on-line oferă garanţia ca utilizatorul va
avea întotdeauna la dispoziţie informaţie recenta, cu condiţia actualizării ei pe server. Unul
dintre inconvenientele sistemelor on-line este costul exploatării, deoarece exista, în mod
necesar, fie costuri legate de conexiunile telefonice, pentru instruirea la distanta, fie legate de
exploatarea reţelei locale. Sistemele on-line au unele limitări în interactivitate. Din cauza
duratei de transmitere a informaţiilor, interactivitatea este mai puţin rapida si mai rara, fiind
încă dificil sa se asigure sunet si/sau video în timp real. Sistemele on-line sunt adecvate
6
consultarilor bancilor de cunostinte sau enciclopediilor (cu interactivitate scazuta în
scenariu), testelor de evaluare a cunostintelor, permitându-se în acest caz centralizarea si
prelucrarea facila a rezultatelor. Aceasta functionalitate de prelucrare centralizata este utila,
de asemenea, pentru sondaje privind aprecierile cursantilor asupra calitatilor si cerintelor puse
în fata unor sisteme de instruire asistata actuale sau viitoare.
O solutie off-line functioneaza în întregime local, pe calculatorul utilizatorului,
informatiile fiind înregistrate pe discul fix al sistemului sau pe CD-ROM cu acces mult mai
rapid decât prin retea. Principalul avantaj consta din posibilitatea de a utiliza integral toate
facilitatile oferite de tehnicile multimedia, asigurând cele mai bune conditii pentru
interactivitate. Se asigura, totodata, independenta fata de un mediu de retea. În plus, pe planul
marketing- ului, un CD-ROM, ca obiect concret si manipulabil, poate fi un bun vector de
comunicare.
Inconvenientul esential al sistemelor off-line îl constituie, evident, dificultatea şi costurile
actualizării. Pornind de la aceste constatari, sistemele off-line se recomanda pentru situatiile
care necesita interactivitate si utilizarea mai multor medii simultan. Solutiile mixte se bazeaza
în acelasi timp pe componente on-line si off-line, încercând sa îmbine avantajele acestora si
sa estompeze din dezavantajele lor.
8
2. Calculatorul şi rolul lui în procesul didactic
9
Copilului ş.a. - realizarea ofertei şcolii pentru absolvenţii ciclului primar/gimnazial; -
realizarea unor planşe, tablouri dedicate laboratoarelor şcolii
Folosirea acestei metode în şcoală permite realizarea unei educaţii bazate pe profilul
intelectual al elevului. Pune elevul în situaţii de interacţiune şi comunicare rapidă, realizate
într-un mediu care permite o difuzare masivă a conţinuturilor şi o flexibilitate a timpului prin
îmbinarea mijloacelor de comunicare sincrone cu cele asincrone.
10
• se pot elabora şi redacta pe calculator planuri de lecţii, schiţe, desene, scheme, fişe de lucru
individuale sau de grup, pentru elevi; aceste materiale, stocate sub formă de fişiere, pot fi
periodic actualizate, pot fi listate la imprimantă apoi multiplicate pentru toţi elevii clasei;
� se pot utiliza facilităţi multimedia pentru a susţine auditiv şi vizual teoria (prezentări
multimedia)
�se pot accesa informaţii de pe CD-uri, dischete;
� se pot elabora schiţe structurate ce conţin elementele esenţiale din tema discutată (asigură
atât fixarea ideilor cât şi feed-back-ul-atunci când se revine ulterior la schiţa respectivă - şi
permit utilizarea metodelor moderne de evaluare- portofoliul va conţine materialele
acumulate pe parcursul anului pe care elevul le consideră necesare sau care iau fost
folositoare/i-au plăcut cel mai mult etc.)
Există aplicaţii complexe în care calculatorul efectiv predă utilizând texte tehnoredactate,
imagini, animaţie şi audio; tot calculatorul generează teste de evaluare sau evaluează pe
testele introduse de profesor anterior.
Cu ajutorul calculatorului pot fi concepute teste grilă care presupun vizualizarea
întrebării, a variantelor de răspuns, (eventual textul este însoţit de imagini sugestive).
