Sunteți pe pagina 1din 68

Operaţiunile instituţiilor

de credit
Clasificarea Cardurilor
a. In funcţie de gradul de securitate există:

- carduri cu bandă magnetică - asigură securizarea unor


informaţii despre posesorul cardului, emitentul acestuia şi
algoritmul unic de codare/decodare a datelor de verificare a
validităţii instrumentului de plată;

- carduri cu microprocesor încorporat (smart cardurile) -


asigură o securitate mai bună, dar şi colectarea şi furnizarea
unor informaţii mai bogate privind alimentarea şi utilizarea
fondurilor. Smart cardurile introduc o logică proprie şi
interacţiune cu dispozitivul utilizat. Smart cardul prezintă
încorporate unul sau mai multe cipuri, conservând toate
caracteristicile iniţiale ale unui card, pe care le completează
cu altele noi.
Clasificarea Cardurilor (continuare 1)

b. După sursa de acoperire se deosebesc:

 debit cardurile permit posesorilor plata bunurilor si


serviciilor achiziţionate, precum şi retrageri de numerar din
ATM-uri sau de la ghişeele băncii în limita sumelor din
cont;
 credit cardurile permit posesorului plata bunurilor şi
serviciilor achiziţionate, precum şi retrageri de numerar din
ATM-uri sau de la ghişeele băncii dintr-un credit acordat pe
numele său. Utilizatorului i se deschide o linie de credit, în
limita unui plafon prestabilit, pe baza unui cont bancar
deschis la banca emitentă a cardului.
Clasificarea Cardurilor (continuare 2)

c. In funcţie de emitent se disting:

 carduri emise de bănci - Băncile au fost pionieri in


emiterea primelor carduri şi pe parcursul unor decenii de
experienţă şi-au consolidat poziţia pe piaţa acestor „bani
de plastic”.
 carduri emise de societăţi nebancare - Au apărut
cluburi private, lanţuri de magazine şi hoteliere care au
emis propriile carduri ce conferă deţinătorilor, pe lângă
calitatea de membru, posibilitatea plăţii unor servicii.
Operaţiuni pe bază de carduri

 Elementele Cardurilor

 Participanţii la Operaţiunile aferente Cardurilor :


Emitentul, Deţinătorul (posesorul), Comerciantul

 Emiterea cardurilor
 Acceptarea cardurilor
 Eliberarea numerarului utilizând ATM, de la ghişeele
băncilor
 Piaţa Cardurilor în România – Organizare, Perspective
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
Emitentul
 O bancă poate fi proprietara unei mărci distinctive sub care
sunt emise carduri sau poate avea relaţii cu proprietarul
mărcii, care ii permit să emită carduri. Emiterea unui card
este realizată la cererea persoanei care doreşte să fie
deţinător şi care depune, în prealabil, o cerere scrisă de
emitere a cardului, sub forma şi în condiţiile hotărâte de
emitent.

 Pe baza cererilor aprobate, emitentul încheie şi semnează un


acord cu deţinătorul, în care sunt prevăzute expres drepturile
şi obligaţiile părţilor la plata pe bază de card.
.

 După încheierea acordului, reprezentantul autorizat al


emitentului eliberează un card personalizat, confecţionat cu
ajutorul unor procedee tehnologice specifice, astfel încât să
asigure încadrarea în standardele internaţionale şi să cuprindă în
card cel puţin:
- numele şi prenumele deţinătorului;
- o codificare care să reflecte unicitatea în circulaţie a
respectivului card;
- data expirării valabilităţii cardului;
- alte elemente de siguranţă, identificare şi funcţionalitate.
Obligaţiile emitentului se referă mai ales la:
- eliberarea, preschimbarea şi reînnoirea unui card la iniţiativa
persoanei care solicită şi motivează în scris solicitarea, după
verificarea oportunităţii, în cazul satisfacerii cererii;
Participanţii la Operaţiunile aferente Cardurilor
- crearea şi organizarea unor evidenţe referitoare la plata utilizând
cardul emis, inclusiv stabilirea procedurilor de notificare a
îndeplinirii, rezilierii sau modificării obligaţiilor asumate;
- comunicarea părţii sau părţilor semnatare, în primul rând
deţinătorului şi comerciantului, a următoarelor elemente:
 drepturile privind utilizarea cardului, inclusiv cele aferente
plăţii prin card, restricţiile şi limitările ce pot afecta în timp şi
spaţiu respectivele drepturi, inclusiv o modalitate de declarare a
pierderii, furtului, deteriorării sau altor evenimente negative;
 responsabilităţile părţilor privind proprietatea emitentului asupra
cardului, inclusiv responsabilităţile deţinătorului privind
păstrarea în siguranţă a cardului, păstrarea confidenţialităţii
asupra codului personal de identificare aferent cardului (PIN) şi
notificarea evenimentelor ce pot afecta plata pe baza cardului;
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
 preţul cardului, taxele specifice, dacă există, pe care
deţinătorul trebuie să le achite emitentului pentru serviciile
oferite (taxa pentru avansuri în numerar, de folosire a ghişeului
automat de bancă ATM, pentru plăţi întârziate);
 răspunderea deţinătorului, inclusiv costurile, atunci când cardul
este pierdut sau furat;
 suma limită admisă pe operaţiune; momentul înscrierii
tranzacţiei în contul aferent cardului;
 tipurile de tranzacţii posibil de efectuat cu cardurile şi locurile
unde aceste tranzacţii pot fi realizate (cumpărări de bunuri şi
servicii, retragerea de numerar din ghişeul automat de bancă,
avansuri în numerar);
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
- evaluarea, prevenirea şi limitarea riscurilor ce pot apărea cu
ocazia utilizării în continuare a unui card despre care a luat
cunoştinţă că este sau nu este declarat ca pierdut, furat, deteriorat,
distrus sau implicat în orice alt eveniment care ar pune, total sau
parţial, vreuna din părţile unei plăţi cu card în imposibilitatea de
a-şi exercita drepturi sau obligaţii pentru evitarea riscurilor de
neplată;
- preluarea răspunderii pierderilor suferite la plăţile cu card pentru
toate tranzacţiile neautorizate de deţinător dacă:
 apar după ce emitentul a fost anunţat de pierderea, furtul sau alt
eveniment care ar genera riscuri de neplată;
 sunt efectuate de altă persoană care ajunge sau ar putea să
cunoască codul de identificare (PIN) al deţinătorului;
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
 pagubele produse de erorile în tranzacţii apărute din cauza
defectelor la aparatură sau la alte sisteme tehnice, în afară de cazul în
care efectul era evident pentru utilizator sau semnalat acestuia într-o
formă scrisă, inclusiv prin conţinutul unui mesaj pe ecran; răspunsul
emitentului fiind limitat la sumele debitate eronat din contul
deţinătorului plus dobânda aferentă acestor sume;
- asigurarea confidenţialităţii datelor privind deţinătorul cardului şi a
plăţilor cu cardul pentru care a primit cerere de autorizare; în cazul în
care emitentul nu este proprietar de marcă are obligaţia să evalueze, sa
prevină şi să aibă în funcţiune o modalitate de împărţire a riscurilor de
neplată;
- instruirea deţinătorului şi comerciantului să respecte procedurile şi
intervalele de timp pentru alcătuirea, transmiterea de evidenţe şi orice
alte informaţii care pot contribui la finalitatea decontării;
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
- instruirea comerciantului privind comportamentul optim în caz
de fraudă de plată cu card, precum şi asupra procedurilor şi
intervalelor de timp pentru reţinerea respectivului card şi
colaborarea cu autorităţile statului în scopul limitării efectelor
riscurilor de neplată;
- luarea de măsuri pentru ocrotirea interesului public, asigurarea
unei concurenţe loiale, apărarea bunei reputaţii a clienţilor şi a
mărcilor, pentru menţinerea unui climat de afaceri favorabil
comerţului efectuat de bănci cu servicii de plăţi cu carduri.

