Sunteți pe pagina 1din 30

1.

Factori care influenţează producerea şi utilizarea


ambalajelor

1.1. Factori legaţi de produs

1.2. Factori legaţi de materialele şi maşinile de ambalare


1.2.1. Proprietăţi fizico chimice şi mecanice
1.2.2. Proprietăţi termice ale materialelor
1.2.3. Proprietăţi biologice, microbiologice, chimice sau
biochimice
1.2.4. Forma, costul ambalajelor
1.2.5. Costul maşinilor de ambalare şi a manoperei

1.3. Factori legaţi de riscurile transportului

1.4. Factori legaţi de piaţa de desfacere


1.1. Factori legaţi de produs

Natura produsului materializată prin starea de


agregare a produsului (gaz, lichid, lichid cu o
anumită vâscozitate, pastă, amestec, produse
lichide, pudră, granule, produse cu un miros
specific, produse perisabile, lipicioase, fragile
etc.)
- forma şi mărimea produsului:

- produse pulbere (sare fină, zahăr pudră,


făină);

- produse grăunţoase (arpacaş, mazăre


boabe, fasole etc.);

- produse de diferite mărimi:


- produse de dimensiuni mari (preparate de
carne sau unele produse lactate, paste
făinoase lungi),
- produse cu dimensiuni mai mici (paste
făinoase scurte).
-Masa şi densitatea volumetrică a
produsului.

- De exemplu la produsele pulverulente trebuie să


se ţină cont de fenomenele de aglomerare sau
tasare.
• Capacitatea produsului de a rezista
la diferite presiuni, şocuri, vibraţii
sau loviri bruşte.

• Ex: spargerea ouălor, a biscuiţilor sau a


napolitanelor.
• Comportamentul produsului la
modificări ale valorilor umidităţii sau
temperaturii

• (atenţie deosebită trebuie acordată


fenomenelor de absorbţie care pot apare în
anumite condiţii de păstrare).
• - Compatibilitatea produsului cu
ambalajul:

• efectul ambalajului asupra produsului,


compatibilitatea produselor între ele.
1.2. Factori legaţi de materialele şi
maşinile de ambalaj

Detalierea factorilor legaţi de materialele de


ambalaj presupune abordarea acestora din punct
de vedere a:
- proprietăţilor:
- fizico chimice,
- termice,
- biologice,
- microbiologice,
- chimice sau biochimice,
- aspectelor legate de forma şi costul ambalajelor.
• Proprietăţile fizico chimice cu
importanţă deosebită sunt:

• Culoarea

• Grosimea

• Masa (greutatea) specifică, g/m2

• Porozitatea materialelor plastice, a materialelor


pe baza de aluminiu sau staniu
Proprietăţile mecanice importante in
alegerea materialului de ambalaj sunt:
-rezistenţa la:
-plesnire (determinată de presiunea hidrostatică
necesară străpungerii unei suprafeţe circulare
de material în condiţii stabilite);
-întindere (stabilită ca fiind forţa aplicată pe
unitatea de suprafaţă, paralelă cu materialul,
necesară producerii ruperii acestuia in condiţii
date);
- la 0ºC;
la îndoiri repetate (numărul de îndoiri pe care le
poate suporta materialul înainte de rupere).
-sudabilitatea – temperatura la care materialul
se lipeşte singur

-duritatea – proprietate a corpurilor solide de a


se opune la pătrunderea in masa lor a altor
corpuri solide, care le deformează suprafaţa.

-Ex. metoda folosita în cazul tablei cositorite


• permeabilitatea şi/sau impermeabilitatea se
referă la gaze, arome, vapori, lichide, lumină,
radiaţii UV.

• Materialele pot fi impermeabile faţă de aceşti


compuşi (ex. tabla cositorită, folia aluminiu sau
de staniu) sau pot manifesta o oarecare
permeabilitate (hârtie, carton, lemn, materiale
plastice).

• Materialele cu permeabilitate relativ ridicată la


radiaţiile UV sunt polietilena, derivaţii
celulozici.
-permeabilitatea la substanţe grase este
deosebit de importantă.

