Confortul copilului

Somnul
 Somnul
 Somnul este un factor esential de echilibru, cu rol
important in crestere, datorita hormonului
secretat in timpul somnului.

 De la nastere si pana la varsta adulta, somnul

trece prin diferite stadii in ceea ce priveste
durata, repartizarea in zi, si organizarea lui
interna.
 Durata somnului se scurteaza progresiv,existand

mari diferente de la o persoana la alta, atat in

randul copiilor cat si adultilor.
 Somnul
Cat timp dorm bebelusii?

 Nou-nascutul doarme foarte mult - aproximativ 16-17

ore in primele saptamani si 15 ore pe zi in a 3-a  luna
de viata, in reprize de cate 3-4 ore de somn.
 Acest lucru inseamna ca nici proaspata mamica nu va
avea foarte multe ore de somn neintrerupte. Noaptea, va
trebui sa hraneasca si sa schimbe scutecele copilului.
 Se recomanda alaptarea nou-nascutului la fiecare 3-4
ore, poate mai frecvent in cazul prematurilor.
 Bebelusii alaptati la san trebuie hraniti mai des, chiar la
fiecare 2 ore in primele cateva saptamani.
 Somnul
 Adultii au 4-6 cicluri de somn pe noapte, care dureaza intre o ora si
jumatate si doua ore.
 Un ciclu este alcatuit din somn lent si somn paradoxal.

 La nastere, un nou-nascut nu functioneaza dupa acelasi ritm biologic ca

parintii sai. In plus, spre deosebire de acestia, el adoarme in somn
paradoxal si corpul sau nu sta nemiscat (deconectat).

 Bebelusii trec prin faze de:

- somn agitat(care asigura maturizarea creierului)

- somn calm (care ajuta la cresterea si buna dezvoltare corporala)

  Aceste doua faze sunt asemanatoare cu somnul paradoxal si cu somnul

lent al adultului.
 Somnul
Somnul agitat

 Nou-nascutul adoarme, apoi doarme profund, dar continua sa faca miscari.

 Poate sa aiba mimica faciala, sa zambeasca, sa clipeasca din pleoape si sa-si agite
mainile.

 Ca si la fat, acest somn ocupa un loc foarte important, deoarece reprezinta aproape
jumatate din timpul total de somn

 Avand o durata de la 15 la 25 de minute, somnul agitat pare sa serveasca la instalarea

si dezvoltarea circuitelor neuronice si, deci, la dezvoltarea creierului.

 Ulterior, el evolueaza si nu mai reprezinta decat 30% din totalul duratei de somn.

 Putin cate putin, el va deveni somnul paradoxal al adultului, care corespunde somnului
cu vise.
 
 Somnul
Somnul calm
 In leaganul sau, nou-nascutul doarme, pare mai calm, respiratia are un

ritm regulat

 Aceasta perioda permite recuperarea oboselii fizice

 Acesta este momentul cand sunt secretati numerosi hormoni, intre care si
cei de crestere, care favorizeaza refacerea tesuturilor si a celulelor

 Incepand de la 2-3 luni, in aceasta faza de somn, care continua sa

evolueze, vor putea fi identificate perioadele de somn lent superficial si
de somn lent profund

 Aceasta este acea parte a somnului care, ulterior, va deveni somnul lent
profund al adultului, cu aceeasi functie ca si la copil, respectiv de
recuperare si de regenerare
 Somnul
Somnul calm

 In timp ce unii bebelusi dorm toata noaptea (adica 5 ore) inca de

la 8 saptamani, multi dintre ei nu ajung la acest stadiu decat la 5-
6 luni.

 Acest interval de timp poate fi micsorat daca bebelusul deprinde

obiceiuri sanatoase de somn la scurt timp dupa nastere.

 Stabilirea unei rutine inca de la inceput poate fi utila.