 Emitentul încheie şi semnează un acord cu comercianţii, în


scopul promovării cardului său pentru a fi acceptat ca mijloc de
plată. Obligaţiile reciproce nu pot să afecteze dreptul
comerciantului de a-şi asuma riscuri, de a refuza fără
constrângeri sau de a se informa, în termenii şi condiţiile
prevăzute pentru autorizare, privind:
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
 opinia emitentului în legătură cu bonitatea deţinătorului
cardului acceptabil ca mijloc pentru plată in momentul
tranzacţiei la comerciant;
 orice element care, conform părerii comerciantului, poate
sprijini finalitatea decontării.

 Comerciantul este o persoană juridică sau un automat


programabil care poate prelua răspunderea materială şi care
acceptă cardurile ca mijloc de plată, în cadrul unui
sistem de prevenire şi divizare a riscului la care, în
termenele şi condiţiile obligaţiilor reciproce.
 Comercianţii trebuie să afişeze într-un loc vizibil cardurile
care le pot fi prezentate pentru a fi acceptate ca mijloace
de plată, dacă obligaţiile reciproce nu completează sau nu
modifică această prevedere.
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
 Comerciantul care a acceptat cardul ca mijloc de plată are anumite
obligaţii, dintre care:
- realizarea unei evidenţe şi cel puţin unei copii sub forma chitanţei,
facturii, pe baza căruia utilizatorul, prin semnare imediata, să poată
recunoaşte ulterior transferul de către comerciant al proprietăţii
asupra bunurilor şi/sau serviciilor;
- punerea, fără returnare, la dispoziţia utilizatorului unei copii după
evidenţă, la prima cerere şi fără amânare.
 Deţinătorul (posesorul) cardului este persoana fizică sau juridică pe
numele căreia este emis cardul în termenii şi în condiţiile obligaţiilor
reciproce cu emitentul, care include soluţii şi pentru situaţia în care
deţinătorul nu este aceeaşi persoană cu utilizatorul.
 Emitenţii, posesorii (deţinătorii) şi comercianţii sunt obligaţi ca, în
vederea autorizării:
Participanţii la Operaţiunile
aferente Cardurilor
- să dovedească, în momentul emiterii cardului, că deţin sau au
acces, pe toată durata plăţilor cu respectivul card, la sisteme de
transfer şi decontare compatibile cu cardul propus spre
autorizare şi performante în raport cu serviciile pe care
intenţionează să le ofere;
- să realizeze, sub semnătura emitentului, o evaluare scrisă a
riscurilor privind decontarea şi gestionarea plăţilor cu cardul
propus;
- pentru desfăşurarea plăţilor cu card, pentru aprecierea
eforturilor părţilor de a promova concurenţa loială şi a ocroti
interesul public, toţi participanţii la plăţile cu card au obligaţia
să respecte anumite obligaţii.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Cecul - Denumit şi „titlu” în reglementările în vigoare, cecul


este un instrument de plată, inclusiv un titlu de credit, care
pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Instrumentul este emis de trăgător care, pe baza disponibilului


constituit la o societate bancară, dă ordin necondiţionat
acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la
prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi
trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar.

Noţiunea de „cec” corespunde unei „file” de cec, iar conceptul


„carnet de cecuri” defineşte numărul filelor de cec înseriate şi
numerotate.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Menţiunile obligatorii şi facultative

 Cecul trebuie să cuprindă, conform reglementărilor în vigoare,


următoarele menţiuni obligatorii:
a. denumirea de cec – în textul titlului exprimată în limba utilizată
pentru redactare;
b. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani –
condiţiile de orice natură adăugate ordinului de a plăti, pe cec,
conduc la nulitatea acestuia;
c. numele trasului – doar o societate bancară în cazul cecului;
d. locul efectuării plăţii – indicarea adresei exacte este obligatorie;
e. locul emiterii – dacă acesta nu este indicat expres pe cec va fi
considerat locul indicat lângă numele trăgătorului;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

f. data emiterii – cecurile trebuie să poarte menţiuni clare


privind ziua, luna şi anul emiterii; data emiterii trebuie să fie
unică, posibilă şi certă.
g. semnătura celui care emite cecul (trăgătorul) - Semnătura
trăgătorului trebuie să fie autografă, manuscrisă şi redactată
cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră sau
albastră la sfârşitul textului cecului.

