Exemplificarea sau demonstrarea materialului intuitiv

Prin exemplificare sau demonstraţie, în acest caz, înţelegem

prezentarea sistematizată şi organizată a unor obiecte, procese, experimente,
cu scopul de a uşura înţelegerea intuitivă şi executarea corectă a unor
activităţi programate. Cuvântul intuiţie din titlu, înseamnă utilizarea oricărui
raţionament inductiv, în contextul temei şi bagajului de cunoştinţe ale
elevului. Utilizarea intuiţiei împreună cu exemplificarea necesară poate
implica folosirea a diverse modalităţi şi tehnici didactice datorită diversităţii
materialului de studiu. Exemplificarea sau demonstrarea materialului intuitiv
presupune utilizarea obiectelor reale, ca: utilizarea materialului grafic
(planşe, scheme); utilizarea retroproiectorului/videoproiectorului şi a
materialului pretipărit; utilizarea calculatorului (imagini grafice, multimedia,
power point). În acest context putem spune că: Prin demonstrarea
materialului intuitiv se înţelege prezentarea sistematică şi organizată a unor
obiecte, procese, etc. sau producerea unor experienţe, fenomene în faţa
elevilor, cu scopul de a uşura înţelegerea şi executarea corectă a unor
activităţi <38>. Un rol deosebit îl joacă astfel intuiţia (intuiţia este o
experienţă mentală; intuiţia înseamnă o simplă observare şi notare a unor
fapte; intuiţia poate fi asimilată cu un raţionament de tip inductiv <38>).
Intuiţia realizează corelaţia dintre imagine şi cuvânt, fiind atât sursă de
cunoştinţe cât şi mijloc de verificare. Informatica nu poate fi desprinsă decât
artificial de bazele ei intuitive şi de extinderea ei în realitatea cotidiană.
Convertirea principiului intuiţiei în metoda demonstraţiei se realizează în
funcţie de materialul intuitiv: machete, grafică, film didactic, televiziune
şcolară, software-uri de învăţare. Materialul intuitiv este frecvent folosit în
numeroase lecţii cum ar fi de exemplu (se pot consulta şi Anexa 1, Capitolul
6):
· Învăţarea algoritmilor de sortare, unde prin diferite moduri de
reprezentare sunt urmărite grafic valorile care se compară şi se schimbă între
ele, conducând la ordonarea şirului.
· Învăţarea metodei backtracking, unde folosind materialul natural se
urmăreşte formarea soluţiei prin avansări şi întoarceri repetate.
· Vizualizarea ocupării şi eliberării zonelor de memorie prin alocarea
dinamică a variabilelor.
· Ilustrarea modului de lucru cu elementele listelor simplu şi dublu
înlănţuite, a stivelor şi a cozilor.
· Echilibrarea arborilor binari (arbori AVL).
Ţinând cont de eficienţa transmiterii informaţiei prin mijloacele vizuale
(inclusiv INTERNET) şi de orientarea cu predilecţie spre mijloacele de
informare rapidă care solicită atât memoria vizuală cât şi cea auditivă şi
formarea involuntară a unui public consumator de informaţie audio-video, o
orientare a metodelor şi procedeelor didactice în vederea exploatării acestei
stări de lucruri creează un avantaj aparte procesului instructiv-educativ.
Crearea unor filme (casete video) didactice care să urmărească cu exactitate
programa şcolară creează facilităţi de predare multor discipline şi ar permite
elevului să poată revizualiza predarea lecţiei. Aceasta ar putea elimina
ambiguităţile sau golurile create de momentele de neatenţie din timpul
predării şi ar constitui un veritabil profesor la purtător al elevului. Este
evident că acest mijloc didactic nu poate înlocui (nici măcar suplini)
exerciţiul individual şi nici prezenţa efectivă a cadrului didactic. Efortul
profesorului este însă cu totul special. Nu este suficient ca un elev să vadă un
material, el trebuie învăţat să vadă. Poate că în acest moment ar trebui sa
aducem în discuţie euristicile şi încurajarea creativităţii. Conform <(?????
Wankat...)>, se pot pune în evidenţă chiar euristici pentru dezvoltarea
creativităţii:
· Încercaţi să aveţi cât mai multe idei. Cu cât mai multe, cu atât este
posibil să puteţi selecta câteva „bune”.
· „Inversaţi” (reformulaţi, reiteraţi, puneţi-o într-un alt context etc.)
problema.
· „Ghiciţi” o soluţie la întâmplare (chiar urmărind un Dicţionar...).
· Gândiţi-vă la ceva distractiv, apropo de utilzarile posibile ale
rezolvării.
· Gândiţi-vă la probleme similare şi la soluţiile acestora, chiar în
contexte diferite.
· Concepeţi o lista generală „explicativă” de cuvinte cheie, proprietăţi
utile, stimulente ş.a.m.d., care au cât de cât legatură cu tema în cauză.