INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE

SPERANŢA DE VIAŢĂ,
EDUCAŢIA,VENITUL
 INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE
 Hartă a lumii indicând indicele
dezvoltării umane
Foarte ridicat
Înalt
Mediu
scazut
Date nedisponibile

 Indicele Dezvoltării Umane conturează dezvoltarea populaţie

fiecărui stat din lume în ceea ce priveşte:
1. viaţa lungă şi sănătoasă;
2. educaţia corespunzătoare cerinţelor actuale;
3. nivelul de viaţă decent, corelat necesităţilor reale de calitate
a vieţii.
 DIMENSIUNEA GLOBALĂ
 Situaţia dezvoltării umane în lume este
inegală: anumite regiuni înregistrează
creşteri fabuloase, în timp ce altele
stagnează şi, chiar mai mult, se afundă într-o
agravare a saraciei. Astfel, s-a ajuns la
concluzia că planeta nu va putea ajunge la
un echilibru şi la o stabilitate decât numai in
momentul în care toate ţările, bogate sau
sărace, se vor angaja pentru punerea în
aplicare a unui pact mondial pentru
dezvoltare, al carui scop va fi largirea sferei
oportunităţilor oferite întregii populaţii.
 STRATEGIA
DEZVOLTARII
DURABILE
 Longevitatea, educaţia şi standardul de
viaţă sunt considerate esenţiale. Acestea
stau la baza indicelui dezvoltarii umane
(IDU) care oferă o masură simplificată, dar
utilă, a unei realitaţi complexe.
 Strategia dezvoltarii durabile devine
operaţională prin politici naţionale
adecvate. Implementarea strategiei
urmând să favorizeze compatibilitatea
sistemelor politice, economice şi sociale
care intercondiţioneaza în timp şi spaţiu,
colaborarea şi cooperarea cu caracter
regional, internaţional şi mondial.
 ECODEZVOLTAREA

 Problematica dezvoltării durabile este

centrată asupra contextului necesar
ecodezvoltării. Prin complexitatea ei,
ecodezvoltarea surprinde, nu numai
dezvoltarea economică propriu-zisă în raport
cu mediul natural, ci întreaga dezvoltare
umană, cu aspectele ei sociale, de cultură,
ştiinţă şi civilizaţie, de egalitate şi echitate
între oameni.
 DEZVOLTAREA UMANA
 Conform Programului Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare (P.N.U.D.), DEZVOLTAREA UMANA
semnifică acele capacităţi şi îndreptăţiri ale
oamenilor de a-şi alege şi urma propriile
opţiuni în toate domeniile vieţii. Dimensiunea
globală a conceptului de dezvoltare umană
integrează îngrijirea sănătăţii, educaţia
permanentă, nivel de viaţă decent, libertatea
ideologică (religie, politică) şi identitatea
culturală.
 INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE -
IDU
 Indicele Dezvoltării Umane (IDU) - Human
Development Index - este o măsură
comparativă a speranței de viață, alfabetizării,
învățământului și nivelului de trai. În acest fel,
este folosit pentru a compara mai bine nivelul de
dezvoltare a unei țări decât PIB-ul pe cap de
locuitor, care măsoară doar prosperitatea
materială și nu alți indicatori socioeconomici.
Indicele a fost inventat de economistul
pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltării
umane, pentru majoritatea statelor membre
ONU, este actualizat în fiecare an de Programul
de Dezvoltare al Națiunilor Unite și publicat în
Raportul de Dezvoltare Umană.
 Intervalul de variaţie al indicelui dezvoltării
umane
Este [0 , 1] şi cuprinde trei grupe de valori corespunzătore
nivelului dezvoltării umane în cele 182 state şi anume:
a) dezvoltare umană ridicată (0,800- 1,000);
b) dezvoltare umană medie (0,500- 0,799);
c) dezvoltare umană scăzută (0,000- 0,499).
 POZIŢIA ROMÂNIEI
 În anul 2011, Romania s-a plasat pe poziţia 50 în
Indexul Dezvoltarii Umane realizat de Programul
ONU pentru dezvoltare (PNUD), la fel ca în 2010.
Alături de indicii pentru nivelurile de venit,
sanătate şi educaţie, începând cu anul 2010,s-a
inclus şi un indice ajustat de „inegalitate”, care
a adus schimbări majore faţă de ierarhiile
anterioarea anului 2010. Romania se afla la
categoria „dezvoltare ridicată”, care este
cuprinsă între pozitiile 48 si 95.
 DATE COMPARATIVE EXTRASE DIN
RAPORTUL PNUD PE 2011
 Norvegia locul 1
IDU=0,943, I de ajustare=0,890, I speranţei
de viaţă= 0,928,I educaţie=0,964,
Ivenit=0,789
 România locul 50