Formularele de cec completate trebuie să poarte ştampilele


persoanelor juridice implicate în circuitul respectivelor cecuri,
aplicate clar. Simpla ştampilă a unui trăgător, persoană
juridică, neînsoţită de semnătura reprezentantului autorizat al
acesteia anulează cecul.
 Pentru ca un cec să fie valabil, el trebuie să întrunească toate
condiţiile obligatorii menţionate de reglementările legale în
vigoare asupra cecului în momentul prezentării la plată.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 În cazul în care cecul nu este prezentat la plată regulat ca formă,


lipsind unul sau mai multe dintre elementele obligatorii, un
asemenea instrument nu are valoarea juridică a unui cec. Un
astfel de cec este nul din punct de vedere legal.
 Cecul prezentat la unităţile bancare în vederea încasării trebuie să
fie completat lizibil şi fără prescurtări, cu toate elementele cerute
de formular înscrise cu cerneală sau pix de culoare albastră sau
neagră, sau prin dactilografiere.
 Pe cec pot fi înscrise şi alte menţiuni decât cele obligatorii, care
prin instrumentul respectiv să stipuleze clauze facultative,
răspunzând unor necesităţi specifice raporturilor dintre cele trei
persoane: trăgător, tras şi beneficiar.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Tipuri de cecuri

a. Din punct de vedere al modului în care este stipulat


beneficiarul se deosebesc:
- cecul plătibil unei anumite persoane cu sau fără clauza "la
ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu să
figureze pe instrument, deoarece simpla înscriere a cuvântului
"cec" implică prin ea însăşi posibilitatea transmiterii prin gir;
- cecul plătibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin" nu
poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare;
- cecul la purtător - în momentul emiterii, nu indică expres
beneficiarul sau poartă menţiunea "la purtător", urmând a fi
plătit fie persoanei desemnată ca beneficiar, fie purtătorului
instrumentului. Cecul la purtător se transmite prin simpla
remitere a titlului de la un purtător la altul.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

b. După modul de încasare:


- cecul simplu poate fi plătit în numerar, devenind cec numerar, în
condiţiile legii, sau în cont; poate fi transformat în cec barat şi în
cec certificat;
- cecul barat este utilizat pentru plata în cont bancar; poate fi cu
barare generală sau cu barare specială;
- cecul certificat reprezintă cecul pe care o societate bancară,
aflată în poziţia de tras, confirmă, înaintea remiterii cecului către
beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii ordonate
prin respectivul instrument de plată; certificarea poate fi solicitată
societăţii bancare de către trăgătorul emitent sau de un posesor
ulterior, beneficiar al cecului, înainte de a-l da la plată,
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

- cecul de călătorie - în momentul emiterii unui cec, trăgătorul


poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura
persoanei care a primit cecul si semnătura persoanei care
încasează respectivul cec la prezentare.

c. În funcţie de părţile angajate în derularea plăţilor:


- cecul personal - tras de o persoana fizică sau juridică asupra
unei bănci;
- cecul circular - un titlu de credit la ordin, emis de către o
societate bancară asupra unităţilor sale teritoriale sau asupra
altei societăţi bancare.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul său (beneficiarul


sau ultimul giratar) la:
a. unitatea bancară care îl deserveşte, în vederea:
 încasării în numerar sau în cont, dacă trăgătorul are cont deschis
la aceeaşi unitate bancară,
 transmiterii pentru încasare pe circuit intrabancar, dacă trăgătorul
are cont deschis la o altă unitate bancară teritorială a aceleiaşi
societăţi bancare sau, după barare de către posesor, pe circuit
interbancar, dacă trăgătorul are cont deschis la o altă societate
bancară,
b. unitatea bancară teritorială care deserveşte trăgătorul în cazul
decontărilor intrabancare, cecul poate fi prezentat pentru a fi
încasat în cont sau în numerar conform reglementărilor interne
ale băncii şi direct la unitatea bancară a plătitorului.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR
 Cecul barat
 Cecul cu barare generală este cecul care poartă două linii
paralele verticale sau oblice (nu orizontale), oriunde pe faţa
instrumentului şi care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat
de aceste linii. Cecul cu barare generală poate circula prin
girare şi este valabil în deţinerea ultimului posesor.
 Cecul cu barare specială este cecul care poartă două linii
paralele verticale sau oblice (nu orizontale), oriunde pe faţa
instrumentului şi care, în spaţiul delimitat de aceste linii, are
înscrisă denumirea unei societăţi bancare.
 În cazul cecului cu barare generală sau specială,
beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei societăţi
bancare, printr-o unitate bancară aparţinând acesteia, care
să primească plata în locul său. Bararea poate fi realizată in
momentul emiterii cecului de către trăgător sau, pe
parcursul circulaţiei acestuia, de oricare dintre posesorii
instrumentului respectiv.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR
 Bararea generală poate fi transformată în barare specială prin
redactarea denumirii unei societăţi bancare între cele două linii
paralele. Bararea specială nu se poate transforma într-o barare
generală.
 Un cec cu barare generală poate fi plătit numai unei societăţi
bancare sau unui client al societăţii bancare aflate şi în poziţia
de tras pe instrumentul respectiv.
 Un cec cu barare specială poate fi plătit numai societăţii
bancare a cărei denumire se află trecută între cele două linii
paralele de pe faţa instrumentului respectiv. Dacă societatea
bancară nominalizată între cele două linii paralele este chiar
societatea bancară aflată în poziţie de tras, plata cecului este
realizată către un client al acesteia.
 Dacă posesorul unui cec barat nu este clientul societăţii
bancare trase, plata respectivului instrument nu va putea fi
efectuată decât prin intermediul unei societăţi bancare.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR
 Cecul de călătorie este instrumentul de plată prin care trăgătorul
condiţionează plata acestuia de identitatea celor două semnături
puse pe cec de către cumpărător. În cazul unui cec de călătorie,
succesiunea operaţiunilor este următoarea:
- trăgătorul vinde cecurile de călătorie unei persoane, denumită
posesor;
- în momentul cumpărării cecurilor de călătorie, posesorul înscrie o
primă semnătură pe fiecare cec în parte, în faţa trăgătorului;
- posesorul cecurilor de călătorie le transmite altei persoane în
schimbul obţinerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar,
persoana având calitatea de beneficiar;
- în momentul remiterii cecurilor de călătorie către beneficiar,
posesorul înscrie o a doua semnătură în faţa acestuia, iar
identitatea perfectă între cele două semnături confirmă legalitatea
cecului respectiv;
- beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de călătorie de la
societatea bancară trasă unde îşi are deschis contul trăgătorul.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR
Girul
- este un act prin care posesorul cecului numit girant transferă altei
persoane numită giratar, printr-o declaraţie scrisă pe instrument,
toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat;
- trebuie să fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii
sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba
caracterul abstract al obligaţiei asumate prin cecul respectiv;
- parţial este nul, deoarece nu se admite ca o parte a creanţei
încorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte
giratarului;
- poate fi "în plin" sau "în alb". Girul "în plin" cuprinde: semnătura
girantului, numele giratarului şi data girării - pe versoul cecului sau
pe adaosul acestuia. Girul "în alb" cuprinde doar semnătura
girantului pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este
permisă înscrierea girului "în alb" pe faţa cecului, deoarece acest
gir ar putea fi confundat cu avalul.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR
Avalul reprezintă o garanţie personală prin care o persoană
denumită avalist garantează obligaţia asumată de una dintre
persoanele obligate prin cec - persoana denumită avalizat,
pentru toată suma menţionată pe cec sau doar pentru o parte
din ea. Validitatea avalului presupune existenţa, măcar formală,
a obligaţiei, al cărei accesoriu este.
 Avalul poate fi dat de o terţă persoană ori de un semnatar al
cecului, altul decât trăgătorul. Persoana care dă un aval trebuie
să aibă capacitatea juridică necesară pentru realizarea acestui
act.
 Dacă avalul este dat pentru o sumă mai mare decât cea indicată
pe cec, valabilitatea avalului se reduce la suma înscrisă pe cecul
respectiv. Pentru ca avalul sa fie valabil, trebuie să fie menţionat
pe cec prin expresiile "pentru aval" sau "pentru garanţie",
împreuna cu semnătura avalistului sau a împuternicitului său.
Avalul poate fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă
pe faţa cecului.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Suma de plată
Suma de plată trebuie să fie indicată în cifre si în litere, scriind
cât se poate de clar şi fără modificări ale textului în litere sau in
cifre. Daca exista diferenţe între suma scrisă în cifre si cea
scrisă în litere, suma de plată va fi considerată cea înscrisă în
litere.
Atunci când pe faţa cecului sunt înscrise mai multe sume de
plată în cifre ori în litere, suma care este plătită este suma cea
mai mică. Pe oricare cec este obligatorie înscrierea sumei de
plătit şi a monedei în care urmează să fie efectuată plata.
Cecul trebuie să fie plătit în moneda locului plăţii, respectiv în
lei româneşti pentru cecurile plătibile în România.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Biletul la Ordin