Avantajul constă în interacţiunea dintre calculator şi răspunsul selectat de elev (vizual şi
auditiv); se poate afişa punctajul din oficiu, cel acordat răspunsului curent şi cel cumulat până
la acel moment. Notarea este obiectivă, rapidă şi eficientă. Testele grilă pot fi periodic
actualizate.
În relaţia predare–învăţare–evaluare calculatorul serveşte la
11
asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii celui care
învaţă.
12
• să descopere faţete diferite ale aceleiaşi teme,
• să aleagă din multitudinea de modalităţi de abordare a acesteia pe aceea pe care o
consideră potrivită pentru scopul propus în actul didactic;
• să manifeste deschidere, flexibilitate în modul de abordare a materiei pe care o
predă,
• să se adaptaze uşor la nou;
Altfel spus, posibilităţile de informare, prelucrare şi stocare pe care le oferă
calculatorul, constituie
oportunităţi de ameliorare a actului didactic. Pe de o parte, calculatorul incită la
permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii –
accesarea de surse diverse de informaţii ne dă ne dă nu numai un plus de cunoaştere
în termeni cantitativi (aflăm mai multe despre subiectul x !), dar şi în termeni
calitativi (privim subiectul x din mai multe perspective !). Pe de altă parte expunerea
la acest demers de informare conduce la noi idei pentru practica didactică. Deci
profesorul este mai bine pregătit şi în specialitate şi metodologic.
13
Avantajele instruirii asistate de calculator
14
împărţirea pe secvenţe mici şi bine delimitate a conţinuturilor duce la atomizarea
excesivă a materiei, favorizându-i pe acei elevi cu o gândire analitică, dar nu şi pe
cei cu o gândire globală, sintetică;
Stimularea imaginaţiei.
Elevul învaţă in ritm propriu, fără emoţii si stres care sa-i modifice
comportamentul
15
Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obţinute
Teme
Exemplificaţi posibilităţile de utilizare a calculatorului în fiecare etapă a procesului didactic.
Ce modificări determină instruirea asistată de calculator la nivelul activităţii profesorului?
Dar a elevului?
Prezentaţi avantajele şi dezavantajele instruirii asistate de calculator. În ce măsură acestea
se transferă în domeniul educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei?
Daţi exemple de situaţii specifice educaţiei fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă
consecinţele pedagogice ale IAC în aceste domenii.
16
3. Utilizarea IAC în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie
Posibilităţi şi limite
Proiectare, planificare
Desfăşurarea lecţiei de educaţie fizică - motivarea elevilor
Consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor
Stimularea interesului pentru cunoaştere în domeniul educaţiei fizice
Evaluarea acţiunilor motrice
Predarea conţinuturilor noi
17
IAC în sport
IAC în kinetoterapie
Teme
Exemplificaţi situaţii educaţionale/terapeutice specifice educaţiei
fizice/sportului/kinetoterapiei ce reflectă utilizarea IAC în domeniile respective.
Daţi exemple de dispozitive, software-uri specifice educaţiei
fizice/sportului/kinetoterapiei şi explicaţi utilitatea lor pentru aceste domenii.
18
4. Măsurare şi evaluare asistată de calculator în educaţie fizică,
sport, kinetoterapie
obiectul de măsurat;
unitatea de măsură;
regulile de atribuire a valorilor, în acord cu proprietăţile obiectului.
Condiţiile evaluării
exactitatea măsurării;
stabilirea criteriilor de apreciere;
priceperea evaluatorului în efectuarea măsurătorilor;
capacitatea evaluatorului de a interpreta şi aprecia datele obţinute.
19
Computerul serveşte la
Evaluarea echilibrului
20
producerea unor mişcări controlate şi reproductibile ale sprijinului, studiind
reacţiile subiecţilor;
evaluarea obiectivă şi cuantificată a rezultatelor implicării vestibulare.
Soft-ul utilizat împreună cu această platformă oferă indicaţii pertinente de depistare a
deficienţelor şi a riscului de căzături, prin cuantificarea performanţelor legate de
echilibru.
parametrii oferiţi de statokinezigramă (SKG) se obţin cu ochii închişi şi deschişi
platforma orientează atenţia spre suprafaţa de sprijin
coeficientul Romberg (asigură informaţii despre calitatea controlului posturii corpului
şi a strategiilor senzoriale implicate).
Platforma mobilă Bessou este amplasată peste cea statică permiţând realizarea testului
de organizarea senzorială.