 Nu uitati totusi ca pot dura cateva saptamani pana cand creierul

copilasului va sesiza diferenta dintre noapte si zi.
 Somnul
Durata somnului se scurteaza progresiv:

 20 - 23 ore pana la 1 luna

 18 - 20 ore la 1 luna
 16 - 18 ore la 4 luni
 14 - 16 ore la 8 luni
 13 - 15 ore la 1 an
 11 ore la 3 ani
 aceste valori sunt orientative
 Somnul
 In primele luni de viata ale sugarului, somnul
este strans legat de mesele lui.
 Cand este satul, prefera sa doarma.
 Bineinteles ca trezitul din somn nu inseamna

intotdeauna si dorinta de a manca

 Se trezeste si:

- cand ii este sete

-cand simte dureri
-cand se murdareste si scutecul trebuie
schimbat
 Somnul
 La aproximativ 9 luni copilul incepe sa "spuna"
cand vrea sau nu sa doarma
 Poate sa reactioneze, sa incerce sa evite somnul,
chiar si atunci cand este cu adevarat obosit
 Este posibil sa vrea sa continue un joc care ii
place, fara sa bage in seama oboseala
 Poate sa se simta in nesiguranta si sa nu vrea sa
fie lipsit de prezenta parintilor, mai ales daca isi
formeaza impresia ca somnul este  mijlocul
folosit de familie pentru "a scapa de el
 Somnul
Unde si cum ar trebui sa doarma?

  Sugarul nu are preferinte pentru locul unde doarme

 Isi poate savura somnul oriunde:

-pe canapea
-in port-bebe
-cand merge la plimbare
-in patutul lui
 Este suficient doar sa se simta in siguranta
 Acest fapt vine in ajutorul mamei, care poate astfel sa il

supravegheze, evitand efortul de a se deplasa fara rost.

 Mai tarziu, cand somnul de noapte devine mai linistit, este

bine ca micutul sa aiba un loc stabil, al lui, unde sa doarma.

 Somnul
 Unde si cum ar trebui sa doarma?

 In primele saptamani de viata, patutul bebelusului este amplasat in camera parintilor.

 O camera separata pare prea departe la aceasta varsta frageda.

 In patutul copilului nu puneti obiecte ascutite sau colturoase, jucari de plus care ar
putea interfera cu respiratia bebelusului.

 Cat despre camera copilului, aceasta ar trebui sa fie zugravita in culori deschise si sa
fie aerisita in fiecare zi.

 Mobilierul nu trebuie sa aiba unghiuri ascutite deoarece exista riscul de loviri atunci
cand copilul incepe sa mearga.

 Nu este indicat ca bebelusul sa doarma in acelasi pat cu parinti, din motive de

siguranta.
 Somnul
 Cand copilul este foarte mic, el poate fi culcat pe o
parte sau pe spate.
 Pozitia pe spate este cea mai recomandata, deoarece

unii bebelusi cand dorm pe burta au tendinta de a

inspira propriul dioxid de carbon deoarece este mai
usor sa nu se trezeasca pentru a-si schimba pozitia
capului.
 Alta posibilitate este de a se sufoca incet daca dorm

cu fata in jos.
 Trebuie totusi sa se evite culcarea copilului

intotdeauna pe aceeasi parte pentru a nu provoca o

usoara deformarea a craniului.
 Somnul
 Nu este obligatoriu sa existe o liniste absoluta cand
sugarul doarme
 Nu este nevoie sa existe o schimabare radicala in

programul dumneavoastra cotidian (numai in cazul in

care obisnuiti sa ascultati muzica foarte tare)
 Sugarul se obisnuieste cu zgomotele si nu se simte

deranjat
 Nu il imbracati foarte gros, lasati-l sa ia aer si sa se

miste liber
 Caldura excesiva poate sa duca la supraincalzire

 Temperatura cefei va va face sa intelegeti daca ii este

cald sau nu
 Somnul
Faceti placuta ora de somn, adoptand un plan:
 faceti-i patul
 dati-i laptele
 faceti-i baie
 spalati-l pe dinti
 puneti-i pijamaua
 cititi-i o poveste
 sarutati-l dulce de noapte buna!