 Biletul la ordin este un instrument de plată şi titlu de credit, prin


care o persoană numită subscriitor sau emitent, în calitate
de debitor, se obligă să plătească unei persoane numită
beneficiar, care are calitatea de creditor, o sumă fixă, la un
anumit termen sau la prezentare.

 Obligaţia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este


aceeaşi cu cea a trasului acceptant al unei cambii în sensul că
se obligă în mod necondiţionat să plătească la scadenţă suma
înscrisă pe titlu.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Elemente obligatorii şi facultative

 Biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele menţiuni


obligatorii:
a. denumirea de bilet la ordin, a cărei lipsă atrage nulitatea titlului;
b. promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată -
Emitentul (subscriitorul) se obligă în mod necondiţionat să
plătească o sumă de bani, iar orice condiţii, limitări adăugate
promisiunii de a plăti în biletul la ordin duc la nulitatea titlului;
c. numele beneficiarului. Băncile acceptă doar bilete la ordin în
care numele celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie
realizată (beneficiarul biletului la ordin) este indicat clar. Biletul
la ordin nu poate fi la purtător. Pot circula prin gir biletele la
ordin care cuprind sau nu clauza "la ordin", iar cele pe care este
stipulat "nu la ordin" nu pot fi transmise prin gir;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

d. data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Biletele la ordin


trebuie sa aibă menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii
pentru a permite: calculul datei scadenţei în situaţia scadenţei la o
anumită perioadă de la data emiterii; constatarea capacităţii legale
a semnatarilor în momentul aplicării semnăturii pe titlu;
e. semnătura emitentului (subscriitorului) , iar pentru persoanele
juridice, ştampila.
 În textul biletului la ordin pot fi realizate şi alte menţiuni decât cele
obligatorii care, prin titlul respectiv, să stipuleze clauze facultative
răspunzând unor necesităţi specifice din practica financiară si
comercială.
 Menţiunile facultative fac obiectul înţelegerii dintre persoanele
care semnează pe titlu. Dacă în formula de avalizare nu este
indicată persoana pentru care a fost dat avalul acesta se
consideră a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Centrala Incidentelor de Plăti (C.I.P.) este un centru de


intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor
de plăţi, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile
utilizatorilor, organizat şi funcţionează la Banca Naţională a
României.
 Toate băncile comerciale au obligaţia de a raporta în termen
real, pe cale informatică, toate cazurile de neonorare a unui
instrument de plată, de unul sau altul din clienţii lor.
 Toate aceste incidente de plăţi sunt centralizate într-o „listă
neagră”, cu numele şi datele de identificate ale celor care nu au
respectat disciplina plăţilor (persoane fizice şi / sau juridice).
 Orice persoană care nu si-a onorat una din obligaţiile de plată
rezultate din instrumente fără numerar este supusă, potrivit
legii, interdicţiei de a le mai utiliza pentru o perioadă de un an,
fiind pasibilă de a suporta şi consecinţele legii penale.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Ordinul de Plată - Definiţie şi caracteristici generale

 Ordinul de plată reprezintă dispoziţia dată de o persoană,


numită ordonator, unei bănci, de a plăti o sumă determinată în
favoarea unei alte persoane, denumită beneficiar, pentru
stingerea unei obligaţii băneşti, rezultând dintr-o relaţie directă,
existentă între ordonator şi beneficiar. In circuitul ordinului de
plată sunt implicate următoarele părţi:
- ordonatorul, care iniţiază operaţiunea, stabileşte condiţia de
plată, constituie sursa de fonduri necesare, plăteşte şi are
capacitatea de a revoca plata înainte de execuţie;
- banca ordonatoare, cea care dă dispoziţia pentru efectuarea
plăţii şi la care se formează sursa de fonduri;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

- beneficiarul, cel în favoarea căruia este realizată plata,


acţionează conform condiţiilor prevăzute în ordinul de plată;
- banca plătitoare - banca la ghişeele căreia este achitată suma
de bani în contul beneficiarului.