Subiectul este ajutat să se stabilizeze după care se lansează achiziţia de date: se
înregistrează oscilaţiile în plan antero-posterior timp 20 secunde cu ochii deschişi,
apoi 20 secunde cu ochii închişi. Urmează înregistrarea oscilaţiilor în plan lateral timp
20 secunde cu ochii deschişi, apoi 20 secunde cu ochii închişi. (Alexe D.I., 2009)
21
Dexterimetria şi coordonarea motrică vizuală
Reacţia motrică
Forma modernă de testare şi evaluare a reacţiei motrice, pe scurt RM, este cea
computerizată
stimulul vizual este afişat pe monitor, iar alţi stimuli, precum cel auditiv sau tactil, pot
fi obţinuţi la porturi accesibile USB.
Rezultatele se procesează automat oferind informaţii despre
o latenţa reacţiei motrice,
o dinamica necondiţionată sau condiţionată a excitaţiei şi inhibiţiei circuitelor
corticale implicate,
o echilibrul şi mobilitatea proceselor psihoafective sau de atenţie,
o rata de obosire a instanţelor neuro-musculare implicate etc.
22
Succesiune de imagini-stimuli RM, dintre care doar unei imagini
îi este atribuită semnificaţia pozitivă pentru răspunsul oportun
23
Procesare automată a traiectorie piciorului prin trei puncte de
configurare stilizată a unui segment corporal
24
"Simularea este acţiunea în care are loc un proces de experimentare dirijată asupra
modelului unui sistem-obiect, în anumite condiţii, ea fiind în esenţă o acţiune
investigatoare strict experimentală."
Simulatoarele sunt modele practice care permit experimentarea dirijată şi în acelaşi
timp efectuarea repetată a acţiunilor specifice pe care le copiază analogic. Există două
aspecte principale ale utilizării stimulatoarelor:
1) Obţinerea imediată de informaţii de natură biomecanică şi fiziologică despre
subiecţii supuşi aceloraşi cerinţe specifice (intensitatea efortului, durată, tempo, ritm,
tehnică de execuţie etc.); pe baza lor se poate realiza analiza complexă a
comportamentului individual în situaţii de simulare standardizată. Experimentul “de
laborator” astfel realizat va fi interpretat după canoanele cunoscute.
2) Pregătirea efectivă a sportivilor, în condiţii “aproape reale”, care permit repetări
mult mai multe decât pe teren.
La comanda Federaţiei Române de Schi-Bob, Centrul de Cercetări pentru Sport a
realizat, în anii 1978 şi 1979, un simulator al solicitărilor la care este supus pilotul
bobului şi al dezvoltării vitezei de împingere la start. (Bostan şi Hillerin). Cu câteva
săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville, din 1992, s-a
dezvăluit publicului un simulator pentru probele de bob. El consta dintr-un dispozitiv
de proiectare tridimensională a pistei de coborâre şi un calculator care furniza datele
necesare reglării comportamentului echipajului (viteza în timp real) şi elementele
condiţionale (de exemplu coeficientul de frecare).
Spre deosebire de simulatoare, trenajoarele nu urmăresc modelarea analogică, ci mai
ales modelarea funcţională. Ele sunt instalaţii tehnice “pentru efectuarea în condiţii
artificiale a mişcărilor complexe sau a unor elemente ale mişcării, asigurând controlul
lor calitativ şi cantitativ” (I. Ratov, 1988). Principala lor funcţie este de a asigura
repetarea “concentrată” a mişcărilor; a doua funcţie este aceea de a oferi date,
informaţii asupra comportamentului evolutiv al sportivului în sarcina motrică dată. Un
exemplu de trenajor este instalaţia pentru canotaj în raport de parametrii proiectaţi şi
controlaţi în timpul execuţiei (I.Stupineanu et al., 1978). Simulatoarele computerizate,
ca cel al comportamentului boberilor sau ca cele folosite în aviaţie, au şi funcţie de
antrenare.
Sistemul "Ergosim" a fost creat de un grup de cercetători din cadrul Centrului de
Cercetări pentru Sport, în perioada 1973-1990 (brevet de invenţie 108411/1990 -
autori Vladimir Schor, Pierre de Hillerin, Ilie Stupineanu, Alexandru Feredean şi
Ionel Dinescu). Sistemul constă din componente mecanice, interfeţe, calculator şi
software-uri adecvate, destinat ca aparatură pentru testere/măsurare şi pregătire.