Urmand un "program de seara", copilul se

obisnuieste cu un ritual care il relaxeaza si il invata
sa se bucure de somnul sau
 Somnul
 Este recomandabil ca sugarul sa doarma fara
perna, mai ales cand este foarte mic (poate sa-i
impiedice respiratia)
 Cu scutece de unica folosinta, foarte bune

absorbante, copilul se va simti mai uscat si va

dormi mai linistit
 Sunetele catifelate si miscarea calma a jucariilor

muzicale il "leagana" si il relaxeaza. Nu ii rapiti

placerea de a dormi cu una dintre jucariile sale
favorite; este suficient sa fiti convinsa ca se afla
in siguranta
 Somnul
 Unii parinti gresesc cand doresc sa modifice ritmurile
de somn ale micutilor
 Majoritatea greselilor se produc atunci cand bebelusi
sunt treziti brusc, sau cand sunt tinuti treji
 Aceste lucruri nu servesc la nimic, ba chiar ii fac pe
cei mici mai morocanosi si plangaciosi
 De asemenea este inutil ca mamica sau taticul sa
astepte pana bebelusul adoarme in brate si apoi sa-l
aseze in patut
 Parintii trebuie sa invete semnele pe care micutul le
da cand este obosit si cand simte nevoia sa adoarma
pentru a fi asezat in patutul lui
 Somnul
 Daca micutul se mai trezeste in timpul noptii, acesta este
un lucru absolut firesc si in mod normal el nu are nevoie
de prezenta unui adult pentru a readormi.
 
 Atunci cand micutii nu pot readormi singuri,poate fi
vorba de imprimarea unor obiceiuri proaste din partea
parintilor, sau poate fi vorba de unele probleme de
sanatate cum ar fi:

- otite;
- rino-faringite;
- probleme digestive;
- aparitia primilor dinti.
 Somnul
 
 Copiii difera in ceea ce priveste numarul de
ore de somn din timpul noptii.
 Copiii extrem de obositi au deseori mai multe

dificultati in a adormi decat cei care au

dormit un numar suficient de ore in timpul
zilei.
 De aceea, strategia de a tine copilul treaz

ziua in speranta ca va dormi mai mult

noaptea nu va functiona neaparat.
 Somnul
 Crearea unei rutine inainte de culcare (baie, citit,
cantat) ajuta la relaxarea bebelusului.

 Proaspata mamica trebuie sa reziste tentatiei de a se

juca cu el in tipul alaptarii de noapte, lumina nu
trebuie sa fie puternica, iar zgomotele trebuie reduse.

 Desi micutul este prea mic pentru a intelege aceste

semne, crearea aceste rutine va fi de foarte mare
ajutor mai tarziu cand va mai creste.
 
 Somnul
 In urma unor studii s-a ajuns la concluzia ca copiii
au nevoie de mai multe ore de somn dimineata
pentru a avea un randament si o concentrare mai
buna la scoala
 Deoarece creierul lor functioneaza diferit de cel al
adultilor, sunt mult mai activi dupa orele pranzului
 Multi copii merg la culcare mai tarziu, pentru ca
asa este programat ritmul lor biologic, nu pentru
ca sunt lenesi.
 Astfel ca ritmul biologic al copiilor este decalat cu
doua ore fata de cel al adultilor
 Somnul
 In urma acestui studiu cercetatorii recomanda
ca elevii sa invete dupa masa, nu de la primele
ore ale diminetii, astfel ca rezultatele la
invatatura ale acestora se vor imbunatati
simtitor.
 Se pare ca ora ideala pentru a incepe cursurile

este 11.00 dimineata.

 Copiii care sunt lasati sa doarma mai mult in

weekenduri si vacante risca mai putin decat

ceilalti sa se confrunte cu obezitatea, la
maturitate.
 Somnul
 Radiatiile provenite de la telefoanele mobile intarzie
si reduc somnul.

 Rezultatele studiului sunt alarmante in special

pentru copii si adolescenti.