Caracteristicile ordinului de plată sunt următoarele:


 operaţiunea are loc la iniţiativa plătitorului (ordonator);
 relaţia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaţii
asumate sau unei datorii preexistente, care urmează a fi stinsă
odată cu ordonarea plăţii;
 revocabilitatea: ordonatorul poate retrage sau modifica
instrucţiunile de plată date băncii, cu condiţia ca ordinul său iniţial
să nu fi fost executat prin achitarea sumei beneficiarului.
Revocabilitatea nu atrage drepturi sau obligaţii pentru părţile
implicate;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 este absolut obligatoriu ca, odată cu emiterea ordinului de plată,


ordonatorul să constituie la bancă şi sursa de fonduri necesare.

Clasificarea ordinului de plată


a. In funcţie de momentul efectuării plăţii, în raport cu momentul
livrării mărfii sau prestării serviciului exista:
- ordin de plată în avans, atunci când ordinul de plată este achitat
înainte de livrare sau de efectuarea serviciului, reprezentând
acordarea de către cumpărător a unui credit furnizorului, care
poate presupune existenta unor dobânzi pentru perioada de
acordare a avansului; dacă dobânzile nu sunt solicitate, ele sunt
incluse în preţul de cumpărare;
- ordin de plată după livrare, atunci când ordinul de plată este
achitat după livrarea mărfii sau efectuarea serviciului şi
presupune faptul că vânzătorul are încredere absolută că
partenerul său va fi în măsură să plătească la timpul stabilit.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

b. In funcţie de natura plăţii se deosebesc:


- ordinul de plată necondiţionat, care se comportă ca şi cecul fără
nici o explicaţie privind scopul plăţii;
- ordinul de plată documentar / condiţionat – in cazul căruia plata
este condiţionată de prezentarea unor documente (care atestă
livrarea, efectuarea de servicii) ori a unei garanţii de restituire de
avans sau alte documente stabilite în relaţia dintre vânzător si
cumpărător;

 Ordinul de plată poate fi utilizat atât de persoanele juridice, cât şi


de cele fizice. Operaţiunile încep prin emiterea de către plătitor a
unui ordin de plată dat unei bănci de a pune la dispoziţia unui
beneficiar o anumită sumă de bani şi se finalizează prin
acceptarea respectivului ordin de plată de către banca
destinatară.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Plătitorul în cazul unui ordin de plată este prima persoană care îl


emite în cadrul unui transfer – credit, un client al instituţiei
bancare iniţiatoare sau chiar instituţia iniţiatoare. Beneficiarul
este persoana menţionată prin ordinul de plată de către plătitor
să primească o anumită sumă de bani şi poate fi sau nu client al
instituţiei bancare destinatare sau chiar instituţia destinatară.
 Recepţia este procedura prin care o instituţie bancară
recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi executare
un ordin de plată.
 Autentificarea de către bancă constituie un mijloc de prevenire a
plăţilor neautorizate, constând in procedura de recunoaştere de
către bancă a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le-
a autorizat să semneze autentic, respectiv prin confruntarea, în
cazul ordinului de plată pe suport hârtie, a semnăturilor (inclusiv
a amprentei ştampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate pe
ordinul de plată cu cele din Fişa specimenelor de semnături
depuse la bancă, care trebuie să coincidă.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Emitentul poate fi reprezentat şi de alte persoane, pe care le-


a împuternicit prin procură autentică. În această situaţie,
banca autentifică ordinul de plată prin confruntarea
semnăturilor înscrise pe procura în formă autentică, verifică
identitatea persoanei împuternicite prin procura cu actul de
identitate în original al persoanei în cauză.

 Acceptarea este procedura prin care unitatea bancară


recunoaşte valabilitatea ordinului de plată şi se obligă să
transfere fondurile băneşti, în urma verificării existentei
disponibilului în contul plătitorului cel puţin la nivelul ordinului
de plată acceptat, în termenele şi condiţiile impuse de
emitentul ordinului de plată.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

Menţiuni obligatorii şi facultative


 Ordinul de plată trebuie să îndeplinească toate condiţiile de
formă şi de fond prevăzute de reglementările în vigoare privind
acest instrument de plată. Ordinul de plată conţine următoarele
elemente obligatorii:
a. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani scrisă în
cifre şi litere;
b. numele sau denumirea beneficiarului şi, după caz, numărul
contului acestuia deschis la unitatea destinatară;
c. numele sau denumirea plătitorului, codul fiscal în cazul
persoanelor juridice şi numărul contului acestuia deschis la
unitatea iniţiatoare;
d. elementul sau elementele care să permită autentificarea
emitentului de către unitatea iniţiatoare;
e. denumirea unităţii iniţiatoare, respectiv a unităţii receptoare;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

f. denumirea de "ORDIN DE PLATĂ" înscrisă clar şi la vedere pe


aceeaşi faţă a formularului ordinului de plată pe suport hârtie
pe care se afla înscrisă suma;
g. data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă; informaţii
referitoare la circulaţia ordinului de plată pe suport hârtie pe
parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea
acestuia, respectiv pe verso ordinului de plată pe suport hârtie
remis pe circuit interbancar trebuie să fie înscrise unitatea
prezentatoare şi unitatea primitoare, dacă aceasta din urmă nu
este şi unitate destinatară;
 Ordinul de plată poate să mai conţină şi elemente facultative:
- numărul ordinului de plată;
- data plăţii care reprezintă ziua bancară viitoare în care
emitentul doreşte ca fondurile să fie puse la dispoziţia
beneficiarului de către unitatea destinatară;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

- adresa beneficiarului daca emitentul cunoaşte că acesta nu are


cont deschis la banca destinatară;
- referinţe privind conţinutul economic al operaţiunii care a
determinat emiterea ordinului de plată;
- alte menţiuni suplimentare.