Ergosim-ul funcţionează, în primul rând, ca simulator de condiţii, cu scopul de a
apropia diagnoza de stare de caracteristicile eforului de concurs. Specificul acestui
demers constă din furnizarea unui număr mare de informaţii cantitative şi calitative
ale actelor motrice, simulate, dar specifice diferitelor sporturi, cum sunt canotajul,
înotul, aruncările din atletism (capacitate de efort, conexiunea dintre forţă, viteză şi
control neuromuscular). În al doilea rând, sistemul permite ameliorarea procesului de
învăţare a mişcărilor, prin realizarea feedback-ului în timp real şi prin ameliorarea
controlului neuromuscular amintit. În modul acesta, Ergosim-ul este şi un trenajor.
25
Cele două funcţii conduc la ameliorarea procesului de antrenament şi totodată, prin
adaptări, transfer tehnologic, din domeniul sportului de performanţă în cel de
recuperare neuromotorie. (P. de Hillerin, V. Schor, I. Stupineanu, 1996).
26
Teme
27
5. E-Learningul – sistem de formare la distanţă
Argumente
1. Convertirea conţinutului cultural din întreaga lume într-o formă digitală, face astfel
produsele disponibile oricui, oriunde şi oricând.
Reţele digitale
Biblioteci digitale
- procesoarele de texte avertizează în cazul oricărui cuvânt scris incorect sau în cazul
greşelilor gramaticale.
- foile de calcul permit oricui să facă rapid si corect calcule după formule extrem de
complexe
Definiţie
Un sistem de e-Learning (de formare la distanta sau educaţie virtuala) consta într-o
experienţa planificata de predare-învăţare, organizata de o instituţie ce furnizează mediat
28
materiale într-o ordine secvenţiala si logica pentru a fi asimilate de studenţi în maniera
proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenta sau sincronicitate.
Instituţii virtuale
Persoane care folosesc tehnologiile pentru a crea oportunităţi de învăţare pentru oricine
este interesat. Eticheta virtual este folosita în sens larg si nediscriminat în toata lumea, putând
fi înlocuită cu:
29
capacitatea tehnologiilor de a facilita funcţionarea anumitor structuri tradiţionale ale
instituţiilor
Va accepta un potenţial angajator o diploma care atesta absolvirea unui curs la distanta?
Percepţia comună a cursurilor la distanta a constituit obiectul unor cercetări în SUA
ajungându-se la următoarele rezultate:
Sistemul e Learning
30
Administrare si probleme financiare
Marketing
Evaluare si acreditare
Avantaje
În primul rând, toate resursele care constituie obiectul cursului pot fi accesibile
publicului. Scopul curriculumului va fi mai cuprinzător decât cel curent, curriculumul oferind
modalităţi multiple pentru achiziţii de cel mai înalt nivel în toate domeniile culturii.
Este facilitată învăţarea într-un ritm propriu, într-un stil personal, parcurgerea sau
audierea cursurilor putând fi făcuta treptat si repetat.
31
Limite
Fenomenul de abandon şcolar este mult mai frecvent în educaţia la distanta decât în
cadrele tradiţionale ale educaţiei
Avantaje Dezavantaje
Cursant/Persoana care urmează cursuri de formare
Flexibilitatea accesului la învăţare (24 de Internetul poate oferi o lărgime de
ore pe zi) bandă mică pentru anumite
Economie de timp conţinuturi
Învăţare mai personalizată Obligă la o motivaţie puternică şi la
Controlul şi evoluţia învăţării în funcţie de un ritm propriu
ritmul fiecărui cursant/fiecărei persoane
care urmează cursuri de formare
Resurse de informare globale
Acces universal şi creşterea echităţii
sociale şi a pluralismului în accesul la
educaţie şi la sursele cunoaşterii
Avantaje Dezavantaje
Profesor/Formator
32
Reutilizarea conţinuturilor
Beneficiază de colaborarea cu organizaţii
internaţionale
Avantaje Dezavantaje
Organizarea formării (şcoală, firmă)
Teme
Ce modificări ale tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor au favorizat apariţia instruirii
asistate de calculator?