 Cercetarea a dus la concluzia ca folosirea mobilului,

cu putin timp inainte de culcare, impiedica
organismul sa ajunga rapid la stadiile profunde ale
somnului si interfereaza cu capacitatea creierului de
a repara deteriorarile din timpul zilei
 Somnul
 Cercetarea a dus la concluzia ca folosirea mobilului, cu
putin timp inainte de culcare, impiedica organismul sa
ajunga rapid la stadiile profunde ale somnului si
interfereaza cu capacitatea creierului de a repara
deteriorarile din timpul zilei.

 Multi dintre ei folosesc telefoanele mobile seara tarziu, sau

chiar in cursul noptii, cand in mod normal au nevoie de
somn.

 Utilizarea in exces a mobilului, in detrimentul somnului,

poate conduce la schimbari de personalitate, depresie,
lipsa de concentrare si performante scolare slabe.
 Somnul
 Programul zilei si somnul 
   Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sa
fie adaptat la programul familiei si/sau gradinitei.
 Este de subliniat incadrarea treptata in colectivitate
(prin intermediul jocului) si marea importanta a
jocului si somnului la aceasta varsta (ca de altfel in
intreaga copilarie).
 Comparandu-l cu o masina, somnul ar echivala nu
numai cu oprirea masinii, ci si cu recuperarea
pieselor.
 Asa se intelege ca somnul nu poate fi inlocuit cu nici
o alta situatie (care permite influente exterioare).
 Somnul
 Pentru parinti, somnul copilului de la 3 la 6
ani este un test foarte bun, atat pentru starea
de sanatate, cat si pentru satisfactia produsa
de conditiile materiale si sufletesti oferite de
mediul familial sau de gradinita
 
 La varsta de 3 ani ,copilul adoarme repede si
usor. Se va respecta, in continuare "ritualul"
cu care este obisnuit sa adoarma« : cu o
jucarie preferata, cu un mic cantec,etc.
 Somnul
 Dupa 4 ani copilul vrea sa adoarma cu tatal sau cu
mama sa, cere sa i se spuna o poveste, vrea sa vada
neaparat emisiunea preferata la televiziune sau sa i
se aduca jucaria sau obiectul de imbracaminte
primit recent.
 Culcarea inseamna despartirea de parinti.
 Trebuie sa se faca totul pentru ca aceasta despartire
sa aiba loc intr-o atmosfera pasnica, placuta.
 Pana la 5-6 ani, unii copii doresc sa adoarma cu usa
intredeschisa. Razele de lumina, zgomotul vocilor
parintilor ii dau un sentiment de siguranta
 Somnul
 Dupa varsta de 3 ani, culcarea copilului se va
face obligatoriu intre orele 19,30 si 21.
 Somnul din timpul noptii este in general mai

profund.
 Copilul doarme "dus", destins, cu fata senina,

cu respiratia regulata, cu membrele relaxate,

nemiscat.
 Durata somnului este variabila. Cei mai multi

copii dorm in timpul noptii 11 sau 12 ore,

mai ales iarna.
 Somnul
 Unii copii au un somn agitat, in cursul caruia se observa ca
isi schimba locul si pozitia in pat, fac diferite strambaturi
ale fetei, miscari de supt, oscilatii ale globilor oculari.
 Manifestarile de mai sus tin de temperamentul copilului,
de unele incomoditati (prea cald, prea invelit etc.) sau de
perioadele de vis.
 Copilul se trezeste mai tarziu, dar totdeauna repede.
 Va fi deprins sa astepte sa se trezeasca si restul familiei.
 Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucarii preferate, cu care
sa se joace in pat.
 Unii se strecoara in patul fratilor mai mari sau al parintilor
de indata ce se trezesc
 Somnul
 Copilul nu va fi trezit din somn

 Trezirea brusca declanseaza aproape intodeauna o

stare de indispozitie si chiar de nervozitate,
manifestate prin:
-tipete
-lacrimi
-crize de furie
-tristete
-refuzul de a manca
 Daca se va provoca in mod repetat scularea brusca a
copilului, se poate ajunge la tulburari permanente.
 Somnul
 La copiii la care este necesara trezirea mai de dimineata si la ore
fixe, ora culcarii de seara va fi cat mai devreme (ora 19), iar
familia va evita tot ce intarzie somnul copilului:

- excesul de impresii
-starea de tensiune in familie
-zgomotele
-lumina prea vie.