-Se folosesc hârtia pergament, hârtia


parafinată, filmele hidrofile şi materialele pe
bază de materiale plastice şi hârtie.
-permeabilitatea la microorganisme este
importantă în cazul alimentelor tratate termic
(prin pasteurizare sau sterilizare) sau
alimentele conservate prin uscare, afumare,
sărare etc.

Se recomandă folosirea recipientelor de


sticlă sau din metal închise foarte bine.
1.2.2. Proprietăţile termice ale materialelor

Materialele rezistente la temperaturi ridicate –


100°C, 121°C - sunt metalul şi sticla.

Dintre materialele plastice rezistente la


temperaturi mari menţionăm: polietilena de înaltă
densitate (de joasa presiune – High Density
Polyethilene) folosită la operaţia de pasteurizare,
iar polietilena de mică densitate – Low Density
Polyethilene – se recomanda a fi folosita la
temperaturi mai mici.
Materialele rezistente la temperaturi scăzute
sunt metalul, sticla, cartonul, polietilena,
polistirenul.

Polipropilena la temperaturi reduse devine


casantă.
1.2.3. Aspecte biologice, microbiologice, chimice
sau biochimice

- sticla şi metalul asigura protecţia împotriva


rozătoarelor, a insectelor, dar pot exista situaţii când
apare coroziunea acidă datorită trecerii staniului şi
producerii de hidrogen gazos, rezultând decolorarea
fructelor ambalate în cutii metalice.
1.2.4. Forma şi costul ambalajelor

Una din condiţiile pe care trebuie sa le respecte


un ambalaj corespunzător de referă la forma şi
mărimea acestuia, care trebuie sa fie
compatibile din punct de vedere estetic cu
conţinutul său.

Astfel, ambalajele din materiale plastice sunt de


diferite forme, culori şi mărimi, deci sunt
materiale flexibile.
• În schimb, materialele mai rigide pot fi
considerate cele din hârtie, carton, metal,
materiale plastice, lemn, sticlă.

• Forma diferitelor tipuri de ambalaje obţinute


din diverse materiale este prezentată în
tabelul1.
Costul sistemelor de ambalare cuprinde:

-cheltuieli legate de ambalarea propriu-zisă


(preţul utilităţilor, a serviciilor de întreţinere şi
reparare)

-cheltuieli de personal

-cheltuieli de dezvoltare – la promovarea unui


produs nou sau a unui ambalaj nou, la
proiectarea produsului, la realizarea modelului, la
testarea pe piaţă, reclamă, remedierea
deficienţelor constatate.
- cheltuieli de distribuire a produselor ambalate
pentru vânzare

-eficienţa maşinilor şi a liniilor de ambalare


materializată prin productivitatea acestora sau
randamentul lor.
-Nu întotdeauna acest randament este 100%,
deoarece apar blocări, întârzieri, oboseala
operatorilor.

- inflaţia este dificil de contabilizat


• 1.3. Factori legaţi de riscurile
transportului

• Principalele riscuri privind transportul


materialelor şi a ambalajelor sunt
structurate in următoarele tabele:
1.4. Factori legaţi de piaţa de desfacere

Importantă deosebită prezintă sistemul de


distribuire a produselor alimentare ambalate.

Se consideră deosebit de importante


următoarele aspecte:
Pentru cine este destinat produsul?
Unde şi cum se vinde ?
Ce cantitate este convenabila
cumpărătorului ?
Este necesară ambalarea ?
Se urmăresc informaţii referitoare la :

-produs:
-cantitatea vândută,
-calitatea,
-preţul

-firma producătoare (aspect ce determină


stimularea concurenţei)
• tipul serviciului de vânzare:
• cu amănuntul
• autoservire,
• vânzare la cerere,
• vânzare prin poştă etc.

• Vârsta şi nivelul social a consumatorilor

• mărimea, forma, greutatea ambalajului


primar, a celui de transport
• Ambalajul este imaginea
producătorului.

S-ar putea să vă placă și