Obligaţiile părţilor implicate in circuitul ordinului de plată


- Obligaţiile plătitorului
 Plătitorul este obligat printr-un ordin de plată doar dacă acesta a
fost emis de el sau de către o persoană care are mandatul de a-l
reprezenta. Plătitorul este responsabil pentru instrucţiunile date
băncii. În cazul unor instrucţiuni eronate date de către client,
care au determinat retrageri de sume din cont, banca încearcă
recuperarea sumelor respective, fără ca prin aceasta să-şi
creeze o obligaţie faţă de client.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Plătitorul trebuie să prezinte băncii ordine de plată pe suport


hârtie, completate cu toate menţiunile obligatorii şi
suplimentare dacă este cazul, să emită ordine de plată doar
dacă are disponibil suficient în cont, ordinele de plată fiind
semnate de persoanele autorizate şi ştampilate (conform Fişei
specimenelor de semnătură). Ştampila este aplicată în cazul
persoanelor juridice.

- Obligaţiile unităţii bancare iniţiatoare


 Ordinele de plată pe suport hârtie (OPH) sunt primite la
unitatea bancară doar dacă sunt prezentate la banca de
persoana desemnată de clientul - persoană juridică să
efectueze operaţiuni în relaţie cu banca, conform delegaţiei
date sau dacă sunt prezentate la bancă de clientul - persoană
fizică, identitatea acestuia fiind dovedită cu actul de identitate
în original potrivit reglementărilor interne ale băncii.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

 Primirea la unitatea bancară a unui ordin de plată asupra


căruia exista suspiciuni că nu este emis de către titularul de
cont, banca nu va recepţiona, autentifica şi accepta ordinul
de plată respectiv.
 Executarea ordinelor de plată recepţionate, autentificate şi
acceptate este procedura prin care unitatea bancară
iniţiatoare debitează contul plătitorului şi remite OPH, în
scopul transferului fondurilor băneşti la beneficiar:
- pe circuit intrabancar - la unitatea bancară unde clientul
beneficiar are deschis contul sau la unitatea bancară la care
se va prezenta beneficiarul menţionat pe OP;
- pe circuit interbancar pentru plăţi de mică valoare, în
conformitate cu reglementările in vigoare privind
compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără
numerar pe suport hârtie;
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

- pe circuitul stabilit de reglementările în vigoare privind sistemul


de transfer de fonduri de mare valoare, în cazul plăţilor
corespunzătoare sau, indiferent de valoare, în cazul în care
clientul plătitor decide să utilizeze sistemul de transfer al
fondurilor de mare valoare;
- pe circuit local în cazul în care plătitorul şi beneficiarul au cont
deschis la aceeaşi unitate bancară;
- pe circuitele stabilite pentru decontarea operaţiunilor cu
Trezoreria statului.
 Executarea ordinului de plată constă în prelucrarea în
vederea realizării transferului - credit. Datele menţionate pe
instrumentul de plată sunt preluate în sistemul informatic de
către persoana care gestionează contul plătitorului, fiind apoi
validate de către persoanele desemnate din cadrul
compartimentului decontări intra şi interbancare.
OPERAŢIUNI FĂRĂ NUMERAR

- Obligaţiile unităţii bancare destinatare


 Banca unde este deschis contul beneficiarului verifică dacă:
- denumirea beneficiarului, care este înscrisă pe OP,
corespunde cu titulatura (denumirea) acestuia, respectiv cea
existentă în baza de date a băncii;
- dacă simbolul contului beneficiarului menţionat pe ordinul de
plată este corect;
- dacă suma în cifre corespunde cu cea in litere;
- există eventuale menţiuni suplimentare şi acestea sunt
corecte.
 Dacă nu poate fi identificat clientul beneficiar, banca refuză
operaţiunea. Pentru ordinele de plată care au înscrise corect
denumirea beneficiarului şi contul său, banca beneficiarului
confirmă operaţiunea şi generează automat înregistrarea,
respectiv cea prin care este creditat contul beneficiarului.
Decontarea Plăţilor Externe

Dispoziţia de Plată Externă


 Formularul "DISPOZIŢIE DE PLATĂ EXTERNĂ (D.P.E.)"
este completat pentru toate tipurile de plăţi externe de către
ordonatorii acestora, persoane fizice sau juridice, indiferent
de sumă.
 Dacă formularul "DISPOZIŢIE DE PLATĂ EXTERNĂ" nu
este corect întocmit, clientul nu prezintă documentele în
conformitate cu cerinţele reglementărilor în vigoare sau
există neconcordanţe între datele înscrise de ordonator în
formular şi documentele prezentate, precum şi dacă
semnătura şi/sau amprenta ştampilei nu corespund cu Fişa
specimenelor de semnătură, operaţiunea nu va fi efectuată,
iar formularul "D.P.E." şi documentele prezentate sunt
restituite ordonatorului.
Decontarea Plăţilor Externe

 De asemenea, operaţiunea nu va fi efectuată nici în


situaţia în care formularul "DISPOZIŢIE DE PLATĂ
EXTERNĂ" nu poate fi acceptat din cauza condiţiilor de
redactare, respectiv acesta prezintă ştersături,
modificări, adăugări s.a.