IDU=0,781, I de ajustare=0,683, I speranţei

de viaţă=0,770, I educaţie=0,789,
Ivenit=0,524
 Congo locul 187

IDU=0,283, I de ajustare=0,172, I speranţei

de viaţă=0,224, I educaţie=0,245,
Ivenit=0,093
INDICATORI:IDU, ISV,IED,IV

 Pentru a însuma valorilor celor trei indicatori

care intră în componenţa IDU se recurge la
metoda normalizării, folosind în acest sens
următoarea transformare :
 I : X → [0 ; 1]

 I ( x) = (X i – X min )/ (X max - X min )

 unde:

 X= mulţimea valorilor indicatorului

 Xmin, Xmax = valorile extreme ale

indicatorului, stabilite de PNUD
 Xi = valoarea înregistrată a indicatorului
 EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE
 Domeniul educaţiei se interferează cu domeniul
sănătăţii prin intermediul desfăşurării unor progarame
comune la nivel de populaţie.
 În prezent, este deosebit de importantă implicarea
copiilor în acţiuni educative având ca obiective
dezvoltarea unor atitudini şi practici vizând un stil de
viaţă favorabil dezvoltării fizice şi psihice armonioase,
de petrecere a timpului liber în mod sănătos,
practicând sportul sau desfăşurând activităţi în mijlocul
naturii.
 Programele educative de sănătate sunt adaptate
categoriilor de vârstă, adolescenţii, dar şi adulţii, sunt
informaţi asupra bolilor cu transmitere sexuală, a
modalităţii de evitarea acestora, precum şi
recunoaşterea semnelor acestor boli.
 GRADUL DE ALFABETIZARE ŞI RATA DE
CUPRINDERE ŞCOLARĂ
 Gradul de alfabetizare a populaţiei de vârstă de
peste 15 ani şi Rata de cuprindere şcolară a copiilor
şi tinerilor, pe cele trei cicluri de învăţământ: primar-
gimnazial, liceal şi universitar, pentru educaţie.
 Gradul de alfabetizare al populaţiei adulte: valoarea
minimă este 0%, iar valoarea maximă de 100%;
 Rata brută de cuprindere în învăţământ: valoarea min.
este de 0% şi max.de 100%;
 Ied este format din Ia şi Ic, unde Ia reprezintă Indicele
de alfabetizare şi Ic reprezintă Indicele de cuprindere
în învăţământ.
 Formule de calcul:
Nivel invatamant Total

elevi/studenti (3-
23ani 65,3

obligatoriu 85

prescolar(3-6ani) 77,4

primar(7-10ani) 88,8

gimnazial(11-14ani) 87,6

sec.sup.(15-18ani) 72,7

sec.sup.cls.9-1o(15-
16ani) 73,1

sec.sup.cls.11-12(17-
18ani) 62,9
   2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
25-64 ani 31,3 30,1 29,6 29,5 28,5 26,9 25,8 25,0 24,7 25,3 25,7
25-34 ani 13,6 14,5 16,0 18,4 20,4 20,6 21,2 21,2 21,7 23,2 24,1
35-44 ani 19,7 17,9 17,6 17,2 16,1 14,7 14,3 14,4 14,3 15,7 17,4
45-54 ani 38,0 35,9 33,8 32,8 30,4 28,2 26,2 24,4 23,5 23,7 23,4
55-64 ani 64,4 62,4 61,0 58,7 55,8 51,7 48,0 45,7 44,1 42,8 41,1
65 ani si peste 80,8 80,2 79,6 78,9 77,8 76,7 76,0 75,3 74,7 74,8 74,6
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

22,9 21,7 23 22,5 22,4 19,6 17,9 17,3 15,9 16,6 18,4
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