Comentaţi atitudinea angajatorilor faţă de sistemul de formare e-learning.
Care sunt avantajele şi limitele sistemului de formare e-learning?
33
6. Tehnici pedagogice şi principii tehnice în e-learning
34
permite gestionarea mai rapidă a unui număr ridicat de utilizatori şi cartografierea pe
platformă a funcţiilor pe care fiecare utilizator le reprezintă în procesul de învăţare.
În mod generic s-au stabilit următoarele grupuri de utilizatori: administratori,
manageri, profesori, cursanţi, invitaţi
La nivelul platformei e-learning se pot asigura prin funcţionalităţi specifice:
- Înregistrarea şi organizarea cursanţilor (în clase, grupuri);
- Organizarea cursurilor (calendar, orar de activităţi);
- Prezentarea cursurilor (programă, manuale, ghiduri de utilizare, activităţi de formare,
activităţi de evaluare);
- Forumuri (pe teme aferente cursului);
- Rapoarte (cataloage, statistici).
Un aspect important legat de implementarea E-learning este cel referitor la organizarea
grupului de cursanţi – aceştia vor lucra individual, pe grupuri sau întreaga clasă. Lucrul
individual se recomandă atunci când sarcina respectivă este conectată la activitatea întregii
grupe sau răspunde unor nevoi de instruire individuale. Lucrul cu întreaga grupă este
folositor atunci când se prezintă un conţinut nou. Ulterior se poate apela la lucrul pe grupuri
mici.
Lucrul în grup este una dintre cele mai efective modalităţi de organizare a colectivului
atunci când instruirea are loc în sistem E-learning. Cursanţii care participă la rezolvarea unei
sarcini de cooperare, cum ar fi realizarea unei coperţi de revistă sau carte sau redactarea unor
ştiri, îşi vor forma şi consolida deprinderile de relaţionare şi lucru în grup.
Profesorul/tutorele trebuie să se asigure că fiecare membru al grupului se va implica
în rezolvarea sarcinii şi că ideile tuturor se vor regăsi la sfârşitul activităţii. Ca şi instrumente
principale de comunicare se folosesc instrumentele sincrone (chat, vidoeconferinţă) sau
asincrone (forum, e-mail).
Un curs este alcătuit, în principal, din texte, aplicaţii, proiecte şi cercetare. Textele
conţin elemente detaliate de teorie, precum şi legături cu referinţele bibliografice. Aplicaţiile
se pot rezuma la diferite sarcini de lucru, au scopul de a asigura punerea în practică a teoriilor
prezentate anterior şi pot avea la bază utilizarea anumitor software-uri. Proiectele se referă la
rezolvarea unor probleme concrete, din practica unei anumite discipline (se pot pune la
dispoziţie şi date numerice concrete). Cercetarea reprezintă nivelul cel mai înalt de
cunoaştere, prin care se urmăreşte generarea unor noi cunoştinţe, informaţii. Între rezultatele
obţinute din diferite cercetări şi texte, aplicaţii şi proiecte trebuie realizate permanent
conexiuni.
35
Tehnologiile interactive încurajează cursanţii să devină responsabili de propria
pregătire. Ca subiecţi activi îşi stabilesc obiective proprii de instruire, caută informaţii, se
autoevaluează, îşi construiesc un sistem de cunoştinţe pe care îl împărtăşesc altora.
Deosebit de utile pentru procesul de formare sunt bibliotecile virtuale, care includ cel
mai adesea
● Documente de text
● Fişiere HTML
● Pagini web externe
● Arhive sau foldere de fişiere
● Imagini şi grafice
● Fişiere audio şi video
● Animaţii în format FLASH
● Fişiere PDF
● Fişiere Word, Excel şi PowerPoint
Alături de acestea, bazele de date permit
- colaborarea la construirea unei colecţii de link-uri web / cărţi / referinţe / articole
legate de o anumită temă;
- prezentarea materialelor (fotografii / afişe / site-uri create de cursant), spre a fi
comentate şi revizuite de colegi;
● strângerea comentariilor şi voturilor pe o listă de potenţiale nume pentru logotipuri
sau mascote, idei / proiecte;
● furnizarea de informaţii din zona de stocare a arhivelor;
● realizarea evidenţei celor realizate la şedinţele sincron sau prezenţiale.