 Dacă toate elementele corespund, iar ordonatorul plăţii


externe dispune de suma necesară, banca va accepta
dispoziţia de plată externă.
Decontarea Plăţilor Externe

Dispoziţia de Transfer

 “Dispoziţia de transfer” este formularul prin care sunt transmise


instrucţiunile de plată pe care le dă ordonatorul de a pune la
dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani în valută, în
condiţiile în care dispune de fondurile băneşti necesare.
 “Dispoziţia de transfer” este utilizată atât de persoanele
juridice, cât şi cele fizice care au deschis cont curent la o
bancă.
 Beneficiarul este persoana menţionată de plătitor în
“Dispoziţia de transfer” să primească o anumită sumă de bani;
poate fi un client al băncii sau al altei instituţii de credit
destinatare. “Dispoziţia de transfer” este utilizată şi pentru
retragerea de numerar de la distanţă. În acest caz, ordonatorul
are şi calitatea de beneficiar.
Decontarea Plăţilor Externe

 După autentificarea documentului şi verificarea de către


bancă a existenţei disponibilului în contul clientului,
“Dispoziţia de transfer” este acceptată de unitatea bancară,
urmând a fi executată conform instrucţiunilor clientului.
Menţiunile obligatorii ale “Dispoziţiei de transfer”
 Pentru ca “Dispoziţia de transfer” să îndeplinească toate
condiţiile de formă şi de fond, trebuie să conţină următoarele:
- denumirea unităţii bancare iniţiatoare;
- ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani
exprimată în valută;
- numele şi prenumele/denumirea plătitorului;
- CNP / codul fiscal;
- numele şi prenumele/denumirea beneficiarului;
- adresa, numărul de cont beneficiarului;
Decontarea Plăţilor Externe

- denumirea, localitatea unităţii bancare a beneficiarului;


- data întocmirii;
- valuta, valoarea tranzacţiei;
- contractul / factura, precum şi celelalte documente la care
se referă plata, în cazul persoanelor juridice.

 Clienţii pot transmite băncii şi “Dispoziţii de transfer” în


format electronic, care conţin toate elementele obligatorii
prevăzute de formular.
 Banca nu recepţionează, nu autentifică şi nu acceptă o
“Dispoziţie de transfer” asupra căreia sunt suspiciuni în
ceea ce priveşte elementele de autentificare (semnătura
şi/sau amprenta ştampilei).
Decontarea Plăţilor Externe

Acreditivul Documentar
 Acreditivul este un angajament ferm prin care o bancă (numită
emitentă), acţionând la cererea şi conform instrucţiunilor unui
client (ordonatorul) se angajează să efectueze plata către un terţ
(beneficiar).
Tipuri de acreditive
 Din punctul de vedere al fermităţii angajamentului băncii emitente
se deosebesc patru tipuri de acreditiv.
- Acreditivul revocabil este acreditivul ce poate fi în orice moment
modificat sau anulat, fără nici o notificare a beneficiarului.
Anularea ori modificarea acreditivului revocabil devine efectivă
doar după primirea notificării la banca avizatoare. Orice plată,
acceptare, negociere de documente efectuată de banca
avizatoare înaintea primirii unei astfel de notificări trebuie
acceptată de banca emitentă. Un astfel de acreditiv este foarte rar
utilizat.
Decontarea Plăţilor Externe

- Acreditivul irevocabil este acreditivul documentar care nu


poate fi modificat ori anulat fără consimţământul părţilor
(inclusiv al beneficiarului).
 În condiţiile de emitere a acreditivului documentar trebuie să fie
indicat clar dacă este revocabil sau irevocabil. Totuşi, în
absenţa unei astfel de indicaţii, acreditivul documentar este
considerat emis ca fiind irevocabil.
- Acreditivul documentar neconfirmat reprezintă acreditivul
documentar transmis beneficiarului fără nici un angajament sau
responsabilitate din partea băncii avizatoare, în afară de
autentificarea semnăturilor băncii emitente.
- Acreditivul documentar confirmat reprezintă acreditivul
documentar în care, la angajamentul irevocabil al băncii
emitente, se adaugă angajamentul unei bănci confirmatoare. O
bancă va adăuga o confirmare doar pentru un acreditiv
documentar irevocabil.
Decontarea Plăţilor Externe

 Un tip special de acreditiv documentar este cel stand-by, în


cazul căreia banca emitentă se angajează să efectueze plata
către clientul său conform condiţiilor din contractul comercial.

 Spre deosebire de un acreditiv documentar obişnuit, unde


banca emitentă se angajează să plătească pentru îndeplinirea
unei obligaţii a clientului său, în situaţia acreditivului
documentar stand-by banca emitentă se angajează să
plătească pentru neîndeplinirea unei obligaţii a ordonatorului.

 Un astfel de acreditiv documentar îndeplineşte un rol


asemănător cu o despăgubire sau cu o garanţie la prima
cerere, destinat să protejeze beneficiarul împotriva unei
pierderi cauzată de neîndeplinirea unei obligaţii sau de
nelivrarea mărfii.
Decontarea Plăţilor Externe

Documentele solicitate pentru acreditivul documentar

 Factura este documentul emis şi semnat de beneficiar, pe


numele ordonatorului. În factură sunt menţionate clar şi expres:
- denumirea mărfii, care trebuie să corespundă cu cea din
acreditivul documentar;
- ambalajul, marcarea;
- preţul unitar al mărfii şi valoarea totală.

 Documentele de transport (expediere) sunt documentele ce


indică faptul că marfa a fost livrată sau preluată pentru
încărcare. Dacă nu există un document de transport specific
unui anumit mijloc de transport (camion, tren, avion) poate fi
acceptat un alt document care să ateste livrarea, de exemplu
proces-verbal de recepţie, proces-verbal de predare-primire etc.
Decontarea Plăţilor Externe

 Alte documente solicitate sunt:


- documentele de asigurare care, în mod curent, îmbracă forma
"poliţelor de asigurare". Poliţa de asigurare este un document
negociabil, putând fi emisă nominal sau “la ordin”, iar prin
andosare în alb poate deveni un document “la purtător”. Trebuie
urmărit ca poliţa de asigurare:
 să fie conformă cu condiţiile acreditivului documentar;
 să fie emisă şi/sau semnată de companiile de asigurare, de
agenţii acestora sau de asigurători;
 să existe concordanţă între elementele din poliţa de asigurare şi
celelalte documente (factură, document de transport);
 data emiterii să fie aceeaşi sau anterioară datei documentului de
transport.
- certificat de calitate s.a. documente.
Decontarea Plăţilor Externe

 Mecanismul derulării acreditivului documentar domiciliat la banca


beneficiarului este prezentat în continuare.