 Somnul de amiaza nu mai este indinspensabil dupa varsta de 4

ani. Este bine sa se asigure la orice copil, cel putin o ora de
repaus in pat chiar daca nu doarme. O mare parte dintre copii nu
simt nevoia sa doarma in timpul zilei.
 
 Somnul
 Tulburarile de somn

 Sunt rare si putin importante la prescolar.

 Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreaza

prin corectarea unor deficiente in mediul de
familie.

 Cand sunt persistente, corespund unei revedincari

din partea copilului.
 
 Somnul
1. Somnambulismul

Este o stare de automatism inconstient, care

se manifesta prin acte coordonate in timpul
somnului: merge, face miscari sau actiuni fara
participarea vointei. Nu pune probleme la
aceasta varsta. Nu se cunoaste cauza: ar fi in
legatura cu un sentiment de insecuritate sau
cu o masa copioasa, luata tarziu, inainte de
culcare. Nu este necesar vreun tratament
 Somnul
 
2. Spaimele

 Incep adesea la 2-3 ani, cu teama de intuneric si de singuratate.

Se pot amplifica si persista pana la 5-6 ani.

 Copilul cere ca lumina sa ramana aprinsa; adesea, daca i se pune

un intrerupator la indemana, nu se mai sperie.

 Dupa 3 ani, la copii apare frica de animale salbatice, spre 5-6 ani
se tem ca sub pat sa nu se ascunda vreun individ periculos.
 La 6 ani copiii incep sa se teama de "umbre" sau fantome

interpretate ca spioni, hoti, ucigasi, strigoi etc., care se ascund

dupa o usa sau un paravan.
 Somnul
 Spaimele

 Convorbirile necontrolate, comentariile despre

evenimente neobisnuite, povestile de groaza,
vizionari prelungite si scene violente la televizor,
conflicte intre adulti, amenintare cu internarea in
spital, inchiderea copilului intr-o camera au o
contributie insemnata in geneza acestor fenomene.

 La copiii normali, cu parinti echilibrati, spaimele

nocturne ale copilului sunt trecatoare
 Somnul
3. Visele

 Visul ar incepe la copil spre varsta de 2 ani.

 Spre 3 ani, copilul incepe sa relateze vise ocazionale, se
pare insa ca el povesteste imagini nu numai din vise, ci
si imagini fantastice create de inchipuirea lui.
 La circa 4 ani, expunerea viselor este amestecata cu
istorioare si evenimente reale sau imaginare.
 Multi autori considera ca relatarea viselor nu are baze
solide decat spre 7 ani.
 Se considera ca fidele, numai visele povestite de copil
spontan si imediat ce s-a trezit din somn
 Somnul
Visele
 Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmaresc, cu

femei sau barbati urati si deformati.

 Temele sunt foarte variate. Ei se viseaza parasiti in padure,

atacati si "mancati". Foarte des viseaza ca nu pot sa alerge, ca

sunt prinsi de catre cineva, ca nu se pot apara.
 Aceste tipuri de vise se gasesc aproape la toti copiii si au o

valoare simbolica: de teama, de parasire sau de despartire, de

pedepsire.
 Visele urate rare si cosmarurile izolate nu trebuie sa

nelinisteasca pe parintii: daca se repeta, mai ales daca revin cu

aceasi teama, se va consulta pediatrul si psihologul, care vor
cerceta cauzele profunde, pentru a indica mijloacele de a le
corija.
 Somnul
3.Scrasnirea din dinti si vorbirea in timpul somnului

 Aceste dezordini apar inainte de varsta de 3 ani si

pot persista foarte multa vreme, fiind descrise si la
elevi sau studenti.
 Vorbirea in timpul somnului este legata de starea
de neliniste, de anxietatea copilului.
 Parintii consulta adesea medicul, atunci cand copiii
scrasnesc din dintii. Se pare ca scrasnirea dintilor
tine cateodata de unele caracteristici ale oaselor
maxilare, iar alteori de unele tulburari cerebrale.
Gimnastica sugarului
 Gimnastica sugarului se va face numai dupa 3
luni, fara afectiuni acute, la copii nascuti la
termen, avand grija la solicitarea in mod
uniform a tuturor grupelor musculare,
alternand diferite tipuri de exercitii.
 In principiu, gimnastica urmareste sa

favorizeze trecerea de la motricitatea

necoordonata la motricitatea voluntara
corespunzatoare maturarii treptate a
sistemului nervos.
Gimnastica sugarului
 Orice copil are nevoie de multa miscare.

