9.

Publicarea unei lucrări știinífice

 În publicarea lucrărilor științifice, autorul/cercetătorul trebuie să
cunoască specificul bazelor de date în care se regăseşte o
anumită revistă, carte sau volum colectiv în care el vrea să
publice.

 Cunoaşterea celor mai bine cotate baze de date la nivel

internaţional, cum sunt Web of Science şi Scopus, alături de alte
baze de date ca ScienceDirect, JSTOR, Ebsco, ProQuest, CEEOL
etc. poate constitui soluția relevantă pentru un cercetător, atunci
când caută cea mai potrivită modalitate pentru diseminarea
rezultatelor muncii sale ştiinţifice.

 Multe dintre bazele de date recurg şi la calcularea unor indicatori

scientometrici, care, de asemenea, se cer a fi cunoscuţi de către
1

cercetători pentru a putea estima, în modul cel mai adecvat,

 Pentru un autor/cercetător un aspect deosebit de important în
vederea sporirii vizibilității, promovării și a impactului lucrărilor
sale îl constituie alegerea revistei în care va publica precum și a
editurii.

 Criteriile de evaluare a performanței științifice adoptate de către

 Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si
Certificatelor Universitare (CNATDCU), cât și cele ale
universităților și facultăților cu profil economic din România fac
aproape exclusiv referire la baze de date recunoscute, relevante și
reprezentative. Cea mai apreciată bază de date științifică este Web
of Science, administrată de compania Clarivate Analytics.
Următoarea bază de date ca importanță, prestigiu, număr de
reviste și relevanță este Scopus.
2
 La nivel internațional există și alte baze de date relevante pentru
științele economice și gestiunea afacerilor, cum sunt cele cu
acces plătit (ProQuest, Ebsco, JSTOR), respectiv cu acces
deschis (DOAJ, Ideas/RePEc, EconLit). La nivel regional se
constată de asemenea existența unor baze de date, cum sunt
Central and Eastern European Central Library (CEEOL),

 Edituri prestigioase

 Elsevier
 Taylor & Francis
 Springer
 Emerald
 Sage

3
A. Baze de date și indici scientometrici
Baze internaționale de date cu reviste economice
Baza de date Tip acces* Număr reviste
economice
CEEOL Plătit/Gratuit 278
DOAJ Gratuit 670
EBSCO Business Source Complete Plătit 5.837
EconLit Gratuit 1.000
Emerald Plătit/Gratuit 294
Google Scholar Gratuit ***
JSTOR Plătit 250
ProQuest Plătit 2.000
RePEc Gratuit 2.300 + 4.000 working papers
Sage Plătit 125
ScienceDirect (Elsevier) ** Plătit/Gratuit 282
Scopus (Elsevier) ** Plătit/Gratuit 2.326
4
Springer Plătit 201
Web of Science (JCR 2016) Plătit/Gratuit 676
a)Wb of Science Clarivate Analytics
Domenii relevante pentru lucrările știinífice pe domeniul economic
 Business
 Business & Finance
 Economics
 Management
 Hospitality, Leisure, Sport and Tourism

 Din noiembrie 2015, Web of Science a lansat noua bază de

date de referințe bibliografice din domenii emergente, cu o
acoperire regională, respectiv Emerging Sources Citation
Index (ESCI). În cadrul Emerging Sources Citation Index toate
referințele bibliografice și informațiile articolului (datele
autorilor, afilierea, citări etc.) sunt preluate automat,5

regăsindu-se în Web of Science.

 Avantaje majore ale Web of Science

 posibilitatea realizării unor analize complexe privind

activitatea de cercetare științifică (vizibilitate, impact,
cooperări, parteneriate etc.) a unei organizații, a unei reviste, a
unui autor sau grup de cercetare, în mod individual sau
pentru un întreg domeniu științific;
 identificarea celor mai citați autori, a noilor teme de cercetare;
 identificarea unor oportunități de cooperare între autori cu
studii și cercetări similare;
 vizualizarea indicatorilor scientometrici relevanți ai unei
reviste: factor de impact simplu, pe 5 ani, scor de influență,
rapiditatea citărilor etc.
6
 Indici scientometrici calculați de Web of Science

Web of Science este baza de date care determină cei mai mulți și mai
importanți indicatori scientometrici pentru revistele indexate.