1. Între cumpărător (ordonatorul acreditivului documentar) şi


vânzător (beneficiar al acreditivului documentar) se încheie un
contract comercial în cadrul căruia partenerii stabilesc
modalitatea de plată acreditivul documentar.
2. Instrucţiuni privind deschiderea acreditivului documentar dată de
ordonator băncii sale.
3. Dispoziţia de deschidere a acreditivului documentar este dată
înainte ca beneficiarul să fi expediat marfa, dar corelat cu
momentul de livrare stabilit în contractul comercial.
Decontarea Plăţilor Externe

Deschiderea acreditivului documentar constă în emiterea de


către banca emitentă a unui angajament de plată, sub forma
acreditivului documentar şi cuprinde două etape:
- elaborarea documentelor în sine;
- transmiterea instrucţiunilor băncii beneficiarului, prin intermediul
acestor documente.
4. Notificarea sau avizarea beneficiarului prin care vânzătorul intră
în posesia angajamentului băncii cumpărătorului de a i se plăti pe
baza documentelor.
5. Livrarea mărfii are loc doar după ce vânzătorul constată
concordanţa dintre condiţiile înscrise în acreditivul documentar şi
cele în care a pregătit marfa.
Decontarea Plăţilor Externe

6. Prezentarea documentelor privind expedierea mărfii, conform


condiţiilor din acreditivul documentar.
7. Verificarea documentelor cu elementele acreditivului
documentar.
8. Transmiterea documentelor si solicitarea rambursării sumei.
9. Achitarea sumei, conform solicitării primite.
10-11. Verificarea documentelor pe baza cărora a fost efectuată
plata şi transmiterea acestora către ordonator, concomitent
cu debitarea contului acestuia.
Mecanismul derulării acreditivului documentar

domiciliat la banca beneficiarului


. 1. contract
comercial ORDONATOR
(cumpărător
marfă/servicii)

11 10 3

Banca emitentă
(banca ordonatorului)

9 8 3 5

Banca avizatoare/
plătitoare/confirmatoare
(banca beneficiarului)

7 6 4

BENEFICIAR
(furnizor marfă/servicii)
Decontarea Plăţilor Externe

Incasso-ul Documentar
 Incasso-ul documentar este o modalitate de decontare bazată
pe obligaţia de plată a cumpărătorului, asumată prin contractul
comercial, fără a implica un angajament de plată din partea
băncilor implicate în derulare.
Părţile implicate într-un incasso sunt următoarele:
- ordonatorul este reprezentat de exportator sau vânzător,
respectiv partea ce încredinţează băncii sale ordinul de
încasare;
- banca remitentă este cea căreia ordonatorul îi încredinţează
ordinul de încasare;
- o bancă însărcinată cu încasarea sumei, fiind orice bancă, alta
decât cea remitentă, implicată în ordinul de încasare;
- banca notificatoare - banca însărcinată cu avizarea şi
prezentarea documentelor trasului;
Decontarea Plăţilor Externe

- trasul - importatorul, cumpărătorul sau cel căruia trebuie să


i se prezinte documentele în conformitate cu ordinul de
încasare şi care trebuie să plătească.

Utilizarea incasso-ului este:


a. mai sigură decât cea a ordinului de plată;
b. mai puţin costisitoare decât acreditivul;
c. trasul are posibilitatea de a vinde marfa înaintea plăţii;
d. nu necesită blocarea disponibilităţilor clientului în calitate de
tras, din momentul avizării incasso-ului, plata este efectuată
către exportator doar la primirea instrucţiunilor de plată la
importator.
Decontarea Plăţilor Externe

Mecanismul derulării incasso-ului documentar


 În incasso documentar, transmiterea plăţii de la cumpărător la
vânzător se realizează doar după ce cumpărătorul este anunţat
de către banca sa în legătură cu sosirea documentelor care atestă
expedierea mărfurilor către vânzător.
 Exportatorul este iniţiatorul operaţiunii care se derulează din
ordinul său, pe răspunderea şi riscul propriu. Transmiterea
documentelor de la exportator / vânzător la importator /
cumpărător se realizează prin intermediul a două bănci:
- banca exportatorului, la care acesta depune documentele de
expediţie;
- banca importatorului, la care acesta are cont deschis.
Decontarea Plăţilor Externe

Dezavantajele pentru exportator constau în:


a. livrarea mărfii fără nici o garanţie de plată;
b. în caz de neplată, marfa trebuie returnată sau depozitată în
vederea găsirii unui alt client, fapt ce presupune cheltuieli
pentru exportator.

 Principalul risc al importatorului în derularea incasso-ului


documentar constă în faptul că nu poate vedea marfa decât
după ce o plăteşte (marfa expediată putând fi
necorespunzătoare din punct de vedere calitativ sau o altă
marfă).
 Riscurile pe care le generează incasso-ul determină utilizarea
acestei modalităţi de plată în relaţiile dintre parteneri care se
cunosc şi care au o bonitate de necontestat.
Mecanismul derulării
incasso-ului documentar

.
1
Exportator Importator
2

3 8 6 5

Banca 7 Banca
exportatorului 4 importatorului
Mecanismul derulării
incasso-ului documentar

1. Încheierea contractului comercial internaţional în care este


prevăzută ca modalitate de plată "incasso documentar";
2. Exportatorul expediază mărfurile în conformitate cu prevederile
contractului;
3. Exportatorul trimite băncii sale documentele care atestă
expedierea mărfurilor, însoţite de ordinul de încasare, prin
care exportatorul dă instrucţiuni băncii sale privind modul de
utilizare a documentelor. Ordinul de încasare este un
document tipizat în care exportatorul specifică: importatorul,
banca importatorului, numărul documentelor trimise la
încasat, comisioanele. La depunerea documentelor, banca
efectuează doar un control formal.
Mecanismul derulării
incasso-ului documentar
4. Banca exportatorului (banca remitentă) transmite documentele
băncii importatorului, împreună cu ordinul de încasare;
5. Banca importatorului avizează importatorul de sosirea
documentelor pentru plată şi le eliberează, conform
instrucţiunilor din ordinul de încasare (contra plată sau contra
acceptare);
6. Importatorul plăteşte documentele sau acceptă cambia şi
primeşte documentele care atestă proprietatea asupra
mărfurilor;
7. Banca importatorului creditează contul băncii exportatorului;
8. Banca exportatorului creditează contul clientului său,
exportatorul.
.

VA MULTUMESC

PENTRU ATENTIE!