 Sugarul sanatos face „gimnastica” din proprie

initiativa:
-da din picioare si din maini, cu
conditia ca miscarile sa nu-i fie ingradite de o
imbracaminte incomoda
 Momentul cel mai potrivit pentru
gimnastica este inainte de baie sau inaintea
uneia dintre mese.
Gimnastica sugarului
 Se va face intr-o camera bine incalzita, exercitiile
se vor executa pe un plan dur (masa de infasat).
 Miscarile vor fi executate cu blindete, crescand

treptat in intensitate si amploare.

 Un exercitiu nu va dura mai mult de 1 – 3 minute,

cu o mica pauza. Durata unei sedinte este la

inceput de 3 min, apoi poate creste treptat pana
la 15 min.
 Exercitiile descrise sunt exclusiv mijloace de

prevenire a unor deficiente de crestere si pozitie.

Gimnastica sugarului
 Miscarea de rotatie.
Mama cuprinde cu
mana stanga gamba
sugarului, cu cealalta
apuca piciorul si
executa miscari de
rotatie in ambele
sensuri (8 – 10 miscari
pentru fiecare picior)

Miscarea de rotatie Executie

Gimnastica sugarului
 Se executa flexia si
extensia succesiva a
membrelor inferioare,
intr-un ritm lent. Se
poate vorbi sau canta
cu copilul pentru a
sublinia ritmul miscarii
si a spori placerea de a
participa la exercitiu
 

Exemple Executie
Gimnastica sugarului

 Aceeasi miscare (flexie

– extensie) se executa
concomitent cu ambele
picioare, executand si
o usoara presiune
asupra abdomenului

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului

 Flexia si extensia din

articulatia soldului

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului

 Miscarea de rotatie a
mainii se face la fel ca
cea a piciorului

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului
 
 Mama apuca mainile
sugarului punand degetul
mare in palma acestuia.
 Duce bratele lateral pe
langa cap, apoi in sus, in
pozitie verticala fata de
planul mesei si le aduce de-
a lungul corpului.
 Repeta miscarile de 6 – 8 ori
(incepand cu luna a VI-a)

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului

Bratele sugarului se
intind lateral pe linia
umerilor.
Apoi se aduc in fata,
incrucisandu-se
deasupra pieptului
copilului.

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului
 Tractiune din pozitia culcat pe spate, pana la
pozitia sezand.
 Este mentinut 1 - 2 secunde in aceasta

pozitie, apoi culcat incet la loc, avand grija sa

nu se loveasca la cap (a, b)
  Urmariti mai jos exemplele,a si b
Gimnastica sugarului
Gimnastica sugarului
 
 Se cuprind articulatiile pumnului
sugarului care este culcat pe
abdomen.
 Bratele se deplaseaza lateral,
apoi se ridica trunchiul sugarului
la 20 – 25 cm deasupra planului
mesei; se mentine cateva
momente aceasta pozitie, apoi se
readuce usor la pozitia initiala.
 La inceput ridicarea trunchiului
sugarului se face cuprinzand
articulatiile umarului sau
radacinile bratului.

Pentru intarirea muschilor

Exemplu
spatelui (dupa 5 luni
Gimnastica sugarului

 
 Exercitiul „roaba”
pentru sugarul trecut
de 9 luni, care a
inceput sa umble in 4
labe.