Rapoartele vor contine informatii despre utilizatorii platformei e-learning (cursanti,
traineri etc.), conţinutul şi derularea cursurilor.
1. Pentru cursanti: liste cu date de identificare (nume, prenume, data nasterii (varsta),
prenumele tatalui, prenumele mamei, gen, cod numeric personal), cursurile la care a
fost inscris, cursurile pe care le-a parcurs, testele sustinute, rezultatele obtinute,
participarea la chat-uri, videoconferinţe etc.; Aceste categorii de date vor fi furnizate
detaliat la nivel individual (sub formă de fişă)
2. Pentru cadrele didactice: numar de cursuri predate, pe categorii/tipuri, numar de
evaluări, participarea la chat-uri, videoconferinţe;
3. Pentru locaţii: date privind activitatea cadrelor didactice, date privind cursantii.
Teme
Identificaţi cursuri de formare on/line în domeniul dvs. de interes. Exemplificaţi diferitele
componente ale platformei e-learning.
36
7. Realizarea prezentărilor cu ajutorul Power Point
Premise
Recomandări
Subliniaţi cuvintele-cheie
Premise
Recomandări
38
Evitaţi fonduri complexe, care ar putea distrage atenţia de la text
o Atrage atenţia
Sunete/tranziţii/animaţii
39
Folosiţi puncte focale / imagini, pentru a sublinia anumite informaţii (Ex:
SPORT ŞI SĂNĂTATE)
Concluzii
Teme
Realizaţi o prezentare despre ramura de sport preferată care să cuprindă 5 diapozitive,
respectând indicaţiile anterioare.
40
8. Aplicaţii practice
PLANUL ANUAL
EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Planul anual reprezintă primul document de planificare pe care îl realizează profesorul de
educaţie fizică. Se elaborează sub formă grafică, pentru fiecare clasă. Cuprinde indicatorii de
cunoaştere (unitatea de învăţământ, clasa, anul şcolar, resurse materiale) şi tabelul în care se
eşalonează unităţile de învăţare.
Metodologia elaborării acestui document de planificare include următoarele etape:
1. Realizarea sistemului de coordonate ( a tabelului) în care se vor eşalona unităţile de
învăţare. În acest sens, profesorul va trebui să consulte următoarele documente de oficiale:
- planul de învăţământ – în care este prevăzut volumul de ore alocat clasei respective. Acestui
număr de ore ( din trunchiul comun) i se adaugă în învăţământul gimnazial orele din CDS
(lecţiile de extinderi sau aproximare).
- programa şcolară de EF – prevede obiectivele şi competentele ce trebuie realizate şi
conţinuturile pe care profesorul le poate preda la o anumită clasă. Obiectivele (cadru şi de
referinţă/ competenţele (generale şi specifice) sunt obligatorii, în timp ce conţinuturile sunt
opţionale, profesorul stabilind ce anume va preda la o clasă în funcţie de condiţiile materiale
ale şcolii, tradiţia acesteia în participarea la diferite competiţii sportive, nivelul propriu de
pregătire, şi nu în ultimul rând opţiunile elevilor.
În urma consultării documentelor de planificare, profesorul va completa pe rubricile
orizontale ale tabelului numărul de săptămâni, iar pe verticală componentele tematice ale
modelului de EF, respectiv unităţile de învăţare pe care urmează să le abordeze de-a lungul
anului şcolar (CM şi DPM).
41
8. Aliniaţi la centru următorul text: EŞALONAREA ANUALĂ A UNITĂŢILOR DE
ÎNVĂŢARE şi selectaţi-i culoarea roşie.
9. Salvaţi modificările făcute cu numele aplicatia_1 în directorul creat anterior.
10. Selectaţi tot textul şi stabiliţi spaţierea dintre rânduri la 1.5.
11. Introduceţi un efect de umbrire (shadow) următorului text: 1. Realizarea sistemului de
coordonate.
12. Introduceţi înaintea paragrafului În urma consultării documentelor de planificare, ...
anului şcolar (CM şi DPM). un tabel cu două linii şi o coloană.
13. Inseraţi în prima celulă (în primul rând) a tabelului o imagine din My Pictures iar în
celula de jos a tabelului introduceţi textul: Imag.1 Desen.