3,1 3,2 3,8 4,2 3,6 3,7 3,6 4,3 4,3 4,4 4,3
 PRODUSUL INTERN BRUT -
ROMÂNIA
 Produsul Intern Brut, adică valoarea nou creată prin
producerea de bunuri şi servicii într-o ţară (regiune),
pentru a exprima bunăstarea (standardul economic). În
fapt, la calcularea IDU se utilizează Produsul Intern Brut
pe locuitor exprimat în dolari SUA la Paritatea Puterii de
Cumpărare (PPC).
 Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2012 a
fost de 138259,0 milioane lei preţuri curente, în creştere
– în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011.
 Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a
fost de 247727,8 milioane lei preţuri curente, în creştere
– în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2011.
 PIB pe locuitor la PPC : valoarea min. este 100 USD şi
valoarea max. este 40.000 USD, pentru calcul IDU
Country 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Romania 3,900 5,900 6,800 7,400 7,000 7,700 8,100 9,100 11,100 12,200 11,600 11,600 12,600

dolari SUA
Regiunea Nord - Est
1778,2 2508,9 3816,1 5057,4 6521,5 7872,0 8907,6 10295,8 12340,9 14772,6
Regiunea Sud -Est
2270,4 3212,5 4708,8 6288,8 8018,6 10470,2 11541,7 13569,8 15641,8 19813,7
Regiunea Sud Muntenia
2045,3 2857,4 4248,7 5613,3 7294,9 9407,2 11068,5 13374,6 15757,8 19927,3
Simbol: PIBR/loc
Regiunea Sud - Vest -
Oltenia 2141,4 2993,0 4457,3 5415,3 7547,2 9367,2 10371,1 12463,2 15097,3 18530,9
Regiunea Vest
2824,2 3723,4 5608,6 7629,5 10182,8 13020,8 15064,7 18570,1 22341,9 25979,6
lei
U.M.: (RON)/loc
Regiunea North - Vest
2334,5 3322,3 4912,3 6690,7 8639,7 10901,2 12538,6 14946,6 18610,5 21284,3
Regiunea Centru Nivel national, regiuni de
2523,9 3729,3 5388,2 7332,0 9425,5 11458,8 13097,6 15920,2 19579,5 22820,1
Regiunea Bucuresti - agregare: dezvoltare
Ilfov 4503,2 7821,3 10751,3 14149,1 18276,5 22908,7 29572,6 35012,1 43037,3 58060,6
Rata sărăciei după
transferurile sociale
(At-risk-of-poverty rate after
social transfers)

Simbol: Rs
U.M.: %
Nivel de
agregare: naţional

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total persoane 17,0 17,0 18,1 17,3 17,9 18,2 18,6 24,8 23,4 22,4 21,1
Sursa datelor: Ancheta Bugetelor de Familie - 2000-2006; Ancheta asupra calităţii vieţii - 2007-prezent
Rata de creştere a
PIB/locuitor

(Growth rate of GDP

per capita)

Simbol: PIB/loc
U.M.: %
national (anul precedent =
Nivel agregare: 100)

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 2,5 5,8 8,0 5,5 8,8 4,4 8,1 6,5 7,5 -6,4 -1.1
 SPERANȚA DE VIAȚĂ
 Speranța de viață este durata medie a vieții
unui individ sau numărul mediu de ani viață
rămași la o anumită vîrstă. Speranța de viață
depinde foarte mult de criteriile utilizate
pentru a selecta grupul. În țările cu
mortalitate infantilă ridicată, speranța de
viață la naștere este foarte mult influențată
de rata mortalității în primii ani viață. În
aceste cazuri, se măsoară de exemplu
speranța de viață la vîrsta de 5 ani.
 Speranţa de viata este foarte importantă,
deoarece acest factor poate modifica foarte
mult Indicele Dezvoltarii Umane.
ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI
 Speranţa de viaţa lungă şi societăţile care
îmbătrânesc fie sunt deja o realitate, fie vor
deveni realitate, în curând, în numeroase ţări.
Procentul populaţiei cu vârsta peste 60 de ani,
care în România este în prezent de aproximativ
20%, va creşte conform estimarilor la 39,5%
până în anul 2050, potrivit ultimelor studii
(Allianz Demographic Pulse).
 Formula de calcul:

 Speranţa de viaţă la nastere: valoarea minimă

este de 25 de ani, şi maximă este de 85 ani;
Masculin 67,03 67,69 67,61 67,42 67,74 68,19 68,74 69,17 69,49 69,68 69,76

Feminin 74,20 74,84 74,90 74,78 75,06 75,47 75,80 76,14 76,68 77,89 77,30
 RESURSE
 Pentru a vedea cum se situează România în privinţa
resurselor alocate pentru sănătate să reţinem, pe baza
Raportului PNUD 2009, valoarea de 433 $/ ppc pe
locuitor alocată pentru îngrijirea sănătăţii în anul 2006,
faţă de valorile din ţările UE, care sunt de până la de 4–5
ori mai mari (638 $/ ppc în Polonia, 987 în Ungaria, 2 022
$/ ppc în Italia, 2 548 $/ ppc în Germania, 2 729$/ ppc în
Austria şi
3 750$/ ppc în Norvegia.
 Fără îndoială că îmbunătăţirea pe viitor a valorii
indicatorului Speranţa de viaţă la naştere în România
este o urgenţă şi se leagă de alocarea de resurse sporite
pentru formarea şi remunerarea personalului de
specialitate, dotarea spitalelor, accesul populaţiei la
îngrijirea sănătăţii, prevenţia, educaţia pentru sănătate şi
adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
 Rata de renuntare la ingrijirile medicale din
ratiuni financiare pe grupe de varsta
Sursa: INS

2007 2008 2009 2010

Persoane în vârstă de:  
15-24 ani 59,7 45,3 68,4 86,9
25-34 ani 68,9 59,9 56,7 73,9
35-49 ani 67,2 70,1 72,7 70,2
50-64 ani 71,9 75,2 80,7 76,4
65-74 ani 77,5 76,4 72,7 71,9
75 ani şi peste 76,5 72,7 67,7 70,5
 Rata deceselor datorate bolilor cronice, total si pe sexe
U.M.: decese la 100000 locuitori

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total 255,3  263,2 262,1 255,6  244,7  239,8  233,6  227,4  230,8 228,7 225,6
Masculin 348,5  360,9  359,4  352,1  337,5  330,7  324 ,0 316,2  316,6 317,2 314,1
Feminin 171 174,9  173,7  168,6  160,6  157,5  152 147,1  145,3 144,5 141,5
Se observa ca numarul femeilor decedate este aproximativ jumatate din cel
al barbatilor
Simbol: RTF
Numărul mediu de născuţi vii la o
U.M.: femeie
Nivel de
agregare: naţional

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total 1,3 1,2 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,4 1,3
RATA FERTILITATII : AUSTRIA, BELGIA,
GERMANIA, GRECIA, NORVEGIA, ROMÂNIA

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia România

Sursa: http://data.euro.who.int/hfadb/linecharts/linechart.php?w=1280&h=800
SPERANTA DE VIATA - BARBATI

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia

România
SPERANTA DE VIATA - FEMEI

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia

România
 CONCLUZII
 În zona euro, cheltuielile guvernamentale
pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de
sănătate vor ajunge aproape de 30% din
produsul intern brut în anul 2060 - se arată în
cel mai recent studiu din seria Allianz
Demographic Pulse (nr.5).
 În România, se estimează că aceste cheltuieli
vor ajunge la 23,2% din PIB în anul 2060,
comparativ cu o rata de 13,1% din PIB
înregistrată în anul 2007.
 În România, se anticipează că cel mai mult
vor creşte cheltuielile cu pensiile, cu peste 9
puncte procentuale din PIB într-un interval de
circa 50 de ani (de la 6,6% din PIB în 2007, la
aproximativ 15,8% din PIB în 2060).
 PENSIILE ŞI SERVICIILE DE SĂNĂTATE
 Costurile în creştere legate de vârsta populaţiei
reprezintă un fenomen global.
 Spre deosebire de criza financiară, această noua
provocare globală este previzibilă. Efectele sale sunt
pe termen lung, având o evoluţie lentă, din acest motiv
măsurile de prevenire a unor eventuale crize sociale
pot fi luate în timp util.
 Problema îmbătrânirii nu cunoaşte graniţe sau vreun
alt fel de limite, pensiile şi serviciile de sănătate sunt,
în mod evident, cele mai afectate domenii.

Autor: Angela Mateescu