 Factorul de Impact (FI)

Factor de Impact (FI: 0,320 în anul 2010, publicat în JCR 2011)

Număr de itemi 2009 = 64
Citări în 2010 la 2009 = 20
publicaţi 2008 = 61
itemii publicaţi 2008 = 20
Total   125
Total   40

7
 numărul total de articole ale unei reviste;
 numărul total de citări ale unei reviste;
 numărul total de citări ale unei reviste fără autocitări;
 numărul total de articole în care a fost citat articolul
considerat;
 numărul total de articole în care a fost citat articolul
considerat, excluzând autocitările;
 scorul absolut de influență
 indicele Hirsch al revistei
 indicele Hirsch al cercetătorului care ne indică preformața
științifică a acestuia.
8
b) Baza de date Scopus
Grupul editorial Elsevier gestionează trei baze de date:

 ScienceDirect pentru revistele proprii;

 Scopus pentru o parte din revistele proprii și cele
independente;
 SSRN, o platformă de tip acces deschis pusă la dispoziție
autorilor care doresc să își încarce diferite lucrări publicate.

 În mod similar cu Web of Science, platforma Scopus le

oferă autorilor și cercetătorilor posibilitatea de a efectua
diferite căutări în funcție de o anumită tematică, de numele
și afilierea autorilor, de o anumită limbă, după cuvinte cheie
9

etc.
 Față de Web of Science, Scopus a fost introdus pe piață de
Elsevier relativ recent – în 2004, devenind în ultima perioadă o
alternativă excelentă pentru evaluarea impactului și a vizibilității
cercetării, mai ales în Europa. În prezent, Scopus pare a fi baza de
date cu cea mai puternică creștere privind indexarea și
acceptarea de noi reviste.

 Indicatori scientometrici calculați de Scopus:

 Impactul normalizat pe articol (SNIP – Source Normalized
Impact per Paper): măsoară impactul pe care le au citările
unei reviste.
 SCImago Journal Rank (SJR) este un indicator care măsoară
impactul relativ al citărilor înregistrate de o anumită revistă.
 CiteScore (CS) este oarecum similar Factorului de Impact din
Web of Science. CiteScore măsoară impactul pe care le au
citările din ultimii trei ani (în comparaţie în Web of Science10 se

iau în considerare doar citările din ultimii doi ani).

 Indicele Hirsch pentru reviste, dar si pentru cercetatori: în
calcularea acestuia se iau în considerare doar citările din
lucrările care se regăsesc în Scopus, indiferent de natura
sursei: revistă, carte, volum colectiv, proceedings de
conferință etc.;

c) Baza de date Google Scholar

 Google Scholar (Academic) este o platformă a Google care

oferă autorilor, cât și revistelor posibilitatea realizării unor
profiluri științifice, în care se vor regăsi articolele scrise (în
cazul autorilor), respectiv cele publicate (în cazul revistelor).
11
 Realizarea unui profil academic pe Google pentru o revistă poate
constitui un beneficiu, platforma determinând automat mai mulți
indicatori scientometrici pentru toată perioada de referință, cât și
pentru ultimii cinci ani. Printre indicatorii generați automat de
Google se numără:

 număr total de articole;

 număr total de citări;
 citări pe an;
 indice Hirsch (pentru reviste, dar și pentru autori);
 indice i10 (n articole care au cel puțin 10 citări), pentru reviste,
dar si pentru autori.
12
B. Criterii relevante în alegerea revistelor științifice

În alegerea celui mai potrivit mijloc de publicare a unei lucrări

științifice autorii trebuie să ia în considerare mai multe aspecte
(criterii):

Vizibilitatea revistei științifice.

Aceasta este cel mai important criteriu după care un autor își alege
revista în care vrea să publice. Vizibilitatea revistei este dată de
numeroase caracteristici, printre care se numără valoarea
indicatorilor scientometrici, numărul și relevanța bazelor de date
care indexează revista, calitatea și diversitatea boardului editorial,
costurile publicării, limba în care pot fi redactate articolele ,etc.
13
 Costurile asociate unui articol. Multe reviste științifice nu
percep de regulă vreo taxă. Totuși, datorită costurilor de
editare care sunt de multe ori substanțiale, revistele percep
uneori o serie de taxe: pentru transmiterea lucrării, pentru
recenzie, pentru editare, pentru accesare etc.
 Editura la care publică lucrarea
 Specificul tematic al revistei
 Durata de timpnrcesară publicării
 Publicarea în sistem de acces deschis (posibilitatea publicării
materialelor științifice în regim gratuit, fără plata unor taxe, iar
altele în sistem de acces plătit)
 Indexarea revistei în bazele de date
 Componența boardului editorial al revistei 14