14. Aranjaţi imaginea inserată de dumneavoastră la centrul celulei şi redimensionaţi
desenul astfel încât acesta să aibă înălţimea 5.31 cm şi lăţimea 6.93 cm.
15. După tabelul inserat introduceţi o întrerupere de pagină.
16. Introduceţi numere de pagină începând cu cifra 3, poziţionate în partea de jos a
paginii.
17. Inseraţi în antet data de astazi.
18. Salvaţi şi închideţi documentul.
42
Aplicaţia 2 – Microsoft Office Word
Figura 1
43
Aplicaţia 3 – Microsoft Office Excel
Figura 2
44
16. Introduceţi în partea de sus a tabelului cele 2 semestre, lunile, săptămânile şi lecţiile
după cum urmează:
Figura 3
17. Pentru a putea evidenţia săptămânile de vacanţă, formataţi coloanele situate după
săptămânile 14, 18 din semestrul I şi 8 din semestrul II.
18. Folosind cunoştinţele dobândite anterior, eşalonaţi unităţile de învăţare în sistemul de
coordonate creat.
19. Salvaţi şi închideţi.
45
Aplicaţia 4 – Microsoft Office Excel
Setaţi această formulă şi pentru celelalte celule ale coloanei F colorate cu galben.
17. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor şi imaginaţi posibile
performanţe realizate de către aceştia.
18. Salvaţi şi închideţi.
46
Aplicaţia 5 – Microsoft Office Excel
=IF(E5=0;0;IF(E5<18,5;1;IF(E5<25;2;IF(E5<30;3;IF(E5<35;4;IF(E5<40;5;IF(E5>39;6)))))))
47
Aplicaţia 6 – Microsoft Office Excel
17. Introduceţi în celula A21 textul Legendă: 1=Foarte bine; 2=Bine; 3=Mediu;
4=Satisfăcător; 5=Nesatisfăcător, iar apoi îmbinaţi celulele de la A21 la G21
18. Introduceţi 15 nume în celulele corespunzătoare numelor elevilor.
19. Introduceţi în mod aleatoriu în coloanele C, D şi E posibile înregistrări ale pulsului
elevilor în cele 3 momente.
20. Salvaţi şi închideţi.
48
Aplicaţia 7 – Microsoft Office PowerPoint
Fig. 1
8. Cercului corespunzător jucătorului din zona 4 introduceţi-i în interior litera A precum
şi culoarea roşie, celui corespunzător jucătorului din zona 3, litera B şi culoarea
galbenă, iar celui din zona 2, litera C şi culoarea albastră.
9. Introduceţi un nou diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al doilea.
10. Adăugaţi săgeţi formate din linii discontinue pentru cei trei jucători, săgeţi care să
simbolizeze posibilele direcţii pe care le pot urma jucătorii din linia 1 (linii întrerupte
cu o grosime de 2 puncte). În plus, inseraţi o săgeată discontinuă care să reprezinte
traseul jucătorului de la serviciu.
11. Inseraţi un alt diapozitiv care să conţină aceleaşi elemente ca şi al treilea diapozitiv.
49
12. Pentru jucătorul A păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 2
iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.
13. Pentru jucătorul B păstraţi o singură săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 4
iar apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.
14. Pentru jucătorul C inseraţi o săgeată care să indice traseul acestuia spre zona 3 iar
apoi grupaţi jucătorul şi săgeata aferentă.
15. Modificaţi poziţiile jucătorilor în aşa fel încât aceştia să se găsească mai aproape de
poziţiile finale iar apoi grupaţi cei 3 jucători. Realizaţi acelaşi lucru şi pentru jucătorul
de la serviciu, care a ajuns în zona 1.
16. Adăugaţi câte o copie a fiecărui jucător colorat de noi în poziţia finală (A în zona 2, B
în zona 4 şi C în zona 3) iar apoi grupaţi aceste 3 elemente.
17. Introduceţi animaţiile corespunzătoare fiecărui diapozitiv sau element din interiorul
acestuia pentru ca prin rularea fişierului PowerPoint să rezulte o prezentare coerentă a
„Tacticii colective la efectuarea serviciului”.
18. Salvaţi şi închideţi.
50
Aplicaţia 8 – Microsoft Office PowerPoint
51
17. Modificaţi înălţimea imaginii la 6,9 cm.
18. Alegeţi din proiectare (design) o temă care vă place şi schimbaţi paleta de culori a
acesteia în Vervă (Verve).