Exemplu Roaba
Gimnastica sugarului

 Exercitii care
stimuleaza ridicarea in
picioare (pentru
sugarul intre 9 si 12
luni)

Exemplu Executie
Gimnastica sugarului

 Mersul in picioare cu
bratele intinse, paseste
fie pe varfuri, fie
aplicand ambele plante

Exemplu Executie
Miscarea la copilul mare
 Sportul la varste fragede reprezinta un mod de
joaca avantajos pentru toti copii, deoarece ajuta
la  dezvoltarea sanatoasa a acestora.

  La 2-3 ani, copiii sunt prea mici pentru a

practica un sport. Insa aceasta este varsta ideala
pentru a-i deprinde cu anumite miscari precum :
-alergatul
-aruncarea si prinderea mingii
-saritul pe perne de aer etc
Miscarea la copilul mare
 Odata deprinsi cu principiile de baza ale unui sport, in
functie de abilitatile pe care le-au dezvoltat, intre 4 si
12 ani, copiii pot practica: fotbal; volei; tenis; hochei
(pe role sau gheata); baschet;patinaj;baseball.
 Activitatea fizica inceputa la varste fragede stimuleaza

cresterea si capacitatea de comunicare a copiilor.

 Pentru a fi sanatos, un copil trebuie sa fie activ.
 Sportul practicat de la varste fragede, intareste

musculatura si oasele copilului, reduce substantial

riscul de obezitate, il ajuta sa-si dezvolte indemanarea
si sa devina sociabil si comunicativ
Miscarea la copilul mare
 Alegerea unui sport trebuie sa se faca tinandu-se
cont de dorintele si de aptitudinile copilului.
 Este foarte important ca sportul sa nu fie perceput
de cei mici ca pe o alta tema de scoala.
 Activitatea fizica trebuie sa fie pe placul copilului.
Parerea lui este foarte importanta atunci cand
parintii intentioneaza sa il inscrie la un club sportiv.
 Activitatea aleasa nu trebuie sa implice o
competitivitate prea mare la varste fragede.
 Chiar daca unii copii indragesc competitia, altii nu
se pot ridica la nivelul impus.
Miscarea la copilul mare
 Atunci cand se hotarasc asupra unui tip de activitate fizica
pentru copiii lor,familiile trebuie sa tina cont si de alti
factori:

- Ce sport prefera copilul? Daca vrea sa se opreasca la unul

sau prefera mai multe activitati sportive?
- Ce suma de bani si cat timp isi permit sa aloce familia
sportului efectuat de micut?
- Cine ii va fi antrenor? Care sunt valorile si convingerile
acestuia in legatura cu sportul? Ii place sa lucreze cu copiii?
- Copiii se simt bine practicand sportul respectiv?
- Locatia si echipamentul disponibil sunt sigure? Ce masuri
se iau in cazul in care unul dintre copii se raneste?
Miscarea la copilul mare
 Foarte importanta este si atitudinea persoanelor care au grija de
copil:

- Faceti sport impreuna

 Pentru a determina copilul sa fie activ, este indicat sa se faca
miscare impreuna cu cei mici.
 - Mergeti in parcuri - Faceti plimbari lungi sau provocati-l sa alerge
pe distante scurte. Starniti-l cu competitii precum: "Cine ajunge
primul la copac e campion!"
- Faceti excursii in familie - Mergeti la zoo, la Gradina Botanica sau
la muzeele in aer liber. Imbinati educatia cu miscarea.
- Role sau bicicleta - Ambele sunt activitati iubite de copii si un mod
placut de a petrece timp impreuna si de a face miscare.
 -Provocati-l la concursuri cu premii si evidentiati-i mereu beneficiile
pe care le are sportul, in comparatie cu calculatorul si televizorul.
Miscarea la copilul mare
Sportul este indicat si copiilor cu dizabilitati:
-deficit de atentie
-autism in faza incipienta
-dar si pentru cei care au dificultati de
invatare.
 In cazul lor, jocul le imbunatateste aptitudinile
motorii, faciliteaza interactiunea cu alti copii si
creste increderea in propria persoana.
 Sunt recomandate sporturi precum fotbalul,
baseballul, baschetul sau atletismul