19. Adăugaţi moduri de afişare a diapozitivelor, astfel încât fiecare diapozitiv să se
deschidă diferit de celelalte.
20. Din animaţii inseraţi sunetul “aplauze” şi setaţi să pornească automat. Setaţi să
pornească sunetul pentru toate diapozitivele.
21. Setaţi viteza schimbării diapozitivelor în: rapidă.
22. Setaţi astfel încât diapozitivele să pornească automat.
23. Ştergeţi diapozitivele în care nu s-au adus modificări.
24. Salvaţi şi închideţi.
52
Aplicaţia 9 – Kinovea
1. În timp ce filmul rulează, se menţine apăsat tasta <Ctrl> a tastaturii, iar cu rotiţa de
scroll a mouseului se realizează mărirea unei anumite zone. Acelaşi lucru se poate face şi în
condiţia în care filmul este în <Pauză>.
2. Mărirea unei zone din interiorul imaginii se realizează apăsând butonul <Lupă> (vezi
A). După apăsarea acestui buton apar două zone, dintre care una se găseşte în colţul din
stânga (vezi C), iar cealaltă zonă esta una ce se poate deplasa pe tot ecranul şi cu ajutorul ei
se urmăresc acele detalii ce ne interesează.
53
3. Pentru a mări suprafaţa de observaţie cursorul mouselui trage de colţurile zonei
deplasabile (vezi D). Această zonă de observaţie se poate mări şi făcând click dreapta pe zona
deplasabilă şi schimbând zoomul.
Exerciţiul nr. 4 – Rularea în ordine inversă a unui clip şi stabilirea vitezei acestuia.
1. Se stabileşte acea parte a clipului prin procedeul de selectare a unei zone din film.
2. O dată stabilită, se apasă <Mişcare> din bara de meniu şi apoi <Inversează…>
3. Pentru a schimba viteza de rulare a clipului, cursorul mouse-ului apuca butonul de
viteză. Prin deplasarea acestuia în stânga se micşorează viteza, iar în dreapta se măreşte.
Viteza clipului
1. Atunci când în interiorul filmului didactic există puncte cheie ce trebuie subliniate,
este nevoie să se adauge cadre cheie. Pentru aceasta se apasă pe butonul <Adaugă un cadru
cheie>.
55
2. Pentru adăugarea unor comentarii se apasă butonul <A> din bara de instrumente şi se
menţionează remarca dorită. Se poate stabili mărimea, culoarea şi timpul cât se menţine acest
comentariu.
3. Pentru desenarea anumitor puncte cheie se tastează butonul <Creion> din bara de
instrumente şi se marchează elementul ce trebuie scos în evidenţă.
56
5. Cu ajutorul butonului <unghi> se pot calcula acele unghiuri necesar a fi cunoscute
pentru însuşirea mai rapidă a elementelor tehnice specifice fiecărui sport. Se apasă butonul
<unghi>, se face click în zona unde se va calcula unghiul, şi se ajustează cele două
semidrepte până când acestea se suprapun cu laturile unghiului.
1. Se face click pe butonul <Cronometru> din bara de instrumente, iar apoi se face click
pe imaginea supusă analizei.
2. Urmează click dreapta pe cronometrul apărut pe ecran, şi se apasă <Start
cronometru>. După pornirea cronometrului se apasă butonul Play pentru a începe rularea
filmului.
3. Atunci când se doreşte oprirea acestuia se apasă butonul <Pauză>.
4. Pentru ca la următoarea pornire a imaginii cronometrul să nu mai continue
înregistrarea, se apasă <Stop cronometru>.
5. De aici dacă se doreşte ca acel timp înregistrat să nu rămână pe ecran executăm click
dreapta pe cronometrul de pe ecran şi apoi <Ascunde cronometru>.
57
Exerciţiul nr 7 – Folosirea funcţiei de comparaţie între două execuţii.
58
Bibliografie
Johnson, S., (2009), Microsoft Office Excel 2007, Editura Niculescu, Bucureşti; (traducere
Oprescu, D.).
Johnson, S., (2008), Microsoft Office Word 2007, Editura Niculescu, Bucureşti; (traducere
Radulian, C., Panciu, F.).
59